Miercuri, 20 iunie 2012. Mă voi întoarce mâine, aici, la actualitatea publică stresantă? Așa am promis… Sunt azi în a opta zi impusă de retragere în propria cochilie, departe de casă, în care mi-am dorit să mă odihnesc mai mult psihic decât mintal (sau mental, chiar dacă mie nu mentalitatea îmi joacă feste; îmi e imposibil să nu las mintea să zburde). N-a fost deloc simplu să definitivez aceste pagini de jurnal online din urmă, lăsate anticipat, care au acoperit opt zile. E o nebunie care mă costă.
Am o problemă, de când mă știu: nu pot fi „fericit” (și asta fiindcă nu pot gândi „pozitiv”?). Va să zică, atrăgeam ieri atenția aici (reiau, să nu pierdeți firul): Mi-am cumpărat şi o carte “cu moţ” (pe care am văzut-o cu coada ochiului, un an, stând pe o tejghea stradală), intitulată “Forţa gândirii pozitive”, vândută cică în zeci de milioane de exemplare, scrisă de un pastor american mai slab de înger decât mine (pe nume Norman Vincent Peale, care are o părere extraordinară despre sine). Având ocazia să merg cu trenul cinci ore, într-una din zile, am început să o citesc – mai rău m-am enervat, n-am avut ce face, primitivismul didacticist din vremea educaţiei mele “comuniste” a fost nimica toată pe lângă “cuprinsul” acestei cărţi “vindecătoare” (care şi ea speră să pună la cale un “om nou” – unul din capitole, al 13-lea, se intitulează: “Infuzia de gânduri noi vă poate transforma într-un om nou”; aşa e că nu vă mai miraţi de nimic?)… Am mestecat nisip. Citiți mai departe:
Omul nou de consum, mereu fericit (II)
În fine, învăţat cu “stilul pedagogic de consum occidental”, am strâns din dinţi şi am încercat să extrag “ideile conducătoare”, care să mă pună pe picioare, să mă facă un “om nou” mereu fericit, un “Supermen” (fonetic, aşa se scrie), care gândeşte pozitiv, repetând că: “Lucrurile merg bine. Viaţa e frumoasă”, “Eu sunt buricul pământului, eu pot orice, întru Iisus”, “Sunt în formă. Dumnezeu e alături de mine”, “Faceţi o terapie a afirmaţiilor, nu a negaţiilor. Eliminaţi gândurile care vă deprimă şi vă descurajează”… N-are rost să mai continui: inteligenţi cum sunteţi, dumneavoastră, cititorii acestui text, sunt sigur că aţi înţeles totul şi chiar mai mult decât atât, că ştiţi şi ce nu ştiu eu. Important e să nu te autocompătimeşti şi “să-ţi trăieşti viaţa din plin”.
Vă daţi seama. Ajuns la pagina 92 (din 260), am abandonat “celebra” carte a gândirii pozitive, pomenită mai sus (scrisă în stil american, superficial; eu am nevoie de o carte a gândirii pozitive în stil balcanic-românesc, profund, de fapt: cine se încumetă să o scrie?), după ce am citit că: “Tensiunea nervoasă se 
transmite pe calea aerului”… Chestia asta m-a desconcentrat, m-a făcut să surâd resemnat. Mi s-a făcut milă de mine, că nu mă obligă nimeni să citesc şi ce nu vreau: mare brânză. Am abandonat cartea. N-am mai putut să revin asupra ei, să o duc până la capăt cu învăţăturile bazate pe rugăciuni laice şi pe lecţii de bună purtare.
Aşa că am rămas în aer din start, la început de an 2001, înainte de a împlini 51 de ani (când am promis să iau o măsură radicală cu mine, de la a părăsi Bucureştiul şi România, la a abandona “viaţa literară” şi masa de scris, şi până la a mă sinucide; la “Zilele Eminescu” din 12-15 ianuarie 2001, la Botoşani, prietenul poet Lucian Vasiliu m-a tot tachinat că n-am fost în stare să mă sinucid, deşi am anunţat asta de un an, ci doar să mă îndrăgostesc pe e-mail, de la un moment dat; din 1 ianuarie 2001 m-am iluzionat că “trecerea pe gândirea pozitivă” e această măsură radicală promisă, care mă va schimba “ca la carte”; sau măcar că tot un gen de “gândire pozitivă”, subînţeleasă cumva, ar putea să aibă acoperire într-o dragoste nebună pe e-mail, fie şi cu riscul uitării de sine; degeaba însă, scepticismul “mă îngroapă de viu”; nu sunt capabil să-mi ridic statuie şi să repet până ameţesc, sătul de hazul meu: “Fă în fiecare dimineaţă, când te scoli, o listă de gânduri fericite. Respinge orice gând nefericit”). Acum nu mai gândesc nici negativ, nici pozitiv, acum nu mai gândesc deloc: stau suspendat deasupra mea şi contemplu “lumea, în 
mijlocul căreia sper să mă pierd neobservat până la urmă”… (18 ianuarie 2001. Bucureşti)
Liviu Ioan Stoiciu
***
La Târgul de carte Bookfest, la care am fost în ultima zi, pe 3 iunie, la București, am primit și volume de versuri de la Editura Eikon (care publică, nesperat, literatură originală românească în condiții grafice de invidiat), de la generosul ei patron Valentin Ajder și de la poetul G.V. Dâncu, consilier șef aici. Unul din ele e cel al unui ziarist de top din Cluj-Napoca, Octavian Hoandră, intitulat „Jurnal la Klausenburg” (prezentat de Ion Mureșan: „Cu ani în urmă, Octavian Hoandră mi-a fost maestru în arta conducerii automobilului”), un debut în poezie. Curios, nu am găsit o biografie a lui Octavian Hoandră pe Internet. A publicat două romane, un volum de proză scurtă și două volume de publicistică începând cu anul 1992, nu-mi dau seama câți ani are. Public un poem cules de Doina:
Joi, 16 iunie, 2011, 10,38 am
dar unde este lumea noastră
aceea în care ne-am născut
şi care a dispărut în chiar
lăuntrul acela
pe care uneori nu facem nici un
efort să-l ştim în amănuntele lui
care seamănă cu căderea pe care
o visăm uneori //
doar când simţi privirea
ştii că e din lumea ta
uneori se întâmplă să recunoşti
asta doar dintr-o privire
dintr-un gest din
acea tresărire //
ca şi cum ar fi trecut o umbră
în spatele unui geam
întredeschis
şi tot aşa poţi trăi
zile ani
doar din trecerea prin faţa
unei ferestre
dar lumea aceea
unde e totuşi lumea noastră
ne spunem
şi continuăm să
ne aruncăm
în mizeria zilelor
ca într-o mare
de aşteptare
apoi mai aprindem o
ţigară
şi alta şi alta
ne uităm la fotografii
şi ni se pare că suntem
personajul din kafka
renăscut în faţa acelei uşi
care se poate închide
pentru totdeauna
în fiecare moment al zilei
Octavian Hoandră
Jurnal la Klausenburg
Editura Elikon, Cluj-Napoca, 2011.
