Aceeaşi impresie la Bookfest: o cădere în derizoriu a literaturii române originale. Afaceri la USR. Stagiari versus veleitari

Sâmbătă, 12 iunie 2010. Zi fierbinte şi azi, sunt 32 de grade la ora 20.45, când încep eu să scriu aici, nu pot să cred (născut iarna, în februarie, eu sunt friguros; acum însă nu mai pot de cald; norocul meu e că am hipotensiune şi mă mai echilibrez în faţa extremelor)… Scriam ieri aici că am fost la Târgul Bookfest, la pavilioanele expoziţionale 14-15, 16-17 (pavilionul 13 e dedicat exclusiv cărţii străine; invitat, Spania; nu avea decât vizitatori întâmplători, cumpărători deloc). Am plecat cu aceeaşi impresie deprimantă din el, după cinci ore pierdute cu studierea cărţilor expuse – literatura originală românească este tot mai puţin publicată, domină cartea tradusă în toate domeniile. Dacă n-ar exista Editura Polirom (care a preluat Editura Cartea Românească a USR) şi Editura Paralela 45 (anul acesta cu titluri puţine de literatură originală românească), nu ştiu ce s-ar face scriitorii români, n-ar mai avea nici o reprezentare la asemenea târguri pretenţioase. Nu pun la socoteală Editura Humanitas (exclusivistă, publică puţine cărţi originale româneşti şi mereu aceiaşi scriitori români cu moţ). Literatură originală românească, îndeosebi de poezie, publică şi editurile de nişă Vinea (Bucureşti), Brumar (Timişoara) şi Limes (Cluj). Pe ici, pe acolo mai vezi întâmplător un titlu de literatură originală la editurile Curtea Veche, Corint sau Art (sau la All şi Tritonic sau Vremea, Trei sau Paideia, în regim eseistic, sau Criterion, la nivel minim însă). În rest, traduceri peste traduceri. Vom deveni încetul cu încetul o literatură de traduceri, de consum (strălucesc în traduceri Rao şi Nemira). Am văzut o editură (Litera Internaţional) cu un stand luxos (la fel editura Adevărul), care nu serveşte decât literaturii fără ştaif. N-am văzut anul acesta edituri care contau prin titlurile propuse de literatură originală, Aula, a lui Al. Muşina. Vând carte de toată mâna edituri deprofesionalizate, gen Semne şi Gramar. Sau Univers, intrată total în deriziune – ce destin a putut să aibă Editura Univers, care a crescut generaţii de scriitori sub comunism (mă refer la asimilarea traducerilor în scrisul lor), până să fie privatizată. De altfel, au dispărut după privatizare edituri care au publicat scriitorii aflaţi azi la vârful literaturii române, de la Eminescu la Albatros (dar au intrat în anonimat şi editurile Junimea la Iaşi şi Scrisul românesc la Craiova sau Editura de Vest la Timişoara). Un caz aparte a avut Editura Dacia după privatizare (a fost cumpărată de poetul Ion Vădan) – după o perioadă de glorie, s-a stins încetul cu încetul, subminată chiar de scriitori. Pe de altă parte, după Revoluţie a intrat pe piaţă o editură de ţinută, Institutul European, a dispărut. Altfel, se complac în anonimat edituri precum Academiei, Didactică şi Pedagogică (desfiinţată practic de editurile Niculescu şi Teora), Tehnică (aici apăreau cărţi de filozofie de neuitat). Las la o parte editurile Sophia şi Egumeniţa, cu carte religioasă vandabilă. Sau Saeculum-Oprişan şi Herald, cu carte folclorică sau spirituală. Sunt şi edituri care scot numai cărţi fără pretenţii, de tip Vivaldi şi Lider. Cu părere de rău am descoperit că şi Editura Univers Enciclopedic (unde au apărut marile dicţionare, inclusiv cel Enciclopedic sau Dicţionarul General al Literaturii Române) s-a marginalizat. Oricum aş lua-o, trebuie să observ iar că e o cădere în derizoriu a literaturii române la acest Târg. Voi reveni.

