Miercuri, 29 aprilie 2026. Rău am ajuns – de la anularea alegerilor prezidențiale ne merge tot mai rău și instalarea ca premier al austerității duse la extrem a lui Ilie Bolojan a prăbușit de-a dreptul nivelul de trai al muritorului de rând. Ne poartă ghinion Călin Georgescu (cel nedreptățit de soartă, pe care sistemul se tot chinuiește să-l bage la pușcărie fiindcă a câștigat majoritatea voturilor în primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate), e clar, ne-o fi blestemat să ajungem unde am ajuns azi.
În continuare eu mă mir că politicienii în general sunt puși în funcții să salveze statul abstract, nu să îmbunătățească viața de zi cu zi populației (populație care n-are nici o vină că statul abstract – stat al celor ce-l conduc, „al oamenilor sistemului politic” eventual, care îi îmbogățește necuvenit – a fost dus de râpă de exact aceiași politicieni). Am intrat în criză politică numai fiindcă PSD (care crede că reprezintă interesele muritorilor de rând, „social-democrat” fiind, nu?) a cerut încetarea subminării economiei și a sărăcirii accentuate a românilor, și a plecării din fruntea guvernului a lui „Ilie sărăcie”.
Momâia de la Cotroceni-Dan n-a fost în stare să-l trimită la plimbare pe Ilie Bolojan, să evite criza politică în care am intrat. Nu pot să cred că „intelectualii lui Băsescu” se dau de ceasul morții că premierul Bolojan va fi dat jos prin moțiune de cenzură cu ajutorul „fasciștilor” AUR (e teribil că a fi naționalist / suveranist pro-european azi e egal cu a fi… fascist; să ne ferească Dumnezeu de retorica prefabricată iresponsabilă a vechii elite civice). Ce bine a făcut României Bolojan, în definitiv, să fie menținut în funcție? Că e clar că populației de rând i-a făcut numai rău.
De ce naiba nu-și dă demisia Ilie Bolojan (dovedit incompetent, de rea credință) să fie evitată criza politică, de care România n-are nevoie? Populația de rând (conform sondajelor) efectiv îl detestă. Demisia ar scurta criza, nu ar adânci-o. Procedura standard după adoptarea unei moțiuni de cenzură presupune: depunere moțiune, citit moțiunea în plen, vot în plen, demiterea guvernului, guvern interimar, consultări la Cotroceni, nominalizare premier, formare de guvern, audieri în comisii, vot de învestitură. În cel mai optimist scenariu, vorbim de săptămâni suplimentare față de momentul în care criza a devenit total predictibilă. Încep să cred că Bolojan vrea alegeri parlamentare anticipate cu orice preț (și să îngroape PNL), altfel nu are nici un sens cramponarea lui de funcția de premier (conștient că va fi alungat de o majoritate parlamentară, previzibil, săptămâna viitoare; o majoritate parlamentară absolută în România este de 233 de voturi, au semnat moțiunea mai mulți cu 20).
Pentru mine nebunia asta politică din România e legată de astral, inexplicabilă logic (poate ar putea să găsească o explicație spirituală un astrolog; chestie de planete în conjuncție sau planete aliniate, cu unde electromagnetice deviante, care afectează creierul celor puși să conducă), așa cum legată de astral e împotmolirea SUA în agresiunea militară asupra Iranului (alături de Israel) și blocada lor din strâmtoarea Ormuz, care afectează absurd economiile din întreaga lume (dar mai ales ale țărilor din Uniunea Europeană). Mama Natură are socotelile ei…
+
A trecut și luna aprilie 2026. În cele ce mă privesc. Am fost invitat (prin Uniunea Scriitorilor) la prima ediție a Colocviului de Memorialistică și Eseu „I.D. Sîrbu”, la Petroșani (organizate de Consiliul Județean Hunedoara) – am postat una, alta, pe contul meu Facebook, cu zeci de fotografii făcute la fața locului.
