Vineri, 25 noiembrie 2011. Am fost azi la Târgul de carte Gaudeamus, la Pavilionul central Romexpo (Piața Presei Libere). Las la o parte specificul acestei ediții, cu Italia invitată de onoare. Personal, nu sunt interesat nici de faptul că Ambasada Franței la București organizează evenimentul „Degustation Litteraire”. Vin să văd noutăți editoriale (carte beletristică originală românească) și să cumpăr traduceri apărute cu ani în urmă, între timp ieftinindu-se cărțile, să mai strâng mâna vreunui scriitor pe care cu altă ocazie nu-l întâlnesc… Azi m-am bărbierit temător (aveam barbă, lăsată din cauza nodulilor apăruți – „zona zoster”), am patru puncte mari roșii aprinse grupate în linie dreaptă pe obrazul stâng – a fost amuzant să aflu la Târg că am urme de ruj pe obraz! (Doina s-a amuzat: „Ar vrea el să aibă ruj pe obraz”). Am venit cu Doina la lansarea de la ora 13 de la standul Editurii Limes (din Cluj, director poetul Mircea Petean); am venit cu metroul până la Aviatorilor și de acolo am luat mașina 331, surpriză, am vrut să cumpăr bilete la autobuz de la un chioșc și am aflat că au dispărut biletele, că nu se circulă decât cu cartelă magnetică! Se vede că eu trăiesc pe altă lume (eu nu circul decât cu metroul, cu abonament). Am plătit cât mi-a cerut, nu mai țin minte cât (peste 15 lei, 10 drumuri), am urcat în mașină și am constatat că nu știu să folosesc noua cartelă pentru doi călători (eu cu Doina, pe aceeași cartelă), așa că am compostat un străvechi bilet de autobuz uitat în portmoneu cine știe de când. Folositor, de-a lungul aleii care duce la Pavilionul central Romexpo, pe stânga, sunt chioșcuri alimentare cu produse naturale, că-ți lasă gura apă. Intrarea la Târgul de carte e 4 lei, dar noi am intrat cu legitimația de membri ai USR. Am găsit intuitiv standul Editurii Limes (în balamucul standurilor din Pavilionul central Romexpo), sosiți cu întârziere. Tocmai prezenta Ion Bogdan Lefter un cărțoi, „Noua poezie nouă” – mai exact: „o antologie de poezie română postmodernă alcătuită de Dumitru Chioaru”, 404 pagini, format mare (23 de centimetri înălțime cu 15). Ați reținut, e vorba de poezia postmodernă – un concept contestat azi, mulți necrezând în postmodernism românesc, concept susținut de mulți alții, în principal optzeciști (să vă dau un exemplu, Alexandru Mușina nu recunoaște postmodernismul și e atât de pornit împotriva acestui fenomen susținut până în pânzele albe de Ion Bogdan Lefter, încât a refuzat să fie inclus în această antologie). Dumitru Chioaru face „Câteva precizări” la începutul acestei antologii: „Această mișcare înnoitoare (realizată în anii 80) avea să se numească, în ciuda multor neconcordanțe și a unor denumiri concurente, postmodernism, pentru a marca despărțirea de neo-modernism și sincronizarea, chiar dacă cu o întârziere de decenii, cu mișcarea mondială de origine americană dominantă în a doua parte a secolului XX… Optzecismul, s-a spus pe bună dreptate, marchează ruptura de tradiția influenței franceze și germane, care a continuat prin neomodernismul anilor 60-70, alegând un alt reper oferit de generația Beat americană a anilor 60, cu care și-a găsit afinități, începând de la moda vestimentară în blugi până la atitudinea contestatară. Dar istoria acestei mișcări înnoitoare nu se reduce doar la ultimul deceniu de comunism, ci a continuat și în cele două decenii de democrație de după Decembrie 1989, în care s-au succedat trei valuri de poeți tot mai radicali în privința libertății de creație… Eu cred că valurile 80, 90 și 2000 alcătuiesc aceeași generație de creație, în sensul acordat acesteia de Tudor Vianu în eseul Generație și creație, determinând o generație nu în funcție de vârsta biologică a scriitorilor, ci de comunitatea de principii ideologice și estetice care animă creatori de vârste diferite… Iar o generație de creație durează, după cum remarca Tudor Vianu, contrazicându-l pe Thibaudet, mai mult decât generația biologică, desfășurată de regulă 30 de ani. Antologia Noua poezie nouă cuprinde în ordine alfabetică un număr de 80 de poeți, dintre care cel mai vârstnic e născut în 1935, iar cei mai tineri, prin anii 80, fiind acum în plină putere de creație… Cred că niciunul dintre cei care ar trebui să fie nu lipsește (din această antologie), decât câțiva poeți care n-au răspuns repetatelor apeluri făcute de mine (Dan Damaschin, Ruxandra Novac și Elena Vlădăreanu), ori au refuzat din diferite motive (Al. Mușina, Marius Ianuș și Dan Sociu). Au apărut și vor mai apărea antologii de poezie contemporană pe criteriul generațiilor, fatal parțiale, dar antologia Noua poezie nouă este prima care se structurează pe criteriul generației de creație, mult mai cuprinzătoare, marcând nu numai un moment ci întreaga mișcare, în trei