Fişa biobibliografică

S-a născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roşie (Canton CFR) ­– Piatra Neamţ. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi şi la 4 kilometri de oraşul Adjud), mutat cu părinţii aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu şi va avea un frate şi trei surori). Şcoala primară şi elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescenţă (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / judeţul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoţia 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de „Cetăţean de Onoare al oraşului Adjud”). Studii superioare – filologie şi filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare şi între anii 1971 şi 1975, cu absenţe – Bucureşti, şi cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv la „fără frecvenţă”, fire inadaptabilă; a condus un cenaclu studenţesc, intitulat „3,14” la Bucureşti acum). Stagiu militar, octombrie 1968 (plecat voluntar, la 18 ani, după „ocuparea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia”!) – februarie 1970. Locuri de muncă şi „meserii”, boemă şi „tentative de sinucidere” în întreaga ţară, până în 1975: profesor suplinitor, miner şi vagonetar în subteran (la Bălan-Harghita şi Dâlja-Petroşani), calculator-contabil, corector şi ziarist (la Miercurea Ciuc, la „Informaţia Harghitei”), arhivar, expeditor CFR import-export, magaziner, normator transporturi auto, zilier (nu numai pe Litoral), primitor-distribuitor, şantierist, „muncitor necalificat” (inclusiv la o fabrică de coniac), încărcător de vagoane de marfă, controlor de calitate în siderurgie (la Bucureşti). În 1975 se căsătoreşte la Focşani (cu prozatoarea Doina Popa), an în care i se naşte un fiu, Laurenţiu (azi, absolvent Drept). La Focşani va avea domiciliu stabil până în 1990 – în această perioadă va fi pedagog şcolar (la două licee) şi mânuitor de carte şi bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Vrancea.

Nemembru de partid, „rezistent / opozant” recunoscut – contestatar al dictaturii. La Revoluţie, din 22 decembrie 1989 şi până la 5 martie 1990 (când se va retrage) va fi înscăunat în fruntea judeţului, preşedinte al CFSN/CPUN Vrancea, membru al Parlamentului Provizoriu. În  ianuarie 1990 fondează la Focşani revista literară bilunară „Revista V”, pe care o va conduce trei sferturi de an. Din 5 martie 1990 îşi va aduce cartea de muncă la Bucureşti (trei sferturi de an va face naveta la Focşani), la Uniunea Scriitorilor, la redacţia noului săptămânal literar „Contrapunct”, ales fiind din februarie 1990 redactor-şef – pentru ca în anul următor să demisioneze din funcţie şi să se transfere, ca redactor principal (si redactor-şef adjunct), la revista „Viaţa Românească”, unde lucrează / colaborează şi azi. Din 1991 până în noiembrie 2004 este şi redactor-colaborator permanent (publicist-comentator şi consilier) la ziarul „Cotidianul” (fondat de Ion Raţiu). De la sfârşitul anului 1990 are domiciliu stabil la Bucureşti. În 1995, cofondator al publicaţiei literare „Caietele de la Durău”.

Debut publicistic – 1967, cu versuri în pagina literară a ziarului regiunii Bacău, „Steagul Roşu” (în 1974 este prezentat ca poet în revista „Familia” de Ştefan Augustin Doinaş: „Liviu Ioan Stoiciu – Realul, ca plasmă poetică”).

După Revoluţie, susţine numeroase rubrici originale în presa scrisă, publică eseuri şi texte de frontieră, dramaturgie, publicistică, pe lângă poezie şi proză. Tradus în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, sârbă, chineză, ucraineană, maghiară, turcă, apărut în cărţi (antologii) de poezie şi în reviste din străinătate.

Debut editorial – Ciclurile de versuri „Balans” în „Caietul debutanţilor, 1977” (Editura Albatros, 1978) şi „Cantonul 248” în „Caietul debutanţilor, 1978” (Editura Albatros, 1979).