Iti multumesc, Domnule Stoiciu, pentru gandurile si vorbele frumoase! Doamne Ajuta,
octavian hoandra
Nici astazi nu ma simt in forma, iarasi am avut probleme cu acein taranisti din Pitesti care sunt in registrul Bourului. Si iarasi am avut probleme cu acest Itic si Strul de popa Vasile Vasile din Tecuci, care nu are ce cauta pe scaun, pe nici unul dintre cele 24, si cand sta la closet din pricina necesitatilor sta pe vine, ca la closetele turcesti, si am avut probleme pentru ca acestia sunt in mare parte ereziarhi dintr-aceia pneumatomahi, ca ei nu au avut ce cauta la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, Izmirul de astazi de unde se tragea Pilat din Pont, un pardosist, nu au avut ce cauta la un Sinod Ecumenic in care crezul a fost editat numai cu partile care contin ipostaza lui Dumnezeu Tatal si pe cea a lui Dumnezeu Fiul, pentru ca este de inteles ca Duhul Sfant nu face altceva, purcede de la Tatal si se odihneste in Fiul, si iata ca pe acest model nicean PNTCD are un presedinte si un vicepresedinte, si iata nu are si un fel de tert-presedinte, si bag seama ca nici un partid politic din lume, fie el bun sau rau nu are asa ceva. Bourul pus de Ingeri nu va rezolva criza de apolexie intre Tatal si Fiul, si tocmai de aceea va fi pus, pentru cei care nu o rezolva, ca nu trebuie rezolvata altfel, trebuie rezolvata ca sa zic asa prin insolvabilitate.
O sa revin la gluma mea, ca sa vorbesc astfel de acel rau despre care Dumnezeu i-a spus lui Samuel ca nu este o lepadare de Samuel, ci de Dumnezeu, dar iata ca trebuie sa existe si frica de rau, cum zice Sfantul Pavel, si mai mult trebuie dat Caesarului ceea ce estte al Caesarului, ca sa fie lepadat raul.
Deci Avram si Sara stateau langa Ninive la tatal lui Avram si vedeau ca tatal acestuia construieste idoli si ii vinde acelora din Sem care au construit turn Babel si care locuiau in acel loc care mai apoi a devenit Asiria, prototipul Fiarei Rosii. Cand a vazut Avram ca nu poate face nimic ca sa il convinga pe tatal lui ca sa nu mai faca asa ceva, a luat-o pe Sara si a plecat inspre ceea ce a fost mai tarziu Tars, locul de nastere a Sfantului Pavel, undeva la nord de Antiohia Siriei, si de acolo a luat-o iarasi ingandurat spre est pana a ajuns la Smirna. Pana la Smirna, pentru ca stia ca la moartea lui Adam, Set a cerut de la Dumnezeu o samanta din Rai dupa cum Dumnezeu a promis ca aceea il va mantui ( cand a blestemat-o pe Eva ) pe Adam, si pentru ca stia ca Dumnezeu i-a dat lui Set din Raiul din care ii izgonise o samanta de chiparos ( de aici vine numele Ciprian ) ca sa o puna in gura lui Adam ca sa se mantuiasca de moarte, si pentru ca stia ca Adam murise si cand a ajuns Set si i-a pus acea samanta a crescut un falnic Chiparos, din care mai tarziu avea sa fie Crucea lui Isus Christos, deci pentru ca stia acestea s-a gandit ca sa puna parul, adica acel chiparos pe toti cei care ar fi ai lui, nu pe tatal sau, si astfel doar doar sa scape cu viata, dar in framantarea lui, pentru ca stia ca trebuie sa cinsteasca pe tatal sau si pe mama sa ca bine sa ii fie si multi ani sa traiasca pe pamant, deci in framantarea lui se gandea cam cum sa puna parul si pe tatal si pe mama lui, ca nu cumva idolatria acestora sa afecteze si pe el si pe urmasii lui. Dumnezeu cand a vazut gandurile lui de caftangiu a zis, ia sa il strig Eu pe el si sa vad ce face, si l-a strigat de sus, iar Avram cand l-a vazut, pentru ca era framantat si nu dorea totusi sa fie caftangiu, ca zicea ca nu prin cafteala rezolva el ceva, deci cand l-a vazut Avram pe Dumnezeu a zis in sinea lui iata l-am apucat pe Dumnezeu de picioare, si a zis cu glas bland: iata robul tau, Doamne !, iar Dumnezeu surprins placut, ca nici Lui nu ii parea bine sa il fi batat pe Avram, zice uimit, adica o intoarce si zice: Avrame bine te-ai gandit ca sa pui chiparosul pe ei si vei alunga idolatria iar omul se va mantui, uite pentru acesta samanta ta care va mosteni pamantul va fi cat nisipiul marilor, pe care nu-l vie putea numara. Si plecand Dumnezeu Avram s-a bucurat, si si-a zis in sinea lui ca ce bine este sa il apuci pe Dumnezeu de picioare si ce sfat bun si ce remediu bun, pe care chiar daca il spera, iata l-a primit chiar de la Dumnezeu. Si apoi a plcat gandindu-se cum sa aplice ceea ce Dumnezeu i-a promis. Insa pe drumul spre Efes iar l-au apucat framantarile si isi zicea in sinea lui ca daca va pune parul pe ei poate unora care viseaza cai verzi