 ***

Închei relatarea despre ce a fost la şedinţa trimestrială de Consiliu al USR (am scris în ultimele două zile aici despre ea). Pe ordinea de zi a urmat „Raportul privind Festivalul Zile şi Nopţi de la Neptun”, prezentat de vicepreşedintele „cu Externele” Irina Horea (foto, preluare din catavencu.ro). Un „raport” jenant. Am aflat că în ultima clipă Primăria Mangalia a anunţat că nu mai poate să susţină premiul de 5.000 de euro pentru un tânăr scriitor străin şi că s-a apelat la acelaşi general de campanie (fost PSD, actual „independent” UNPR), la primarul sectorului 2, care a scos banii. Dar şi că Primăria Mangalia a ţinut să dea şi ea un premiu special, pentru basarabeni – la Hotelul Cocor, sejur de o săptămână (n-am înţeles pentru cine anume, probabil Filiala Chişinău a USR îşi va trimite reprezentanţii). Am intervenit, subliniind apăsat că e un festival inutil, pe care vă tot încăpăţânaţi să-l ţineţi an de an şi să tocaţi bani publici şi ai USR pentru nimic (premiile se acordă scriitorilor străini, care nu fac nici un fel de publicitate României; am scris aici despre acest festival, vezi la https://www.liviuioanstoiciu.ro/2010/06/un-festival-de-fite-al-nomenclaturii-scriitoricesti-usr-o-vaca-buna-de-muls-faceti-o-comparatie/). Am atras atenţia că am urmărit ştirile importante la televizor şi că nici o televiziune n-a pomenit de acest festival – la ce a folosit el, şi cui? Motiv pentru Nicolae Manolescu să mă ameninţe încă o dată că propune să fiu exclus din USR dacă nu încetez să nu fiu de acord cu întreprinderile de acest gen ale conducerii USR! Natural, membrii Consiliului au tăcut, fiindcă o bună parte dintre ei sunt invitaţi şi sunt cazaţi trei zile, mănâncă şi beau pe gratis la acest festival la Neptun (ba chiar Denisa Comănescu a ţinut să evidenţieze că a auzit cu urechile ei pe nu ştiu ce post cum a dat un interviu unul dintre invitaţi; penibilul s-a generalizat în nomenclatura scriitoricească, nelipsită nu numai de la Festivalul de la Neptun, ci şi din străinătate, că ea reprezintă interesele majorităţii membrilor USR, muritori de rând) – şi ce contează aspectul moral?

Tot joi au fost aleşi reprezentanţii USR în consiliile de administraţie (plătiţi „baban”) de la posturile de radio şi televiziune publice. Interesant, cei propuşi de Comitetul Director au trecut de vot numai la Radio România (Radu Călin Cristea, titular şi Ion Bogdan Lefter supleant), nu şi la TVR (au fost propuşi de Comitetul Director Horia Gârbea şi Bogdan Ghiu şi au fost aleşi Dan Mircea Cipariu titular şi Mircea Ghiţulescu supleant). E şi asta o afacere internă. La final, preşedintele Filialei Braşov şi-a exprimat nemulţumirea faţă de activitatea Comisiei de validare (care primeşte membri noi în USR) – că au fost respinse toate dosarele depuse de el şi ce rost are să le mai depună? Deşi, de aici înainte vorbim de primirea „ca membri ai USR stagiari”. Vor fi stagiari trei ani cei noi primiţi în USR, conform statutului USR. La care N. Prelipceanu i-a răspuns în doi peri: „dacă n-o să trimiteţi numai dosare de veleitari la Comisie”… Doru Munteanu a cerut ca filialele USR să primească stagiarii şi Comisia de validare să-i facă titulari peste trei ani. Nu s-a aprobat. Proastă afacere. A rămas ca-n tren. Validarea noilor primiţi în USR se va face în septembrie în şedinţa Consiliului USR.