Să observ din capul locului că lui I.D. Sîrbu i se face dreptate (a murit în 1989; personalitate marcantă a culturii românești, eseist, dramaturg, filozof, publicist și romancier român, acesta a suferit persecuții grele în anii comunismului din cauza curajului și a demnității cu care a înfruntat regimul autoritar. Ion D. Sîrbu, pe lângă romanele și piesele de teatru apărute în timpul vieții, este și autorul unor cărți de memorialistică publicate postum, precum „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” și „Adio, Europa!”, prin care autorul și-a putut „conserva și întări libertatea interioară”), revine în actualitate și va purta numele unui mare premiu Opera Omnia (ceea ce nu li se întâmplă decât marilor scriitori, de la Eminescu la Botoșani, la Blaga la Lancrăm-Alba Iulia sau Arghezi la Tg. Cărbunești și Ion Creangă la Humulești-Neamț sau Garabet Ibrăileanu la Roman; lasă că mai sunt premii care poartă numele unor mari scriitori, nepatronate de Uniunea Scriitorilor, precum Bacovia la Bacău sau Ion Barbu la Pitești și Nichita Stănescu la Ploiești; alte premii care purtau numele lui Mircea Ivănescu sau Virgil Mazilescu, acordate mai mulți ani, au dispărut).
Pentru literatura memorialistică mai există azi alte premii, care poartă numele Monicăi Lovinescu și al lui Romulus Rusan. Pentru cine nu stă pe Facebook (sau pe contul meu Facebook), cum a fost:
Petrosani, prima zi a Colocviului Național de Memorialisticăși Eseu „I.D. Sirbu” – joi, 16 aprilie 2026, de la ora 17, în eleganta clădire La Belle Epoque, sala „George Enescu”.
Lucrări în plen (moderator Cristian Pătrășconiu) – la tribună, deschise de Varujan Vosganian (în prezența înaltelor oficialități județene), cu intervenții de referință: Gabriel Chifu, Mircea Mihaies, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Tudurachi, Adrian Alui Gheorghe. Și Toma Velici și Mihai Barbu, autori de ediții I.D. Sîrbu.
Colocviul Național de Memorialistică și Eseu „I.D. Sîrbu”, ziua a doua, vineri, 17 aprilie 2026 – dimineață, lecturi publice ale invitaților la trei licee din Petroșani (eu am participat alături de Varujan Vosganian, Horia Gârbea, Antonio Patraș și Adrian Tudurachi la Colegiul National „Mihai Eminescu”).
De la ora 16.30, lucrări în plen la aceeași Sală „George Enescu” (cu același moderator Cristian Patrașconiu) cu Angelo Mitchievici, Clara Mareș, Horia Gârbea, Daniel Cristea-Enache, Vlad Alui Gheorghe, Vasile Spiridon, Varujan Vosganian, Antonio Patraș. Seara, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, ceremonia de decernare a Premiului National de Memorialistica și Eseu „Ion D. Sirbu” – lui Antonio Patraș (coordonatorul Seriei de autor Ion D. Sîrbu, inițiată în 2024 la Editura Polirom; autorul volumului „Ion D. Sîrbu – de veghe în noaptea totalitară”).
Urmată de vizionarea unei piese de teatru realizată după „Povestiri petrilene” de I.D. Sîrbu, premieră. Prima ediție a Colocviului Național de Memorialistică și Eseu „I.D. Sîrbu” a fost o mare reușită a Uniunii Scriitorilor (datorată și organizatorilor județeni Costel Avram, Sebastian Bara, Laurențiu Nistor; mulțumim, felicitări!).
Anunțul oficial: Colocviul Național de Memorialisticăși Eseu „Ion D. Sîrbu”
Consiliul Județean Hunedoara, prin Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, organizează prima ediție a Colocviului Național de Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu”. Inițiativa acestui demers cultural îi aparține domnului Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România.