pe pereti vor vedea in loc de Ingeri, vor vedea stele verzi, caci s-ar putea sminti si poticni si apoi le va sarea mustarul, si nu se vor mantui si astfel si el va incalca promisiunea lui Dumnezeu data la Smirna, si apoi isi zicea in sinea lui ca poate ca ar fi fost bine sa le sara mustarul dar de asemenea natura incat sa vina barza cea buna, Ingerul cel bun, iar Dumnezeu, exasperat, cand l-a vazut iarasi caftangiu pe Avram a zis iarasi: Avrame, iar Avram cand a auzit a zis in sinea lui, iata am ajuns inapoi in Sanul lui Dumnezeu si Dumnezeu din sanul Lui m-a blagoslovit, si a raspuns: Iata robul tau Doamne, vin inapoi la tine, ca imi era teama ca nu ajung inapoi la promisiunea Ta, iar Dumnezeu cand a fost surpins si de aceasta a zis: bine ai gandit Avrame, pentru aceasta iata samanta ta va fi cat stelele cerului, pe care nu le poti numara, si multe neamuri dintre cele pe care ti l-am fagaduit la Smirna vor fi binecuvantate prin tine. Apoi Dumnezeu i-a indicat in ce Tara sa ajunga ca sa implineasca aceste fagaduite, adica in Tara Sfanta, Israel. Avram a plecat, insa a auzit ca tot din Ever, era in Salem o imparatie in care Salem imparateasa era din Ever ca Avram, iar Melhi imparatul era din cei din Sem care participasera la contruirea de Turn Babel. Acesti doi imparati aveau doi fi, primul Melhi si al doilea Melchisedec. Si Melhi imparatul era idolatru ca tatal lui Avram, dar care intr-o zi il trimite pe Melchisedec sa aduca o pereche de boi pentru un sacrificiu idolatru inchinat soarelui, lunii, planetelor si stelelor, adica exact in contra a ceea ce ii promisese Dumnezeu lui Avram. Cum Melchisedec refuza sa implineasca porunca imparatului si se duce la el ca sa il convinga cum ca Dumnezeu a facut bine si acesti luminatori din taria cerului, imparatul se maniaza si ii spune lui Salem, mama lui Melchisedec, ca a hotarat ca la acest praznic idolatru sa jertfeasca si unul dintre fii lui. Salem, care il iubea mult pe Melchisedec a inceput sa planga, iar Melhi tatal a promis ca vor trage la sorti, ca va fi Melhi fiul de partea lui Melhi tatal si ca va fi Melchisedec de partea lui Salem. Si au tras la sorti si a cazut Melhi fiul, apoi s-a dat zvon prin imparatie si si ceilalti supusi s-au hotarat sa aduca cate un fiu drept jertfa pentru luminatorii din taria cerului. Vazand acest lucru Melchisedec se refugiaza pe Muntele Tabor si acolo, in padure, se roaga ca Dumnezeu sa scufunde Salemul, adica Ierusalimul, ca sa nu aiba praznicul acela cu jertfe umane, si asa s-a intamplat, Salemul s-a scufundat si a ajuns acea Vale a lui Iosafat, unde Dumnezeu va face judecata generala la sfarsitul lumii. Dar Melchisedec a trait foarte mult timp in acea padure de pe Tabor iar pielea lui se facuse scoarta, caci traia fara haine pana la brau. Apoi Dumnezeu il cheama pe Avram, care stia ca Melchisedec este de al lui, dar a ramas fara mostenitorii aceia cat luminatorii din taria cerului, si il trimite la Melchisedec ca sa il spele sa il imbrace si sa ii duca de mancare si vin. Avram se duce si ia binecuvantare cum i-a randuit Dumnezeu de la Melchisedec pentru taina cununiei, pentru ca Dumnezeu hotarase ca Melchisedec sa fie ipostaza lui Isus Christos, adica al lui Mesia, si pentru ca Melchisedec ajunsese fara tata fara mama, un preot. Apoi Avram pleaca si intre timp Melchisedec se intoarce la Salem care de data asta se numeste Ierusalim, adica cetatea pacii. Avram se intoarce la locul lui din Israel, si era acolo cu Lot si slugile lui Lot, iar Lot a cartit ca Melchisedec a dobandit mai inainte darul pe care Dumnezeu i l-a promis lui Avram si la Smirna si la Efes ( Lot fusese cu Avram tot timpul, caci plecase si el cu Avram din apropiarea lui Ninive, si Lot era ruda cu Avram din Ever si mai stia ca tatal lui Melchisedec fusese din acei din Sem care construisera Turn Babel ), si cartind Lot i-a spus Avram ca nu este bine dupa ce luase binecuvantarea pe care Dumnezeu l-a pus sa o ia de la Melchisedec, ca nu este bine sa se inghesuie in acelasi loc si Avram cu familia si slugile si cirezile lui si Lot cu familia si slugile si cirezile lui, ci sa traga la sorti unul sa stea spre rasaritul Iordanului, care acum este in Iordania, iar altul sa stea spre apusul Iordanului care acum este in Israel. Asa prin tragere la sorti Lot s-a dus in rasaritul Iordanului. Dar au auzit de aceasta fapta niste regi dintre aceia care mosteneau construirea de Turn Babel si l-au rapit pe aceste de avere