La 30 de ani, în 1980, îi apare prin concurs volumul de debut „La fanion”, care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor (dar a fost primit în Uniunea Scriitorilor după Revoluţie, având „dosar de urmărire operativă informativă la Securitate” din 1981). A primit premii ale unor „festivaluri internaţionale de poezie” (Cluj, Oradea, Deva, Iaşi, Bacău, Galați) şi ale unor reviste literare, pentru poezie („Observator cultural”, „Poesis”, „Cuvântul”, „Ateneu”, „Antares”, „Argeş”, „Mișcarea literară”, „Viața Românească”) sau pentru publicistică („Convorbiri literare”). I s-a decernat marele premiu al Congresului Naţional de Poezie (la prima lui ediţie, în 2004, la Botoşani; președintele juriului Marin Mincu). A primit Marele Premiu „Virgil Mazilescu” (în 31 mai 2013, pentru întreaga operă poetică, la Corabia-Olt; președintele juriului Gh. Grigurcu). A primit „Premiul Balcanica pentru poezie” la Festivalul Poeților din Balcani (ediția a VIII-a, România – Slovenia, Brăila, 26 septembrie 2014; președintele juriului: Daniel Cristea-Enache). A primit Marele Premiu și Trofeul Festivalului Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”, la Chișinău (pentru „Opera Omnia”, în 8 mai 2015, acordat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, președinte Arcadie Suceveanu). A primit Premiul Național „Tudor Arghezi” pentru Opera Omnia (la Tg. Cărbunești, devenind și Cetățean de Onoare al municipiului Tg. Cărbunești, în 22 mai 2016, premiu acordat de USR, președintele juriului Nicolae Manolescu). Marele Premiu al Festivalului Național de Literatură „FestLit” Cluj-Napoca (3 iunie 2018, președinte de juriu Irina Petraș). A primit Marele Premiu „Cununa de Lauri din Tracia” acordat de Uniunea Scriitorilor la Turnirul de Poezie (8 septembrie 2018, la Alexandroupolis, Grecia, președintele juriului Gabriel Chifu). A primit Premiul Scriitorul lunii martie 2018 la Gala Scriitorii Anului (acordat în 9 noiembrie 2018, Iași, președinte de juriu Gabriel Chifu).

A fost selectat cu poeme în mai multe antologii reprezentative (în volume), în țară.

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 (la Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti – Secţia Poezie, azi Filiala USR București Poezie), membru în Consiliul USR (până în octombrie 2013). A fost scriptic și membru al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (ASPRO). A primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, categoria A “Literatură”. A fost nominalizat la Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia la 15 ianuarie 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019 (președinte de juriu Nicolae Manolescu).

A publicat volumele de versuri (pentru care a primit premii literare, selectiv):

La fanion (Editura Albatros, 1980) – Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. (În 2015 a apărut ediția a doua a volumului „La fanion”, la Editura Rafet, cu adăugarea ciclurilor poemelor apărute la Editura Albatros în „Caietul debutanților —1977” și „Caietul debutanților — 1978”)

Inima de raze (Albatros, 1982).

Când memoria va reveni (Editura Cartea Românească, 1985).

O lume paralelă (Cartea Românească, 1989).

Poeme aristocrate (Editura Pontica, 1991) – Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor.

Singurătatea colectivă (Editura Eminescu, 1996) – Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei României; Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO); Premiul „Poesis” („Cea mai bună carte a anului 1996”); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Ruinele Poemului (Editura Pontica, 1997) – Marele Premiu al ASPRO; Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie, Ediţia I, Oradea; Premiul pentru Poezie pe anul 1997 – Superlativele Revistei „Cuvântul”.

Post-ospicii (Editura Axa, Seria „La Steaua – Poeţi optzecişti”, 1997) — Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Premiul Festivalului Internaţional de Literatură Româno-Canadian, Ediţia a III-a, Iaşi, 1999.

