0
9 comments

Joi, 5 aprilie 2012. Azi a mai trecut un deputat PDL la USL, împreună cu 15 primari – la Timiș, Gh. Ciobanu (s-a înscris în PSD). În timp ce ministrul Mediului, Laszlo Borbely a fost forțat să-și dea demisia. Premierul securist M.R. Ungureanu și Băsescu sunt liberi acum să vândă în secret și ce n-a fost vândut din patrimoniul strategic al țării (singurul care mai atrage investitori străini; în Africa e la fel, numai bogățiile din subteran interesează). Azi au apărut două documente incredibile ale trădării intereselor României: unul, legat de afacerile soției lui M.R. Ungureanu la OMV-Petrom („Firma Petromed Solutions este pregătită să preia serviciul de ambulanţă, care are un buget de 4,5 miliarde euro. Ne amintim că scandalul politic declanşat de Traian Băsescu, care a dus la demisia dr. Raed Arafat, era legat de intenţia de privatizare a serviciului public de ambulanţă”… citiți mai departe pe http://www.cotidianul.ro/sotia-prim-ministrului-administreaza-sute-de-spatii-ale-petrom-178470/ ; e de domeniul nebuniei ce se întâmplă, M.R. Ungureanu-Băsescu au cerut să fie pusă în discuție luna aceasta în Parlament noua lege a sănătății, care să-i permită soției lui Ungureanu să preia serviciul de ambulanță). Ce premier corupt! Al doilea document, cel legat de vânzarea cuprului României, pe nimic: http://www.cotidianul.ro/pe-mana-cui-a-dat-romania-cuprul-din-muntii-apuseni-178383/ . Neobișnuit, UDMR a înghițit gălușca, fiindcă are nevoie de voturile PDL la moțiunea de cenzură depusă de USL împotriva separatismului de la facultatea de medicină din Târgu Mureș. Normal ar fi fost, dacă tot a pus azi public UDMR sub semnul întrebării motivele cercetării lui Laszlo Borbely, să se retragă UDMR de la guvernare și să declanșeze alegeri anticipate tranșante… Apropo de 17 aprilie, când USL va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu și a separatismului facultății de medicină din Târgu Mureș, un exercițiu democratic la care USL se iluzionează că se va vota pe față. Cu siguranță, actualele partide din coaliția guvernamentală (PDL-UDMR și UNPR) nu vor participa la vot, le vor interzice parlamentarilor lor să se apropie de urne, cum au făcut și la celelalte moțiuni de cenzură (vor fi speriați de Ungureanu-Băsescu în fel și chip, cu dosare penale și controale ale fiscului). Speranța lui Ponta că vor fi parlamentari ai puterii care vor veni să voteze moțiunea de cenzură, pentru a cădea Guvernul Ungureanu, e o iluzie… Totuși, coaliția de guvernare se teme de moarte de această moțiune de cenzură, fiindcă PDL se confruntă cu trădări neașteptate… Ce credeți că a declarat azi viteazul premier al serviciilor secrete M.R.Ungureanu: Daca trece motiunea USL, suntem intr-o semianarhie institutionala! Mai exact: “Este pentru prima data, pentru mine, cand aflu ca o motiune de cenzura este depusa pentru ca Guvernul a respectat legea. Partile sunt acomodate cu solutia pe care am gasit-o… E nevoie de o motiune de cenzura pentru a prabusi un Guvern care abia s-a instalat si merge foarte bine? Este un efect strategic paradoxal. Daca motiunea trece, aratam ca suntem intr-o tara in care schimbarea de guverne nu duce la altceva decat la semianarhie instiutionala. Este riscant si complet daunator la adresa stabilitatii noastre politice si economice”… Ce reacție arogantă, de intelectual șmecher, profitor al tuturor regimurilor. Auziți, guvernul a respectat legea! E vorba de legea educației – care, atenție, a fost trecută prin Parlament prin asumare guvernamentală de către cei ce sunt acum la putere! O lege abuzivă, în care UDMR a impus un articol care să înființeze o facultate separatistă, în limba maghiară. Cu siguranță, dacă USL vine la putere, va anula această lege a educației antinațională. Știți, Opozitia il acuza pe Mihai Razvan Ungureanu ca a cedat in fata UDMR privind infiintarea unei facultati in limba maghiara la Targu Mures si ca a vandut toata rezerva de cupru a Romaniei ca sa lea dea primarilor PDL, UDMR si UNPR “mita electorala”, in prag de campanie.