si familie, iar Avram auzind de una ca asta s-a sculat si i-a invins pe acei regi inapoind lui Lot toata averea si ducandu-se la Ierusalim cu multe prazi pentru a le da lui Melchisedec, de la care a primit binecuvantare iarasi, cu paine si vin tocmai pe acea Vale a lui Iosafat. Lot nu s-a mai intors in Iordania de astazi, ci s-a dus in Sodoma, care era la revarsarea Iordanului. Apoi se stie ce a urmat, a fost Sodoma si Gomora, au iesit Moabitii, cei rezultati din Lot su fiicele sale, iar Avram, care avusese o intalnire cu trei Ingeri la Stejarul lui Mamvri ( Ingeri care inchipuiau Sfanta Treime ) mai inainte de prapadirea Sodomei si Gomorei a avut promisiunea de la acesti Ingeri ca va naste fiu din Sara, si ca nu se va mai numi el Avram dupa aceasta, ci Avraam, iar Sara nu se va mai numi Sara ci Sarra, dar mai intai nascuse un fiu pe Ismail din Agara ( din care se trag arabii ) slujnica Sarei, si apoi pe Isac. Acesta era ca sa zic asa rodul sperantelor lui Avraam ca va fi din el o semintie cat stele cerului. Insa Ismael a vazut ca Isac are in sine ca sa zic asa pe acel Itic si Strul, iata gluma, sper sa fie buna, si vanzand acest lucru Ismail a inceput sa se joace cu complexe de superioritate cu Isac, zicand ca in cazul acesta el ar mosteni mostenirea promisa de Dumnezeu. Sarra cand a vazut acest lucru i-a zis lui Avraam ca sa alunge pe Agara cu Ismail ca nu permite asa ceva ca mostenirea sa o aiba Ismail. Insa cand Avraam statea pe ganduri la acel Itic si Strul pe care il vedea si el in Isac, Dumnezeu a zis ca sa il alunge pe Ismail si pe Agara, pentru ca numai cei din Isac se vor numi mostenitorii promisi de Dumnezeu lui Avraam ca din semintia lui, dar si ca pe Ismail il va inmulti mult dupa prototipul multimii nisipului marilor. Asa au fost izgoniti Agara cu Ismail de care a avut grija Arhanghelul Mihail, iar Dumnezeu i s-a aratat lui Avraam si i-a spus sa se taie imprejur, el si familia lui si slugile lui, intocmind o lege de a fi taiati imprejur toti descendentii din Avraam si toti cei care ar intra ca slugi in casa lui Avraam, iar dupa aceasta l-a numit pe Isac, Isaac. Insa Avraam ramasese la indoiala fata de Isaac, si iata ca a gandit ca daca se va naste din el acei Itit si Strul poate ca ar fi bine sa il dea cu capul de o piatra din Ierusalim, acolo unde este Moschea lui Omar acum, dar unde au fost si Templul lui Solomon si al doilea Templu, ca poate astfel acei pui de fiica a babilonului de Itic si Strul sa moara cu capul spart, exact cum faceau Spartanii. Dumnezeu cand a vazut framantarea de caftangiu iarasi a lui Avraam, a zis in sinea Lui, iata ma ca asta vrea sa ma cafteasca si pe mine, ca adica sa nu fie fratele Meu mai mic pentru ca a nascut ce am nascut si Eu, ci vrea sa imi faca extinctie chiar mie, si l-a chemat noaptea pe Avraam, pe cand acesta dormea, insa Avraam biumac, ca odinioara Adam pe cand Dumnezeu o scotea pe Eva, a balmajit el ceva: iata robul tau, dar nu avea de gand sa se scoale sa ii ceara lui Dumnezeu sa ii rezolve acea problema pentru ca era in dubii, stia ca Isaa este mostenitorul, i-o zisese chiar Dumnezeu, dar nu stia cum sa ii scoata pe Itic si pe Strul, iar Dumnezeu vazandu-l buimac l-a ametit si mai tare si i-a spus ca a doua zi in zori sa se scoale si sa il ia pe Isaac si nu sa il dea pe Isaac cu capul de piatra aceea din Ierusalim ( unde a fost Templul lui Solomon ) ci sa ia un cutit si faca o operatie chirurgicala, incat prin chirurgie sa ii scoata pe acei Itic si Strul care erau madulare care sminteau, si a zis ca sa mai ia si niste lemne ca rezultatul chirurgiei sa il dea in foc ca jertfa pentru Dumnezeu. Avraam buimac cum era nu si-a dat seama ca Dumnezeu il ispitea si a spus in sinea lui ca se scoala a doua zi de dimineata si va face cum a auzit si probabil va vedea si locul care i-a fost indicat din Ierusalim si acolo va mai vedea ce ii spune Dumnezeu. Asa a si facut, a doua zi l-a luat pe Isaac, i-a pus un brat de lemne uscate in spate si a plecat cu el spre Ierusalim, si ajungand la Ierusalim a vazut locul cu acea piatra, si si-a adus aminte si de framantarile lui si astepta acolo inca vreun semn, a tot asteptat, si la un moment dat a zis ca sa faca ce a mai spus si Dumnezeu, ca poate asa va aparea semnul ca Isaac sa scape de Itic si Strul prin operatie chirurgicala, si mergand acolo si punand un jertfelnic, a incercat sa faca semnul ca si cum ar implini porunca lui Dumnezeu, el banuia ca este