Tematica primului Colocviu Național de Memorialisticăși Eseu „Ion D. Sîrbu” este „Literatura memoriei. Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt, Ion Ioanid, Florin-Constantin Pavlovici”. Evenimentul va avea loc la Petroșani în perioada 16-17 aprilie 2026, în incinta clădirii La Belle Epoque, Sala „George Enescu”, str. Grivița Roșie, nr. 36.
Printre participanții la colocviul din acest an se numără scriitori de valoare din România, buni cunoscători ai operei lui Ion D. Sîrbu: Adrian Alui Gheorghe, Vlad Alui Gheorghe, Gabriel Chifu, Daniel Cristea-Enache, Traian Dobrinescu, Horia Gârbea, Clara Mareș, Gabriela Gheorghișor, Mircea Mihăieș, Angelo Mitchievici, Antonio Patraș, Nicolae Oprea, Cristian Pătrășconiu, Ioan Stanomir, Vasile Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Tudurachi, Toma Velici, Varujan Vosganian.
Aceștia, pe lângă comunicările din colocviu, vor susține lecturi publice în colegii din Petroșani…(Colegiul Economic „Hermes”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național de Informatică „Carmen Sylva”). De menționat este și faptul că, dintre scriitorii prezenți la colocviu, Clara Mareș și Antonio Patraș sunt autorii a două cărți reprezentative despre viața plină de încercări a lui Ion D. Sîrbu: „Zidul de sticlă. Ion D. Sîrbu în arhivele Securității” și, respectiv, „Ion D. Sîrbu – de veghe în noaptea totalitară”.
Cu ocazia acestui colocviu se va acorda un Premiu Național Opera Omnia „Ion D. Sîrbu” unui scriitor sau unei scriitoare pentru cea mai valoroasă lucrare din categoria memorialistică-eseu. Premiul Național Opera Omnia „Ion D. Sîrbu”, instituit de Uniunea Scriitorilor din România…
+
Altfel, la Colocviul de la Petroșani am mers cu dureri cervicale destabilizatoare (care nu mă scutesc nicicum; luna trecută am urcat pe munte cu ele), motiv să fiu indispus, nervos, sâcâit (fără să atrag atenția; am stat în banca mea). Textul citit acolo, dacă nu va apărea într-o revistă, îl voi publica aici.
Luna asta am avut un adaos de durere de necrezut, o inflamare a cerului gurii, „carne vie”, atât de extinsă (nu puteam să mănânc decât cu încetinitorul, puțin), încât m-am gândit că e o probă de cancer, Doamne ferește (aveam în minte extraordinarul pasaj final din romanul „Anihilare” al lui Michel Houellebecq, cu un cancer al gurii; atât de expresiv descris, că m-a obsedat). Cerul gurii s-a mai reparat (nu de tot), iar durerile cervicale au loc de fiecare dată când mi-e lumea mai dragă, și azi.
Luna asta am fost Cap Limpede la revista lunară Viața Românească numărul 5 din acest an, am dat Bunul de Tipar când a dorit redactorul-șef Nicolae Prelipceanu să încheie sumarul, fără grabă.
De luna asta la noi acasă (la Brașov) avem un nou motan tânăr (alb cu gri; venit de nu știm unde, apărut din senin) care nu vrea să mai plece, motănelul nostru nu vrea să-l primească în casă; îl lăsăm să doarmă în marchiză și-i dăm să mănânce (cât e cald, îi e bine, dar ce va face la iarnă? Poate dă Dumnezeu și-l adoptă cineva din cartierul nostru).
Motanul sălbatic din anii trecuți (venit din pădure, care dormea la noi în marchiză și-i dădeam să mănânce; nu te puteai apropia de el că fugea; Doina îi spunea Doinel) a murit… Pe de altă parte, căprioarele și căpriorii vin zilnic în dreptul gradului nostru, a reapărut și ursul; pițigoii și mierlele ne încântă cu cântecul lor din zori, până seara.
Citit cu deosebit interes!
Mulțumesc, sărut mâinile.