***

Public, așa cum promiteam ieri aici, cuvântarea lui Nicolae Macovei (în fotografia de aici e împreună cu Corneliu Medvedov) la vernisajul expoziției de desen și gravură intitulată „Padova” a lui Vasile Anghelache. Natural, public azi fotografii de la fața locului, inclusiv ale unor tablouri de pe simezele Institutului Cultural Italian din București:

Vasile Anghelache – Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, 2012

Lucrările de grafică, semnate de Vasile Anghelache, se încadrează în semantica unui imaginar sintetic. Evident, parcursul desfăşurat de artist de-a lungul timpului a suferit, aşa cum e normal, diferite transformări şi etape. Dar, în linii mari, se poate spune că cele mai importante trăsături ale lucrărilor de grafică expuse astăzi aici ţin, pe de o parte, de o esenţializare a expresiei, iar pe de altă parte, de o sacralizare a ansamblului iconic. În acelaşi timp, latura, să zicem, livrească a imaginarului, înglobînd mitologicul, istoria, trupul uman ori  monumentalitatea, se dovedesc apte de a contribui, uneori subliminal, alteori explicit, la morfologia expresiei şi la un dialog ideatic ce exclude nesemnificativul şi aleatoriul.

Logica internă a suprafeţei grafice dar şi „personajele” ei reflectă o gîndire exersată ca semnificaţie expresivă şi de comunicare reflexivă. Avem astfel o plajă de expuneri metaforice unde, bunăoară, se întîlneşte gravitatea molcomă şi senzuală a trupului culcat al unei femei cu ritmica verticală impusă de  un portal „fluidizat” cu o imensă eşarfă. Sau într-o altă lucrare arhitectonica impunătoare a unui locaş de cult şi drumul pustiu, şerpuitor către el (flancat de statui imense si ambigue), iar în prim plan, sporovăiala a trei personaje „civile”, lîngă Madona cu pruncul, marcată distinct ca semnificaţie grafică adiacentă.

De fapt, se poate remarca folosirea curentă a metodei „tablou în tablou” ca modalitate de compunere a structurii de ansamblu, subliniind admiraţia artistului faţă de „clasicism”, dar, fără a se sustrage totodată, unui orizont de comunicare specific zilelor noastre. Unde, de pildă, prin aşa zisul postmodernism, foarte uşor se poate relativiza şi se poate goli de substanţă ideatică esteticul, subţiindu-l, ca să spunem aşa, pînă la aneantizarea lui. Sau, din contra, în prelungirea dar şi dincolo de bogăţia copleşitoare a artei secolului XX, se continuă impunerea de noi forme şi expresii capabile să comunice emoţiile şi tensiunile omului de astăzi.

Din acest punct de vedere, se poate afirma despre Vasile Anghelache că exersează, ca să spunem aşa, un paradox. Este, desigur, pe de o parte, conştient de riscurile dar şi de imperativul acestui proces de individualizare estetică, mai ales într-un climat „global”, unde la modă se află experimentul fără substanţă ce „subţiază” comunicarea plastică de sensuri ei dar şi de spirit reflexiv, iar, pe de altă parte, rămîne fidel unor „maeştri”, ce au umplut cu forţa lor expresivă pînă la refuz estetica şi academismul ei.

Răspunsul găsit de Vasile Anghelache este simplu, dacă se poate numi „simplu” un proces de creaţie din zilele noastre. El păstrează din estetica maeştrilor ceea ce îl emoţionează şi îl motivează fără să renunţe la „pattern-urile” acestui „prezent” aproape imperativ al contemporaneităţii. De unde rezultă atît modernitatea „bine temperată” a lucrărilor sale dar şi o solidă însă subtilă forţă expresivă datorată unei viziuni plastice fundamentată pe modele. Este ceea ce cred că se poate numi, cum spuneam la început, imaginar sintetic.

În încheiere şi trecînd dincolo de aceste coordonate critice de ansamblu, trebuie spus că Vasile Anghelache posedă  o libertate de exprimare ce îmbracă grafica lui  într-un farmec sobru, uneori visător şi poematic, alteori straniu şi urmuzian şi nu în puţine cazuri reuşind să instaureze un dialog, un adevărat proces de comunicare provocator prin bogăţie şi semnificaţii spirituale mereu deschise.

