Marele Cutremur bate la uşă? O atenţionare. Coincidenţe, totuşi. Marin Ifrim e intrigat de englezi. Mioriţa lui Ion Lazu

Sâmbătă, 25 septembrie 2010. Îmi fac datoria să vă sesizez: din trei surse (coincidenţă) se atrage atenţia că în această noapte, deci duminică, sau luni sau marţi (26, 27, 28 septembrie) va avea loc în România un cutremur puternic. Sper din toată inima să fie o alarmă falsă (cum au fost atâtea), sau să fie un cutremur mic. Din păcate trebuie să luăm în serios asemenea avertismente, vizionara Carmen Harra susţinând de astă primăvară că la sfârşitul lunii septembrie va avea loc în România Cutremurul cel Mare. În vară, oameni de ştiinţă români ne atenţionau în acelaşi sens, al producerii unui cutremur puternic: Victor Mocanu a declarat, la Antena 3, ca in Romania sunt riscuri mari de producere a unui cutremur puternic, specialistul nefiind singurul care sustine aceasta ipoteza. Si directorul stiintific al Institutului national de Fizica a Pamantului, Mircea Radulian, vorbeste de posibilitatea producerii unui cutremur mai mare de 7,2 pe scara Richter, cat a avut cel din 1977. Victor Mocanu este profesor universitar la Facultatea de Geologie si geofizica din cadrul Universitatii Bucuresti. Acum, în zilele din urmă, s-au sesizat ucrainenii, care au atras atenţia că vom avea parte de un cutremur devastator, apoi a fost un institut de seismologie privat din România, al treilea a intervenit vizionarul Ioan Istrate, care a „ghicit” mai multe cutremure puternice datorită mesajelor pe care le primeşte şi vibraţiilor crescute. Să le iau pe rând. Ucrainenii: Institutul de Geofizica S.I. Subbotin de pe langa Academia de Stiinte a Ucrainei prognozeaza ca mai multe cutremure de pamant vor zdruncina in timpul apropiat teritoriul ucrainean, a relatat la inceputul acestei saptamani postul de televiziune ucrainean 24 kanal, citat de ziarul Segodnia si portalul LigaBiznesForm. Principala amenintare vine din regiunea seismica activa numita „zona Vrancea”… De mult timp nu au fost astfel de cutremure, iar ciclul lor de repetitie se apropie de final, de aceea putem sa ne asteptam, in principiu, ca astfel de cutremure se vor resimti si pe teritoriul nostru. „Seismele din ‘zona Vrancea’ comporta un pericol major pentru cladirile foarte inalte din cauza vibratiilor de inalta frecventa”, a declarat directorul adjunct al Institutului de Geofizica S.I.Subbotin, Aleksandr Kendzer. Natural, a urmat reacţia din România: Directorul Institutului National de Fizica a Pamantului, prof. Dr. Gheorghe Mamureanu, a dezmintit aceasta informatie, deoarece nu sunt argumente stiintifice. De parcă ar ţine de argumentele ştiinţifice producerea cutremurelor. După care a apărut Adrian Ailenei, directorul Institutului Roman de Seismologie Aplicată: care a declarat ca, in acest moment, Vrancea trece printr-o perioada de stres, urmatoarele zile fiind favorabile producerii de cutremure. Activitatea seismica din aceste zile este influentata de luna plina, deoarece mareele tectonice au efecte maxime (mareele tectonice sunt rezultatul fortelor de atractie a scoartei terestre exercitate de Luna). In ultimele 12 zile, presiunea s-a acumulat in Vrancea si s-au produs putine seisme si extrem de slabe. Pe 20 septembrie 2010 a fost prima eliberare de energie la o adancime de 157 km. Un cutremur de 5,24 ar rezolva problema, dar si mai multe seisme mici pot face acelasi lucru. A intervenit iar Gh. Mărmureanu şi a asigurat românii că n-au de ce să se teamă, fiindcă până azi n-a ghicit nimeni un cutremur şi nici n-a fost descoperit de ştiinţă motivul cutremurelor, şi pe termen scurt Vrancea nu e încărcată, să poată să se zguduie… Personal, am reţinerile mele să întreb, mergând pe aceeaşi logică: dar Mărmureanu de unde ştie sigur că nu va fi marele cutremur acum? În sfârşit, a treia coincidenţă: vizionarul Ioan Istrate (foto). Iată ce scrie pe blogul lui: Perioada Critica – In perioada 24-28 sep este posibil sa se produca un cutremur. Aceasta atentionare are la baza nivelul ridicat al vibratiilor si alte mesaje anterioare prezentate aici: http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?1932-O-interpretare-a-unui-mesaj-mai-vechi  Forma mesajului: Antentionare. Vă daţi seama, am deschis linkul de mai sus, datat 26.06.10 Apare ceva de urgenta. Ma aflu in fata unui birou, unde o femeie ma intreaba: Cand vine cutremurul? Eu: Peste 2 saptamani. Vine, cum i-am spus dlui P.D. (e nume, nu partid) despre accidentul sau de masina. In acest moment o persoana publica pleaca la New York. E teribil. Premierul Emil Boc e la New York. Observaţi, vă rog, viziunea lui Ioan Istrate e din luna iunie şi Boc a plecat la „NY” în septembrie.

Din nefericire, eu nu mai cred în acest moment nici în predicţiile vizionarilor. Am devenit un nesimţit, repet ca prostul: ce o fi, să fie, dacă o păţesc, atâta pagubă! Am reţinut însă că atracţia Lunii Pline e maximă în această perioadă de timp. Întrebarea rămâne: e Luna Plină vinovată de cutremure?