 Poemul animal (Editura Călăuza, 2000, colecţia „Poeţi români contemporani”) — Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor şi ASPRO); Premiul pentru Poezie al Festivalului Internaţional de Poezie „Lucian Blaga” (Cluj); Premiul „Poesis” („Cea mai bună carte de poezie a anului 2000”); Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional de Poezie (Ediţia a II-a, 2001, Deva).

La plecare (Editura Vinea, 2003).

Cantonul 248, antologie de versuri de autor (Editura Vinea, colecţia „Scriitori Români Contemporani – Ediţii Definitive”, 2005) – Premiul pentru Poezie al Revistei „Ateneu”.

pam-param-pam (adjudu vechi), Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 – Premiul pentru Literatură al Revistei „Argeş”; Premiul Festivalului-concurs Internaţional de Poezie „Avangarda XXII”, Bacău (Ediţia a VII-a, 2007).

Craterul Platon (Editura Vinea, 2008) – Premiul pentru Poezie al Revistei „Observator cultural” (Ediţia a III-a, 2009), volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor. Volumul „Craterul Platon” a apărut într-o a doua ediție la Editura Vinea / Editura Integral, în 2016. A apărut, totodată, în 2016, și în franceză – „Le cratère Platon”, tradus de Sorin Barbul. Ambele volume au fost lansate la Paris, la Salon du livre, în 19 martie 2016.

Pe prag / Vale-Deal (Editura Cartea Românească, 2010), volum nominalizat la Premiile Radio România Cultural şi la Premiile Revistei „Observator cultural”.

Lanțul, antologie de versuri de autor (Editura Tipo Moldova, Iași, 2012, colecția Opera Omnia. Poezie contemporană).

Substanțe interzise (Editura Tracus Arte, București, 2012, Colecția Neo), Premiul Cartea de Poezie a anului 2012 (acordat pe 15 ianuarie 2013 la ICR, la Gala Scriitorilor Tineri, ediția a III-a, președinte de juriu Eugen Simion); Premiul pentru Poezie al revistei „Mișcarea literară” (Bistrița, 27 februarie 2013, președinte de juriu Alex Goldiș); Volum nominalizat la Premiile USR; („Premiul Național pentru Poezie Mircea Ivănescu”, Sibiu, 13 iulie 2013, președinte de juriu Al. Cistelecan; premiu recuzat de Liviu Ioan Stoiciu); „Premiul Național pentru Poezie” (Târgu Jiu, în cadrul Atelierului Național de Poezie „Serile la Brădiceni”, 8 septembrie 2013, președinte de juriu Gh. Grigurcu); Premiul de excelență al Festivalului de poezie „Emil Botta” (Adjud, 15 septembrie 2013).

Nous (Editura Limes, Cluj, 2015, Colecția Magister), volum nominalizat la Premiul Cartea Anului 2015 acordat de revista „România literară”; volum nominalizat și la Premiile USR. A primit Premiul pentru Poezie al revistei „Viața Românească” (23 noiembrie 2016).

Opera Poetică, volumul 1 (1978-1989), prefață de Răzvan Voncu, Editura Paralela 45, 2016.

Opera Poetică, volumul 2 (1991-2000), Editura Paralela 45, 2016.

Opera Poetică, volumul 3 (2003-2008), Editura Cartea Românească, 2017.

Efecte 2.0 (Editura Tracus Arte, 2017), volum care a primit Marele Premiu al Festivalului Național de Literatură „FestLit” Cluj-Napoca (3 iunie 2018, președinte de juriu Irina Petraș). A primit Premiul Scriitorul lunii martie 2018 la Gala Scriitorii Anului (9 noiembrie 2018, Iași, președinte de juriu Gabriel Chifu). Volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor.