ispitit, stia ca Dumnezeu ii ispitise inima si rarunchii ca sa vada o solutie buna si tot asteptand el asa si gandindu-se ca nu poate face el acest lucru si ca tot Isaa il va face, iata ca un Inger al lui Dumnezeu se arata si ii zice ca a gandit bine si ca in apropiere, intr-un rug va vedea un batal, un berbec de un an ca cei pentru care se lupta tatarii de la Techirghiol Constanta, si pe acela sa il junghie ca sa reuseasca operatia chirugicala de scoatere a lui Itic si Strul. Aceasta a fost preotia lui Aaron randuita de Moise, jertfirea acelui berbec. Apoi Isaac si-a luat nevasta din Sumer, iar Avraam a randuit ca toti care se vor naste din Isaac sa isi ia neveste de la rudele lui Avraam din Sumer. Isaac a nascut pe Iacov si pe Strul adica, Esau. Iacov s-a luptat cu Dumnezeu la Penuel, pentru ca Strul cauta sa il omoare pentru ca Iacob vroia sa il nasca si pe Itic. Caci Itic era nazist si fascist si legionar, iar Strul sau Esau era comunist. Dar Iacob nu a nascut el direct pe Itic, ci el a nascut pe Ruben, Simeon, Levi, Iuda – acestia patru din Lia sotie legitima, apoi Dan si Neftali din Valla slujnica Rahelei, a doua sotie legitima, si apoi pe Gad si Asir din Zella, slujnica Liei, apoi pe Isahar, Zavulon si pe Dina din Lia, si apoi pe Iosif si Veniamin din Rahela. Acesti primi doisprezece patriarhi sunt jumatate din cei 24 de batrani care stau pe scaune langa Tronul lui Dumnezeu, cu acelasi mod de judecata ca Dumnezeu. Iacob este numit apoi la Penuel, caci pe acesti fii i-a nascut in Sumer, a fost numit Israel, pentru ca stia ca el va duce lupta cea buna si impotriva lui Itic. Apoi in Egipt, la moartea lui Iacob acesta ii binecuvanteaza pe fii lui impotriva lui Itic care trebuia sa se nasca din el, adica din tribul lui Iuda, dar cu o parte vazuta din Dan. Deci din Iuda trebuia sa se nasca Mantuitorul, adica Mesia, Cel pe care neamurile il asteptau, citez toate binecuvantarile, caci din toate cele 12 semintii iese cate un factor care il naste pe Itic, dar in principal Itic este din Iuda si are capul vazut intr-unul din Dan care se naste dintr-o desfranata uzurpatoare, citez:
3. Ruben, întâi-născutul meu, tăria mea şi începătura puterii mele, culmea vredniciei şi culmea destoiniciei;
4. Tu ai clocotit ca apa şi nu vei avea întâietatea, pentru că te-ai suit în patul tatălui tău şi mi-ai pângărit aşternutul pe care te-ai suit.
5. Fraţii Simeon şi Levi… Unelte ale cruzimii sunt săbiile lor.
6. În sfatul lor să nu intre sufletul meu şi în adunarea lor să nu fie părtaşă slava mea, căci ei, în mânia lor, au ucis oameni şi, la supărarea lor, au ologit tauri!
7. Blestemată să fie mânia lor, căci ea a fost silnică, şi aprinderea lor, căci a fost crudă; îi voi împărţi pe ei în Iacov şi îi voi risipi în Israel.
8. Iudo, pe tine te vor lăuda fraţii tăi. Mâinile tale să fie în ceafa vrăjmaşilor tăi. Închina-se-vor ţie feciorii tatălui tău.
9. Pui de leu eşti, Iudo, fiul meu! De la jaf te-ai întors… El a îndoit genunchii şi s-a culcat ca un leu, ca o leoaică… Cine-l va deştepta?
10. Nu va lipsi sceptru din Iuda, nici toiag de cârmuitor din coapsele sale, până ce va veni împăciuitorul, Căruia se vor supune popoarele.
11. Acela îşi va lega de viţă asinul Său, de coardă mânzul asinei Sale. Spăla-va în vin haina Sa şi în sânge de strugure veşmântul Său!
12. Ochii Lui vor scânteia ca vinul şi dinţii Săi vor fi albi ca laptele.
13. Zabulon va locui lângă mare, va da liman corăbiilor şi marginea hotarului lui va fi până la Sidon.
14. Isahar este ca asinul voinic, care odihneşte între staule.
15. Văzând că odihna e bună şi ţinutul său gras, îşi pleacă umerii sub povară şi se face bărbat plătitor de bir.
16. Dan va judeca pe poporul său, ca pe una din seminţiile lui Israel.
17. Dan va fi şarpe la drum, viperă la potecă, înveninând piciorul calului, ca să cadă călăreţul.
18. În ajutorul Tău nădăjduiesc, o, Doamne!
19. Gad, strâmtorat va fi de cete înarmate, dar le va strâmtora şi el pas cu pas.
20. Din Aşer va veni pâinea cea grasă şi regilor le va da mâncăruri alese.
21. Neftali, cerboaică slobodă: el rosteşte graiuri minunate.
22. Iosif, ramură de pom roditor, ramură de pom roditor lângă izvor, ramurile lui se revarsă peste ziduri.
23. Îl vor amărî şi îl vor duşmăni; înspre el arunca-vor săgeţi şi îl vor sili la luptă.
24. Dar arcul lui va rămâne tare şi muşchii braţului lui întăriţi, mulţumită Dumnezeului celui puternic al lui Iacov, Cel ce este păstorul şi tăria lui Israel.
