Cutremurul şi numărul Fiarei. Predicţii ale Silviei Chiţimia: urmează o depresie colectivă. Un poem al meu

Marţi, 8 iunie 2010. Bat în lemn, dar cred că am uitat esenţialul atunci când am luat seama că statul ne bagă mâna în buzunar, să ne ia un sfert din salariu şi 15 la sută din pensie sau indemnizaţie socială, şi că e sfârşitul lumii din acest motiv. Am uitat că pe capul românilor planează spectrul Cutremurului cel Mare, de mai mulţi ani anunţat şi de care uitasem, furaţi mai nou de protestele legate de sărăcirea legalizată de „regimul Băsescu”. În această seară, la ora 18.16 în Bucureşti s-a simţit un cutremur de 4,8 grade pe scara Richer (care a făcut să se legene lustrele la blocurile turn) şi ne-a adus cu picioarele pe pământ. Ferească Dumnezeu, un mare cutremur care s-ar produce în acest an ar da lovitura de graţie României (nu numai Bucureştiului şi  Moldovei şi Munteniei, care vor fi cel mai afectate)! Fiindcă mă tem că statul român nu mai are nu numai rezerve bugetare în bani pentru calamităţi naturale, dar nici rezervă strategică de alimente. România e într-o situaţie de plâns – prea puţin români au asigurări pe locuinţe, şi mai puţini au economii cu care să facă faţă în caz că un mare cutremur îi lasă în viaţă, dar le dărâmă locuinţa. E culmea, de ani de zile se tergiversează legea asigurării obligatorii a locuinţei, lege care nu rezolvă nimic, despăgubirea fiind mai mult simbolică. Eu, să fiu în locul premierului şi a preşedintelui României, n-aş dormi noaptea la gândul că România (vezi harta faliilor) e pândită de marele cutremur. România e la pământ şi fără să se producă marele cutremur, şi cu serviciile medicale, şi cu celelalte servicii. România e practic în incapacitate de plată (odată ce salariile şi pensiile sunt plătite exclusiv din bani împrumutaţi de la FMI şi Comisia Europeană). Să se trezească peste noapte, acum, cu Marele Cutremur, ar fi o tragedie. Mereu m-am gândit la persoana celui ce conduce guvernul – dacă e norocoasă. Se tot vorbeşte că premierii Adrian Năstase şi Călin Popescu Tăriceanu au fost percepuţi ca premieri norocoşi, că sub guvernarea lor n-au trăit românii prost şi, mai ales, n-au avut parte de catastrofe naturale pe care să nu fi putut să le rezolve. În acest moment, un astrolog serios, care se respectă, ar trebui să vadă care e harta astrală a lui Emil Boc (a lui Traian Băsescu e proastă, am mai scris), fiindcă de el depinde România. Îmi pare rău că n-am la cine să apelez. Când scriu aici, fac o încercare – îi telefonez poetei Silvia Chiţimia, un astrolog ieşit din comun (şi etnolog cum nu mai are România de azi, pensionată forţat, că aşa e la români): sunt în criză de timp. Ce faci, Silvia? Sunt amărâtă, mi-au desfiinţat emisiunea de pe TVR Cultural! Ultima emisiune va fi pe 13 iunie. Silvia Chiţimia (foto) are o emisiune săptămânală (duminica, la ora 13) extrem de avizată, intitulată „Zodiac” (plină de inserţii culturale). Nu i s-a dat nici o explicaţie. Acum observ că i se desfiinţează într-o zi de 13, transmisă la ora 13… Nu-şi poate imagina de ce i s-a desfiinţat, fiindcă emisiunea avea succes. E disperată fiindcă a fost scoasă la pensie de la un institut de cercetare al Academiei Române cu 600 de lei, e inimaginabilă bătaia de joc – şi din aceşti 600 de lei pensie vine statul acum să-i mai ia 15 la sută. În condiţiile în care i se taie colaborarea la TVR Cultural, care o mai ajuta. Am rugat-o să propună „Zodiacul” ei unei alte televiziuni, a rămas să vadă ce mai poate să facă… Silvia, tu stai pe Internet? Nu, îmi răspunde. Ştii, tocmai scriu în pagina mea de jurnal online de azi despre influenţa pe care o au hărţile astrale ale premierilor şi preşedinţilor ţării asupra României – e adevărat? Nu, eu pun altfel problema, astral: destinele colective (ale unui popor) nu depind de harta astrală a unuia sau altuia, ci de harta astrală generală a poporului român şi a ţării. Poporul român e obligat să ispăşească pe mai departe, fiindcă a fost greşit construit din naştere, are „tare”, el plăteşte imaginile proaste moştenite din trecut, are multe anateme aruncate pe capul lui. Am scăpat toate şansele acordate, continuă Silvia Chiţimia, din cauza indiferenţei colective, am avut şansa spiritualităţii, dar am ratat-o în ultimii doi ani, am fost o populaţie amorfă, am preferat să ne furăm singuri căciula, pe românii „aleşi” îi interesează să se îmbogăţească şi să fure… Românii sunt dezbinaţi, aşa sunt făcuţi, deşi ar trebui să se iubească, să fie un popor distinct, aşa cum sunt nemţii sau francezii, care se iubesc… Stai, că e prea abstract. Ce e cu harta astrală a ţării? Nu e uşor să o determini, mi-a răspuns Silvia Chiţimia, fiecare astrolog are alte coordonate, eu am apelat la mai mulţi astrologi francezi, ea e relativă. Harta astrală pe care o determin eu (dar repet, e relativă) are ascendent în Vărsător şi până pe 15 iunie ea arată rău. Şi s-a confirmat. Bine, dar 15 iunie e săptămâna viitoare, ce va fi după 15 iunie? Va fi o limpezire, o curăţire. Cum adică? Nu ştiu exact, ce ştiu e că urmează o depresie colectivă, gânduri negre colective (care pot modifica energia vitală a naţiunii), va fi revoltă interioară şi frustrare… Asta, fiindcă nimeni nu ne-a întrebat dacă e bine să fim sărăciţi. Chiar mă sperii – în ce sens urmează o limpezire, o curăţire? Silvia, dragă, spune-mi ceva despre harta astrală a lui Emil Boc, dacă ştii. N-am ce să-ţi spun, refuz din start să mă uit la harta astrală a unui om care are numărul satanic în datele lui de naştere… Poftim? Am rămas mut. Dar când e născut Emil Boc? Uită-te pe Internet, mi-a mai spus Silvia Chiţimia – şi ne-am despărţit cordial, „rămâne să mai vorbim”… Vă daţi seama, după ce am închis telefonul am căutat pe Google datele de naştere ale lui Emil Boc: septembrie 6, 1966. Mi-a stat inima. România e condusă din decembrie 2008 de un „666”. Scuip de deochi. E bine să nu invoci Cifra Fiarei, fiindcă Fiara îşi face apariţia. Să mă ierte cei slabi de înger. Eu eram sigur că Traian Băsescu e întruchiparea figurată a Răului – şi uitaţi-vă ce descopăr azi, că nu e singur. Închei, rugându-vă să credeţi fiecare ce doriţi. Pentru mine e clar că e ceva în neregulă cu conducătorii ţării, cu poporul român şi chiar cu România.