Născut în România / Born in Romania (Editura MTTLC.ro, București, 2014), antologie de poeme traduse în engleză de Leach Fritz și Ioana Bușe, colecția Contemporary Literature Press, Universitatea București (http://editura.mttlc.ro/carti/Liviu%20Ioan%20Stoiciu.%20CLP.pdf), 101 p.

Poems (Nous) by Liviu Ioan Stoiciu translated into English by MTTLC graduate Alexandra Velicu; Translation Café, Issue 174, Ianuarie 2017; eZine of Modern Texts in Translation (director Lidia Vianu), Contemporary Literature Press, http://editura.mttlc.ro/; Translation Café No 174: http://revista.mttlc.ro/174/TC%20174.pdf; 155 pagini.

A apărut într-o „antologie de grup” (cu 40 de poeme) alături de Traian T. Coşovei, Nichita Danilov, Ion Mureşan şi Ioan Es. Pop, intitulată Băutorii de absint (Editura Paralela 45, 2007, Colecţia „Biblioteca Românească”).

A publicat volumele de memorialistică / publicistică:

Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, Piaţa Universităţii, Bucureşti) – Editura Humanitas, 1992.

Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal – Editura Paralela 45, 2002, volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor şi Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – Editura Pallas, 2008.

Ajuns din urmă (poemul-jurnal / jurnalul-poem) — Editura Junimea, colecția „Memoria Clepsidrei”, 2017.

A publicat romanele:

Femeia ascunsă (Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi Editura Cartea Românească, 1997, Colecţia „Biblioteca Bucureşti”) – Marele Premiu „Alexandru Vlahuţă” al Salonului literar Dragosloveni, Vrancea.

Grijania (Editura Paralela 45, 1999), volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, ASPRO şi Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti — Premiul Naţional de Proză „Ion Creangă” (Humuleşti, Neamţ).

Undeva, la Sud-Est (Într-unu-s doi), Editura Cronica, 2001.

Romanul-basm (Trup şi Suflet), Editura Dacia, 2002.

Vrăjmaș, Editura Polirom (Colecția Fiction Ltd.), 2014 — Premiul pentru „Cel mai valoros roman” (în cadrul Colocviilor romanului românesc contemporan, Alba Iulia, 2015; juriu: Irina Petraș, președinte, Ioan Holban, Virgil Podoabă, Daniel Cristea Enache).

Transfer, Editura Polirom (Colecția Fiction Ltd.), 2017.

A apărut în 2007, la Editura Paralela 45, în antologia intitulată Basme și povești mistice românești repovestite de Horia Gârbea, Doina Ruști și Liviu Ioan Stoiciu.

A publicat volumul de teatru:

Teatrul uitat, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005 – Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul pentru teatru al Zilelor Culturale „Poesis”, 2007.

La Teatrul Național Radiofonic (Radio România Cultural) regizorul Gavriil Pinte, în ianuarie 2007, a pus în scenă spectacolul intitulat Ochii Arhanghelului din vis — o biografie poetică a lui Eminescu după un ciclu de poeme ale lui Liviu Ioan Stoiciu.

Premii literare primite (selectiv):

Premiul pentru Debut-Poezie al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 1980 („La fanion”, Editura Albatros); Premiul pentru Poezie al USR pe anul 1991 („Poeme aristocrate”, Ed. Pontica); Premiul pentru Dramaturgie al USR pe anul 2005 („Teatrul uitat”, Editura Muzeul Literaturii Române).

Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pe anul 1996 („Singurătatea colectivă”, Ed. Eminescu).

Premiile ASPRO (Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România) pe anii 1996 (Premiul pentru Poezie al ASPRO – „Singurătatea colectivă”) şi 1997 (Marele Premiu al ASPRO – „Ruinele Poemului”, Ed. Pontica).

Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din „Republica Moldova” pe anul 1996 („Singurătatea colectivă”).

Premiile pentru Poezie ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pe anii 1997 („Post-ospicii”, Ed. Axa) şi 2000 („Poemul animal”, Ed. Călăuza).