25. De la Dumnezeul tatălui tău, şi El te va ajuta; şi de la cel Atotputernic – El te va binecuvânta; de la El să vină binecuvântările, de sus din ceruri, şi binecuvântările adâncului de jos, binecuvântările sânilor şi ale pântecelui.
26. Binecuvântările tatălui tău întrec binecuvântările munţilor celor din veac şi frumuseţea dealurilor celor veşnice. Aceste binecuvântări să fie pe capul lui Iosif, pe creştetul celui mai ales între fraţii lui.
27. Veniamin, lup răpitor, dimineaţa va mânca vânat şi pradă va împărţi seara”.
28. Iată toate cele douăsprezece seminţii ale lui Israel şi iată ce le-a spus tatăl lor, când le-a binecuvântat şi a dat fiecăreia binecuvântarea cuvenită.
Incheiat citatul, aparent nu Iuda pare cel mai vizat de nasterea lui Antichrist, adica a lui Itic, ci Dan, dar atentie Dan poate fi cel care il poate face pe Itic sa ii cada guvernul, sa muste glezna calului pe care sta Itic si sa cada guvernul lui Itic, alte semintii mai predispuse sunt Simeon si Levi, dar cea mai predispusa este Iuda, de unde se poate naste tot Itic-ul, adica tot cuvantul cel rau, caci din acest Iuda s-au nascut fii care se numesc astazi Iacov, si care nu stau pe vreunul din tronurile lui Israel, din acele binecuvantari, acestia sunt Macabeii, dintre care o macabeica s-a amestecat cu un Idumeu, cu Irod cel Mare, care era un Strul din Esau, si a rezultat un comunisto-fascist, adica Irod. Sigur ca pentru aceasta Macabeii pot face cu dreptate acest tip de lepra din Iuda, asa cum si pentru Aaron poate fi acelasi lucru, daca o sfeclesc cu dreptate. Din ei nu se naste nici profetul din Moise nici profetul din Iuda. Dar sunt trei tipuri de sfecla, sfecla rosie, dintre care la Tecuci la fabrica de conserve se conservau astfel de sfecle, din Tecuciul acestui macabeo-aaronist de Vasile Vasile, o sfecla alba din care se produce zahar, din acela din care poate rezulta o dreptate augusta, si o sfecla furajera, adica cea cu resturile de care vorbeste Flacara-istul de terasin, numai ca el trebuie sa stie ca daca trage apa dupa ce a facut in vine, sa o traga la un closet de tip turcesc, din ala pe vine. In raport cu acesta istorioara glumeata de inginerie demografica apar si imperiile pomenite de profetul Daniel, cel din Asiria, cel al chaldeienilor, cel al persilor, si cel greco-roman, ca sa se lepede raul, acea chirurgie impotriva raului. Sigur ca nu poate fi vorba de imperii care promoveaza altceva, ca Itic si Strul de exemplu sa faca altceva, nici nu va fi nici chiar pe vremea lui Antichrist, ci va fi tot o lepadare, si nu o uzurpare si schimbare de ordine a lui Dumnezeu, dar pe vremea lui Antichrist din partea lui Itic si Strul va fi o lepadare gresita, fara mantuire, fara reusita, pentru cine se va atasa de acesti Itic si Strul care nu vor vrea sa faca putintica dreptate din sfeclirea lor intr-un sens bun. Cam atata am putut schita si astazi, maine spre sa vin cu o noua prezentare a apocalipsei, cea cu sarpele cel vechi care este China, etc.
Ah !, am omis sa spun ca Hitler era un Itic pur sange, adica un macabeu iudaizant, pe cand Marx era un Strulo-Itic-ar, adica era ca Irod cel care a participat la rastignirea lui Isus Christos.
Mult esti nebun hangane =)))
Tot n’ai gasit alt site unde sa-ti publici idioteniile ?
Daca esti cuminte si-ti iei pastilele la timp, iti promit ca-ti fac io un site, sa publici in voie. Daca vrei il afiliem la reteaua de site-uri afiliate caselor de nebuni din galaxie. Ce zici, deal ? 😉
Legat de ereziarhii pneumatomahi vreau sa precizez din capatul locului de unde vine asta. De la aceiasi Itic si Strul, dar vedeti ca este cu dichis. Pe cand Strulul comunist zice ca Duhul Sfant este o creatura ca el, care vinde intaietatea pe un blid de linte si astfel capata pe Duhul Sfant, pentru ca Strulul zice ca el nu este nici Tatal, adica Avraam, nici Fiul, adica Isaac, ci este nascut din Isaac, adica la el duhul sfant este creat ca el in schimbul unui blid de linte, ba chiar strulul crede ca daca se ingrijeste de grija zilei de maine ca sa isi dea intaietatea in ziua de maine pe un blid de linte, asa capata duhul sfant creat care duce la performanta de a-si putea singur realiza un fir de par alb sau unul negru, fara ajutorul lui Tatal sau Fiul adica fara ajutorul lui Avraam sau al lui Isaac, si asa cica el isi asigura independenta si se auto-edifica fara ajutorul lui Dumnezeu, sau al descendentei ereditare din Dumnezeu. Iticul gandeste altfel, el este din Iuda si pretinde ca grijindu-se de sufletul lui ce va manca si de trupul lui ce va imbraca va ajunge sa isi adauge un cot la statura si sa ajunga Isaac, desi el este din Iuda si nu crede in alesul lui Dumnezeu David si mostenitorul din David, ci considera ca la el duhul sfant vine tot creat din Isaac via Iacov si Iuda fara a fi din David si urmasii lui, si crede ca in acest fel, daca nu l-a primit pe David si urmasii lui, devine independent doar ingrijindu-se pentru sufletul lui ce va manca si pentru trupul lui ce va bea, si astfel se va edifica sa ajunga Itic, o porecla pentru o