***

Cititorul intransigent al acestui jurnal online al meu, Ramona CT, a intervenit iar radical:

lis, pe fb asta (probabil Facebook, pe care mi-a scris – nota LIS) vad ca poetii pun poezii. si se starnesc dezbateri nesfarsite despre ele. e si asta un mod de a promova poezia. si inca unul foarte actual. cultura instant. dar ar trebui sa postezi si tu. serios. macar una pe zi.

Mă execut. Îmi convine, deschid o antologie selectivă – de ce nu? Poeme dintr-o serie. Dar o asigur că eu n-am cum să intru în vederea celor ce stau pe Facebook, să comenteze aici poemele. Sau am înţeles eu greşit, Ramona CT mă invită să „postez” pe Facebook un poem? Regret, nu mă interesează.

Să fiţi pe aproape

ce fum înecăcios! Tuşeşte, se sufocă.

Ard paiele umede în tine, mocnit. Sunt paiele tainei

pocăinţei… Arzi în propriul tău

interior la foc

mic, în singurătate, bătrâne, lasă acum învăţăturile.

Îşi pipăie iar săculeţul cu plumbi,

pentru puşcă: în curând,

în curând voi striga “Luaţi Duh Sfânt!”, să fiţi pe aproape…

Cu tatuaje pe mâinile groase, cu

cercei în urechi – îşi dă jos, încet-încet, masca verde,

grea, de plumb oxidat, de pe faţă şi

pocneşte dispreţuitor din degete: mă tot cheamă apa

adâncului din mine, de trei zile, să-mi

sting focul

dar eu sunt surd. “Adevărul e că trebuia s-o rupi mai

demult cu trecutul”…  Noul a luat locul

vechiului?

Merge agale, cu capul

plecat, cu ochii în jos, ţinând în mână un

toiag şi purtând pe spate o

puşcă de vânătoare şi o raniţă goală făcută din

piele de ţap. Poate va reuşi să

determine ca anumite evenimente să se producă mai repede.

Sau mai încet.

Liviu Ioan Stoiciu