***

Îmi scrie poetul Marin Ifrim din Buzău (e unul dintre semnatarii de la Opiniile Jurnalului de Vrancea Online, pe care îl editez-actualizez; Marin e cel mai citit şi comentat): Dragă Liviu, 

   Ţi-am trimis câte trei materiale pentru cele două rubrici ale Jurnalului de Vrancea: „Opinii” şi „Cultură” sau „Special”. Mă rog la Dumnezeu să pot ţine ritmul acesta, pasul pe tobă, cum se zice. Am destule probleme. Unele sunt uluitor de absurde. În decembrie vroiam să mă duc în Anglia, la o prietenă pe care o cunosc şi o iubesc încă de acum 32 de ani. Aveam deja biletele luate. Eram şi invitatul familiei Noica Alexandra Wilson. Astăzi, prietena mea a primit vestea că nu pot locui în casa în care locuieşte şi ea, cu chirie. Eu am aflat acum. Ieri, cam  în acelaşi timp am fost vizitat de un nene care vroia să-şi noteze cifrele, consumul de apă. Nu ştia unde sunt cele două apometre, el, profesionistul. Am avut cu el o discuţie în sictir. Sunt infernali. Au mâna mai lungă decât pe vremea lui Ceauşescu. I-am spus că nu am datorii la… apă. A văzut obiectele, contoarele, apoi mi-a spus, cu o rapiditate demnă de creierul curului lui Einstein, că deja am plătit în plus vreo cinci metri cubi de apă. Ca să vezi. Dar nu asta e problema. Mi-a explicat ceva ce nu am înţeles deloc. Din cauza mea, pentru că am plătit „în plus”, vor plăti în plus toţi colocatarii. Adică sunt deja o problemă pentru populaţie, pentru vecini, pentru electorat sau ce naiba o mai fi mulţimea asta din jurul nostru. E ceva demenţial, mi-a explicat el, specialistul, câte ceva, însă, în final, ca să nu ne mai vedem vreodată la faţă şi la cuvinte, mi-a propus să las un bilet deasupra uşii, ceva în care să spun când pot fi găsit sau măcar ceva în care să notez cifrele alea… Pricepi ? Băieţii vor să stea în gazdă la mine, să-mi facă programul, să-mi citească… contoarul permanent. Nu mai am nervi, dimpotrivă, pe zi ce trece devin o maşină de cusut nervi. Mă uit la aceste greve. Ceva nu e în regulă nici aici. Iar pute a lovitură de stat. Băieţii ăştia joacă fotbal, se înlocuiesc unii pe alţii cu o frenezie de piraţi navigatori în scuipat tuberculos. De multă vreme vreau să renunţ la publicistică, inclusiv la colaborarea cu Jurnalul tău. Nu pot, îmi e imposibil, nemernicii ăştia îmi strică somnul. Te-am plictisit. Dă-mi un semn că totul e ok şi contează pe mine. Cu bine.

I-am telefonat să-i spun că nu înţeleg, de ce nu e lăsat să doarmă la prietena lui la chiriaşi, în Anglia? Marin Ifrim mi-a scris iar (scuzaţi-i unele cuvinte mai tari, în lumea literară merg):

Revin pentru a face nişte precizări absolut obligatorii. Sunt invitat în Anglia de poeta Carmen Tania Grigore. Gazda ei, o familie de englezi „conservatori”, adică nişte fiinţe suficientizate de imaginea României în lume, din câte pricep eu, au refuzat categoric să locuiesc în casa lor. De parcă aş fi vreun securist, vreun terorist, sau, ştiu eu, vreun rrom(ân). Când am aflat chestia asta, m-am gândit automat la imaginea ţării mele, la ceea ce au făcut aceste javre de securişti pentru a ne deforma pe toţi. Cinismul lor pragmatic dă rezultate. Oricum, mă voi duce în Anglia. Se fac demersuri personale pentru a locui la familia Noica sau la alţi români. Asta e ţara lui Băsescu. Străinii nu numai că nu vor să ne (re)cunoască, nu vor nici măcar să ne vadă faţa. L-au văzut pe Băsescu şi le e de ajuns. Îmi pare tare rău pentru sutele de nopţi în care am chiorât citind literatură engleză. Dacă ar fi după mine, la mintea mea simplă, în astfel de situaţii, când marile imperii se cacă încă o dată peste existenţa noastră, aş comanda un exod biblic, aş trimite toţi românii în Anglia, de exemplu. Aşa cum inspirat de diavolesc au făcut securiştii lui Iliescu. Englezii sau englejii au voie să vină aici când vor, pot locui oriunde. Ba chiar pot desfigura sfinctere de copii români. Ei aparţin unei naţii superioare, se înţelege. Mă duc acolo de-al dracului şi o să încerc să vorbesc numai româneşte, cu voce tare şi cu gesturi poliglote. Nu mă  duc pentru a mirosi băşinile unei regine despre care nu ştiu prea multe sau pentru a-l vedea pe Toni al lor. Mă duc pentru nişte românce de-ale mele, pentru Tania şi pentru doamna Noica. Dacă aveam trimitere de la securişti, totul era ok, aveam şi însoţitor. 

PS. Mai nou, aud „la mişto” că pentru occidentali noi suntem urmaşii… rromilor! Sau că rromii sunt urmaşii noştri. Despre ţigănia occidentalilor (popoare care au şi sânge de ţigan în ele) nu vorbeşte nimeni? De ce n-am fi noi urmaşii… Mioriţei? Vă invit să citiţi o interpretare inedită a Mioriţei, apropo, semnată de scriitorul Ion Lazu – un studiu excelent, în care pune în discuţie eticheta „atitudinii non-combat, a resemnării laşe” ce ar aparţine poporului român. Daţi click pe Mioritza de Ion Lazu (şi iar click pe dreptunghiul apărut).