parodiere a lui Isaac, in general Itic este de tip fascist si ciuciunghez, adica cu sarpele cel vechi, cu balaurul conform apocalipsei Sfantului Apostol Ioan. Deci acestia sunt pneumatomahii. Aceasta erezie a fost dezbatuta abia la al doilea Sinod Ecumenic de la Constantinopol, insa apusenii au inceput cam de prin secolul al V-lea sa conteste acesta decizie ca Duhul Sfant nu purcede decat de la Dumnezeu Tatal, cum sustin adevarat Ortodocsii, ci ca ar purcede si de la Fiul, ceea ce este o reforma adaptata pentru Itic si Strul, ca sa admita o sfeclire iata in Isus Christos, dar lucru care se va dovedi o eroare mare. Ortodocsii au dreptate, asemenea ortodocsi sunt si printre crestinii apuseni din Biserica romano-catolioca si desprinsi din aceasta, ma refer la cultele protestante si neo-protestante, sunt vreo 7.000 necunoscuti, cum a spus Dumnezeu profetului Ilie Tesviteanu, dar ortodocsii sustin ca Duhul Sfant purcede doar de la Tatal, prototip care este Avraam si se odihneste in Fiul, prototip care este Isaac, si ca Duhul Sfant nu purcede si de la Fiul. Prototipul Tatalui este Imparatul de la Medina, cel care reprezinta fiinta vie de la Tronul lui Dumnezeu asemanatoare vulturului, iar prototipul Fiului este imparatul cu Crucea de la Addis Abeba, cel care reprezinta fiinta vie de la Tronul lui Dumnezeu asemanatoare Leului. Acestia sunt unul presedinte, Ingerul Marelui Sfat, si altul vicepresedinte. Tert-presedinte nu exista, de aceea Imparatul grec de la Tesalonic nu tine sedinte, pentru ca el reprezinta poporul lui Dumnezeu, care implineste sedintele tinute de presedinte si vice-presedinte..
Sigur ca exista si plagiatori de geniul si chiar genele cuiva ( clonarea din care ies statuile vii folosite de antichrist se numeste plagiat al genelor ). Si sigur ca este un pacat acest lucru, ba chiar acest plagiat in Romania este condamnat astfel: catelus cu parul cret, fura rata din cotet, el se jura ca n-o fura, dar l-am prins cu ( plagiatul ) rata in gura.
Ba henger ca te blestem sa ti se intoarca gura la ceafa, ca si stii de ce. Futu-ti pizda matii cu ce drept dai tu calificative ?, ai tu ceva legat de dcev am spus eu ?, sau stii mai bine Biblia facuta trup in mintea ta bezmetica, ba futu-te-n gura de dement, de ce hulesti ma fara nici un suport logic mancate-ar sarpele cel vechi ba, ca si la hula nu respecti nici macar legea acestuia, ca imi vine sa-ti fac felul ca sa dovedesc lui Dumnezeu sau lui Scaraoschi ca esti un imbecil fata de amandoi ba cretinule, si sa merg cu tine in Iad ma, futu-ti gura matii de dement, ca sa iti iei plata vesnica acolo ma futu-te-n gura de dement, si pastele matii pe lumea asta si pe cealalta.
Pentru casnici, acolo in Ierusalim, pe acea Piatra pe care Avraam vroia sa il jertfeasca pe Isaac cand statea el si astepta un semn de la Dumnezeu, si nu era hotarat ca sa il jertfeasca Ingerul care a aparut i-a zis pentru casnici ca: Invatati-va ce voiesc Mila, iar nu jertfa, si apoi i-a indicat batalul. Ce scarba hanger asta, nu a citit in viata lui ceva ca ce am scris eu, ca nu a gasit pe nicaieri, astea nu sunt spuse pe sleau, si el se da mare savant ca sa spuna ca e psihiatru de la scoala Molotov si Ribentrop si sa dea calificative de astea care nici pentru el nu au nici un sens in fata nimanui. Futu-l in gura masii de dement ce e, ca nu e casnic.
Da Isus Christos s-a rastignit doar pentru casnici, pentru oile Lui din Staul si pentru acelea pe care mai avea sa le aduca in Staul. Nu s-a rastignit pentru lupii imbracai in piei de oaie, nici pentru capre, nici pantru neghina, si El este cel mai autentic Isaac si cel mai autentic Melchisedec, nici Avraam, nici Isaac nu au murit pentru unul ca hanger, care huleste din prisosul inimii lui, tocmai pentru ca nu este ca mine si nu are nimic in comun cu mine, ori el foloseste hula in scopul invers al hulei, caci hula este facuta ca sa verse pe cineva si nu ca sa inghita cum face hanger, si iata ca nu are nimic comun cu mine dar vrea sa aibe insa prin hule si etichetari din astea de iresponsabil, spuse intentionat asa ca sa nu i se reproseze infractiunea de a se fi bagat singur unde nu ii fierbe oala. Sigur , ca asta m-am referit cand am zis ca ii fac felul nu, nu ma amestec in ceea ce este el, sa il ia dracul, asta il priveste pe el si nu pe mine, ci ii fac felul pentru cum ma eticheteaaza pe mine desi nu am nimic comun cu el, si ii fac felul ca sa nu mai faca astfel de etichetari lipsite de legatura cu mine, pentyru ca el spera ca prin astfel de etichetari pana la urma sa ma faca sa cred sii eu in ele, asa ca aici este care pe care in sensul ca eu doresc sa scap de el pentru ca nu am nimic comun cu el, si nu am avut niciodata si nu voi avea vreodata, si daca mi s-ar parea ca as avea cum vrea sa ma iluzioneze hanger si de fapt nu am, atunci si ce mi s-ar parea ca am voi scoate de la mine, si astfel ii voi face felul in mod transfigurat, si tot astfel in mod transfigurat voi face si restul ce i-am promis, ca sa dovedesc ca hula pe care o spune el si el nu sunt ceva comun cu mine.