Nicolae Macovei – aprilie 2011

PS. La mulți ani inspirați scriitorului Tudor Cicu-60! Să fie sănătos și generos. Citiți-i neapărat Comentariul de ieri, de aici (chiar mi se făcuse dor de comentariile sale sentimentale).

PS. 2. Îi răspund celui pe care nu l-am pomenit, dar s-a exprimat supărat, azi, la Comentariile de alaltăieri (AAG), de aici. 1) Politicienii (și tu ești unul dintre ei; membru de partid) sunt persoane publice, expuse, care n-au nimic de ascuns. Trebuie să-și asume opțiunea politică. Nu intră în discuție relațiile personale. 2) Să nu confundăm niște principii ale mele (pe care le apăr cum pot) cu partizanatul tău de partid. Eu sunt liber să critic onest (n-am fost membru al niciunui partid, niciodată), radical, intransigent. Cu atât mai mult cu cât tu ești cel ce te bucuri de prestigiu public, iar eu sunt doar ultimul om, având o opinie neconvenabilă despre cei aflați la putere (de când mă știu n-am fost decât în opoziție cu cei ce au dat de gustul puterii, și am avut de suferit). Nu suntem pe același palier moral, orice ai spune și ai face. Încerc să te menajez (știi că-mi ești drag) de o atitudine a mea fermă la adresa tuturor oportuniștilor corupți de putere, direct interesați de foloase (totuși, tu ești reprezentant al puterii, conduci direcția de cultură a județului; sigur, nu e un reproș, ești omul potrivit la locul potrivit). Am mai avut experiența unei atitudini sincere a mea față de scriitori care nu gândeau ca mine, puși pe baricade politice adverse (un grup din care făceai și tu parte) și au ieșit scântei – e cazul să fiu lăsat în plata Domnului, așa, fraier cum sunt, dar curat.


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0
9 comments

9 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Noi, buzoienii, l-am sărbătorit pe Măria Sa Tudor într-un cadru intim, la o mică întrunire, undeva “la butoaie”, o crâşmă situată între două biblioteci: una a sindicatelor şi una a judeţului. Fiecare a “citit” ce şi-a dorit sufleţelul, de la coniac la bere sau vin. Au fost acolo, din câte-mi mai amintesc publicişti şi scriitori: Emil Niculescu, Viorel Frâncu, Ion Răduş, Stelian Grigore…, dar şi pictorul Pomiliu Dobrin (membru UAP) sau regizorul tehnic Grigore Meica. Culmea, cu două zile mai devreme l-am sărbătorit şi pe Ion Răduş, ajuns şi el la o vârstă de la care se poate îmbătrâni frumos. Ave Tudor, Ave Răduş !

  2. Mutumesc inca odata pentru urari , dle Marin Ifrim.
    Dar nu trebuie s-al uitam si pe boiemul Ninel Pogonaru,cel care nu a baut nimic pana nu i-a cumparat un buchet de narcise galbene, frumoasei domnisoare de la bar.
    Ave tuturor blogarilor, si un sfarsit de saptamana cat mai reusit.