valuri succesive de poeți, care au înnoit poezia românească și o reprezintă acum la nivel mondial”. Dumitru Chioaru e poet, eseist și critic de primă mână, universitar la Litere, director al revistei Euphorion de la Sibiu, a impus o serie de antologii pe piața literară românească, toate credibile (dar mai ales cea intitulată „Antologia poeziei românești de la origini până azi”, două volume, 1998, Editura Paralela 45). Fac un efort și transcriu numele celor cuprinși în această antologie de poezie română postmodernă, intitulată „Noua poezie nouă” (fiecare e cuprins cu nota sa biobibliografică pe scurt, cu patru-cinci poeme; mie, de exemplu, mi-a ales cinci poeme din primele trei volume, din 1980, 1982 și 1985, chiar Dumitru Chioaru, nu i le-am propus eu, cum văd că au făcut atâția alții, prezenți cu poeme la zi; a fost surprinzător pentru mine, dar i-am respectat opțiunea, gândindu-mă că antologia lui are o unitate subterană adusă la zi). De curiozitate, așadar, cine sunt poeții postmoderni, în varianta lui Dumitru Chioaru, care i-a cuprins în antologia sa intitulată „Noua Poezie nouă”, alfabetic, neapărat: Constantin Acosmei, Adrian Alui Gheorghe, Liviu Antonesei, Vasile Baghiu, Dumitru Bădița, Daniel Bănulescu, Mircea Bârsilă, Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Leo Butnaru, Mircea Cărtărescu, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Gabriel Chifu, Dumitru Chioaru, Grigore Chiper, Rita Chiran, Nicolae Coande, Mariana Codruț, Dan Coman, Denisa Comănescu, Daniel Corbu, Traian T. Coșovei, Ion Cristofor, Dumitru Crudu, Nichita Danilov, Simona Grazia Dima, Caius Dobrescu, Gellu Dorian, Rodica Draghincescu, Marian Drăghici, Aurel Dumitrașcu, Teodor Dună, Ioan Flora, Emilian Galaicu Păun, Mihail Gălățanu, Vasile Gârneț, Liviu Georgescu, Bogdan Ghiu, Adela Greceanu, Emil Hurezeanu, Valentin Iacob, Florin Iaru, Letiția Ilea, Doina Ioanid, Gheorghe Izbășescu, Claudiu Komartin, V. Leac, Nicolae Leahu, Ștefan Manasia, Mariana Marin, Judith Meszaros, Ioan Moldovan, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Irina Nechit, O. Nimigean, Aurel Pantea, Iustin Panța, Cosmin Perța, Mircea Petean, Marta Petreu, Augustin Pop, Ioan Es. Pop, Daniela Popa, Cristian Popescu, Simona Popescu, Petru Romoșan, LIS, Ion Stratan, Arcadie Suceveanu, Elena Ștefoi, Floarea Țuțuianu, Radu Vancu, Lucian Vasiliu, Ioan Radu Văcărescu, Paul Vinicius, Matei Vișniec, George Vulturescu, Andrei Zanca. Citind lista, observ că sunt și poeți dispăruți, și poeți din Basarabia și poeți emigrați în Occident. Ion Bogdan Lefter observa că lista de 80 trebuia scuturată, „măcar un sfert să fi fost lăsați afară” (nu știu la cine se referea anume). Fără doar și poate, „Noua poezie nouă” a lui Dumitru Chioaru va fi o antologie de referință, așa cum a fost antologia lui Marin Mincu, ”Poezia română”.
Vă dați seama, am rămas în Târg după încheierea lansării antologiei lui Dumitru Chioaru până seara – am fost deșelat și de cărțile cumpărate sau primite (cărate în rucsac, pe spate), și de preumblarea printre standuri. La un moment dat am simțit că ne prăbușim și am căutat înnebuniți un loc unde să bem o cafea și o coca-cola. Dar marea realizare a acestei zile a fost legată de ceea ce poate părea a fi un fleac: mi-am recuperat stikul PC („5 în 1”, cu documente), uitat la hotelul Gloria din Suceava, la Festivalul N. Labiș. Drăguța poetă Carmen Steiciuc a întrebat la hotel dacă n-au găsit un obiect cât degetul, într-o învelitoarea neagră, cu cordon să ți-l treci pe după gât. De necrezut, când am crezut că trebuie să-mi iau adio de la el, Carmen Steiciuc mi l-a adus, azi, triumfătoare, la Târg… Voi reveni.
PS. Public fotografii făcute cu telefonul mobil (scuze pentru rezoluția deficitară) la lansarea antologiei „Noua poezie nouă”, de azi, de la standul Editurii Limes (care era împărțit cu editurile Cartea de știință și Eikon, tot clujene). În fotografii: Ion Bogdan Lefter, Dumitru Chioaru; Gh. Izbășescu, Mircea Petean; Doina Popa, Carmen Steiciuc; Mircea Petean, Ioan Barb și Ioan Viștea (lansați cu cărți de versuri ale lor de Editura Limes), I.B. Lefter, D. Chioaru; Ion Pop; Silviu Guga, Virgil Diaconu; Constantin Arcu și un prieten al lui, scriitor (scuze că nu i-am reținut numele); Vasile George Dâncu, directorul Editurii Eikon.
In ultima poza e V. AJDER, zis Decebal, nu V. Dâncu, psdistul…
Pana la urma important e ce ramane (nu in buzunare!) de pe urma acestor 80 de autori de poezie.
Un gen gustat din ce in ce mai putin de public ( ca si proza, de altfel).
Numai ca „unde-s multi, puterea creste” doar ce-i convine intereselor ei, pe ceilalti nu-i ajuta cu nimic !
Trist !
Cum vi se pare demersul de a coordona o antologie si a te propune ca in ea alaturi de poetii adevarati ? da sincer:)