Am uitat sa spun ca ieri m-a mahnit publicarea si organizarea acelui eveniment cu revista marxista Pif-Paf. Pai Itic ala de Hitler, sperjur cum era el, zicea ca apara femeia germana ca sa nu o violeze, ca sa nu ii faca Paf khazarii si francezii marxisti care erau cu Strul, ca si Strul facea Paf femeilor germane, iar germanii credeau ca li s-a pus pata lui Itic si Strul si vor sa le faca extinctie, cum ne fac noua romanilor prin tigani si khazari, caci tiganii bine-merci fura romance si se hranesc din ele ca si cum s-ar hrani Fiara Rosie, ca cuca le este foame si romanii trebuie sa le asigure foamea asigurandu-le romance. Asa facea si khazarii cu germancele pe timpul lui Marx si Hitler, dar sprijiniti de marxistii francezi, care si ei sperau ca germancele sa faca Paf si problema aceasta khazara si a Fiarei Rosii sa fie rezolvata. Asa ca Hitler de aia a invadat Franta, ca sa ii prinda pe francezii marxisti. Cand Jaqcues Kamb s-a dus la Moscova, rusul sovietic si-a amintit de problematica asta, si ca sa nu se puna rau cu Itic si Strul din RDG a spus acea baliverna cum ca copiii sovietici nu ar rade de benzile colorate gen Pif, pentru ca Pif fara Paf mai inainte nu merge, iar Franta nu era o colonie a URSS, cand RDG era. Asa ca iata ma uit la prostitutia astora de la Pif si a acelora care le-au facut publicitatea asta depravata si vad cum vor sa faca nu numai Pif copiilor romani, ci si Paf romancelor. Fiindca dupa 1990 primul presedinte asa-numit occidental care a venit in Romania a fost excrocul ala de Mitterand, care a venit cu mita pe tiganul jidanesc de Iliescu, si astfel tiganii din Romania au invadat Europa, mai ales Franta si Germania, dar via Franta au invadat si Italia, si acolo, conform acordului lui Iliescu cu mitarnicul ala de Mitterand ( care a jucat un rokl foarte nefast, care se va mai rasfrange asupra romanilor ), tiganii s-au dus cu alba-neagra, ca sa manace lebede la Viena, ca sa cerseasca, sa fure, ca sa fie o minoritate nationala care de fapt constituie o majoritate infractionala, si ca occidentalii sa ne arate cu degetul ca noi suntem de vina pentru ca nu am rezolvat problema tiganilor in mod rezonabil, si ma rog cum sa o fi rezolvat ?, cand in Romania regimul marxist ii pune sa faca ce fac khazarii si prin Germania si prin Franta, si prin Polonia, etc. Daca au venit imbecilii astia cu Pif o sa rezolve aceasta problema ?, ca sa vedem ce o sa faca holoangarul ala de Hollande cu expulzarea tiganilor romani din Franta, si daca va continua politica de corectie a infractionalitatii tiganilor romani si cum ?, adica asupra cui va arunca vina ?
Vroiam sa mai spun ca in realitate cea mai mare parte a Iticilor si a Strulilor, dupa ce au participat la rastignirea lui Isus Christos si apoi au orchestrat rastignirea apostolilor, dupa o perioada de persecutii ale imperiului greco-roman, imperiu care in mare parte a constituit o reflectie a imperiului asirian si a celui chaldean si a celui persan, deci dupa ce au fost in functii cheie ale imperiului greco-roman ca Pilat din Pont sau ca Irod, au trecut la crestinism, adica s-au botezat asa pe parcurs, deci au trecut pe nou, si tot acestia au determinat feluritele erezii ( inafara de cea iudaizanta provocata de Itic si cea gnostica provocata de Strul ), iar ei au fost gasiti mereu acolo unde imperiul a avut cele mai mari castiguri materiale, dar au ramas in feluritele erezii, si sunt iata si in fascismul si comunismul fie din Stat fie din cultul religios din Biserica al fascismului sau al comunismului. Cel mai putin a penetrat acolo unde este respectata oranduirea ereditara a lui Avraam si Moise si a lui Isus Christos si a sfintilor apostoli si apoi a celorlalti crestini care au primit predania crestina prin caracter ereditar de la apostoli si care formeaza Bisericile apostolice. Dar si aici au intrat, pentru ca si aici trebuie sa fie tot cuvantul rau fata de care crestinii trebuie sa isi faca datoria, dar fata de care si raul trebuie sa si-o faca, adica sa o sfecleasca ca sfecla rosie, sau ca cea din care se fabrica zahar sau ca cea furajera in mod drept, cu dreptate adica. Unde nu se pastreaza oranduirea ereditara, ei bine acolo este discrertionarism de al lui Itic si al lui Strul, desi dupa Isus Christos si acesti vrajmasi au casa lor, pentru care pana la urma tot un fel de ereditate ii asigura perpetuarea.
Dle Hangan, dstră priviţi religia din elicopter. Nu săriţi în sus, căci nu polemizăm. Bate-ţi apa în piuă cu mult talent. Corect, simplu de tot, Iisus a fost „încuiat” , da la cuie, de romani şi de neamul său prost în toate sensurile. Nu văd de ce tot scrieţi despre evrei. Ei sunt la fel de fireşti ca şi noi. Uneori îi iubesc, alteori îi detest. Din motive şi motive.