  3. Alături de voi, prin voi, m-am înălţat, acolo unde muzele te vor în cuvinte crucificat. Vă mulţumesc la toţi.

  4. Astăzi, în aula bibliotecii V.Voiculescu, putem spune, că am sărbătorit-o pe regina scrisului buzoian, doamna Passionaria Stoicescu. Criticul şi scriitorul Ion Roşioru, venit de la Hârşova, pe o vreme de ploaie (înaintând ca Ana lui Manole, către zidul Nemuririi), ne-a mărturisit, în cuvinte simple, aplecarea poeţilor din neamul acesta, către poezia religioasă. În culise, mi-a mărturisit, că, citeşte Jurnalul LIS, şi e încântat că în textele mele, găseşte acea noutate a scriiturii eseistice, cu trimiteri la scene şi adnotări textuale, din scriitori clasici ruşi ori europeni, pe care, unii i-au cam uitat. I-am spus, fără modestie, că, invitat să iau cuvântul la câte o manifestare culturală, am preferat în vorbirea mea, cuvintele obişnuite în schimbul cuvintelor uimitoare pe care aş fi încercat să le intercalez, în detalii circumstanţiale, pe placul unor ascultători de prim rang. Mi-am amintit, şi de vorbele mamei: „Dacă ceea ce vezi, le poţi spune exact cum le vezi, nu înseamnă că memoria ta le va reţine tot aşa. Când vei înţelege pe deplin ceea ce ai văzut, atunci şi poţi scrie toate astea. Când vei scrie despre noapte, să te uiţi cum cei despre care vei scrie, vor pleca cu toţii la culcare, iar dacă vei scrie despre ziuă, să te uiţi, dacă, cei despre care vei scrie, vor lua calea spre treburile lor. Abia atunci, poţi spune că ţi-ai zidit casa, în care îţi vei merita tihna unei vieţi cuvenite”. I-aş fi spus mamei, că, dacă ne-am da cu adevărat seama, de forţa noastră interioară, şi am trăi numai pentru a sluji cuvântului în scopuri înalte, am deveni până la urmă ca însuşi Dumnezeu. Copilul din visul lui Raskolnikov, ca şi Raskolnikov însuşi, aude „gemând şi strigând” calul chinuit în mod barbar de mujic. Multă vreme m-a chinuit visul acesta. Pe de o parte, copilul, sărutând în neştire botul animalului ucis – şi de cealaltă, călăul acestuia. Scena, este (dacă mă înţelegeţi) peste puterile noastre de înţelegere. „Ticălosul de om se obişnuieşte cu toate”, spunea Raskolnikov. În Coran, se spune, că după o astfel de întâmplare a vieţii „Domnul tău te va readuce la viaţă într-o poziţie de laudă”. Cei rătăciţi, se spune acolo, nu pot găsi o cale spre Adevăr. Hogea, cel care îmi citise în Coran (am povestit asta în schiţa „Lacul lui Arip”) părea a-mi spune, să caut în mine, prin rugăciune, o cale. Şi, am ales calea cuvântului. LIS spune că am un comentariu sentimental. Eu, chiar cred în sentimentul pe care îl transmite cuvântul scris. Dacă îl transmite!

  5. Mai bine mai tîrziu, decît ignorare…

    La Mulţi Ani, Domnule Tudor Cicu!

    Mulţi ani Buzăului cultural, dar şi Vrancei şi tuturor provinciilor care se afirmă demn şi polemic, umbrind de multe ori păturile culturale centrale.

    Înviere senină, Catolicilor!
    Orthodocşilor, locuri de veci primenit-înflorite!

  6. Ce scriam acum cinci ani ? ….. Kartouche 13/11/2007 23:54:56 |…………….
    Aceasta numire va fi un dezastru pentru Romania. Sa nu uitam ca descendentul unor *editat* maghiarizati – Magyaros – nu simte romaneste. In plus a fost “montat” de *editat* la scoala talmudica din New York, urmarind interesesele acestei etnii. Omu` n-are nimic cu romanii si Romania. El e cult, ca toti *editat* i scolitzi, “are orientare” si diplomatie, dar nu in folosul nostru. ………Basescu asta parca nu-i normal. Cum s-a gandit sa-l numeasca seful SPIONAJULUI, cand el este deja recrutat de al serviciu de infor *editat* ???? …….. Ati uitat de fundatia Gojdu ?? 13/11/2007 23:54:56 | . ……………..
    Asta era parea mea acum cinci ani si nu mi-am schimbat-o !

  7. @Kartouche
    Vă felicit pentru perspicacitate și-mi pare rău că ati avut dreptate !
    Mulți n-am prea dat atenție atunci acestei numiri, dar astăzi când evidențele demonstreză fără putință de tăgadă reaua intenție a acestui personaj, care a avut grijă sa-și pună deja șorțulețul cu holocaustul spre a se proteja din timp de acuze de felul celor aduse de laureatul premiului Nobel pentru literatură din 1999, germanul Gunther GraSS( probabil așa-l scriu ei 😉 ) statului Israel, pe care-l acuza de pericolul de a declanșa, prin atacarea iminentă a Iranului, un conflict mondial cu urmări imprevizibile asupra vieții pe Pământ !

    Am vrut să vă caut pe blog dar am întâlnit această curioasă întâmpinare :
    Hopa! Google Chrome nu a putut găsi vechituri !!!