Modificarea granițelor în Europa

6 min


Marți, 29 martie 2022. „Ziua 34 de război în Ucraina. Obiectivul Rusiei e eliberarea Donbasului. Au început negocierile de la Istanbul”, citesc. Ucraina lui Zelenski, care n-a găsit resurse morale până azi să oprească războiul pe cale diplomatică, anunță 550 de miliarde de euro pierderi (sigur, militare, economice și financiare), din care 60 de miliarde euro numai distrugeri de infrastructură și clădiri. Numărul morților și răniților nu intră în evaluare. Uciderea civililor în război e imposibil de demonstrat, în condițiile în care civilii (și mercenarii străini și pușcăriașii locali) au fost înarmați oficial la întâmplare. Ca și bombardamentele asupra maternităților și spitalelor, blocurilor de locuințe sau caselor de cultură, în care s-au refugiat militarii ucraineni, convinși că nu se va trage asupra lor. Că așa e la război (las la o parte erorile rachetelor trase, care nu și-au nimerit ținta sau au fost lovite în aer de apărarea ucraineană și au făcut prăpăd unde au căzut). Azi are loc o nouă rundă de negocieri între ruși și ucraineni, pentru încetarea focului. Marele erou Zelenski a anunțat acum, după distrugerile colosale care au avut loc în urma războiului, că e gata să accepte statutul de țară neutră. Oare nu era mai simplu să accepte asta pe cale diplomatică înainte de a începe războiul? Din start m-am rugat să înceteze după câteva zile războiul început, să nu se ajungă la ce s-a ajuns, naiv.

Ștefan Pelmuș

Să o iau pe rând. Ucraina a fost parte a URSS. După ce a fost alungat prin „revoluție portocalie” (după revoluțiile primăverii arabe) președintele ales al Ucrainei, Ianukovici, în 2014, două republici din estul Ucrainei, Donbas (cu o populație vorbitoare de limbă rusă, firește) s-au separat, neacceptând orientarea occidentală a noilor guvernanți și cerând un statut special în cadrul Ucrainei. În 2017, culmea „democrației” (cu complicitatea occidentalilor) au fost interzise limbile minorităților naționale (inclusiv româna), ajungându-se până acolo că limba rusă (vorbită de toți ucrainenii, doar veneau toți din URSS) a fost pusă sub obroc. Pe fondul naționalismului radical ucrainean, au apărut acum grupări extremiste de tip nazist care au ucis, din anul 2014 încoace, aproximativ 14.000 de locuitori ai republicilor separatiste din Donbas (cifră înaintată ONU, care a tăcut)… Între timp, înainte de a intra Rusia în Ucraina, cele două republici și-au anunțat independența și au fost recunoscute ca atare de Rusia (lasă că una din ele, zilele trecute a anunțată că vrea să se alipească de Rusia, prin referendum).

Felix Aftene

Natural, mă pun în locul ucrainenilor, bat în lemn și mă întreb ce am face noi, de exemplu, dacă Ținutul Secuilor s-ar separa de România (imposibil de dus la capăt un asemenea scenariu, ținând cont că e o insulă în interiorul României), sau dacă Transilvania, sătulă de guvernarea de la București, și-ar cere autonomia (Ungaria visează din 1918 la așa ceva). N-am lupta pentru păstrarea granițelor țării? N-ar apărea excesele de război, condamnabile? Ce vreau să spun e că Zelenski și ai lui au tot dreptul să se apere împotriva inamicului rus, care vrea să rupă de Ucraina cele două republici din Donbas (după ce a alipit Crimeea, fără să moară nimeni). Chiar dacă Ucraina e o țară făcută de comuniștii URSS din bucăți preluate de la țările vecine (inclusiv de la România: Ucraina nu ne e prietenă). Ucraina fiind recunoscută de către toată lumea, formal, după prăbușirea URSS în granițele sale de fostă republică socialistă sovietică… Ucraina își apără granițele.

Să vedem de unde a apărut precedentul modificării granițelor statelor secolului XX, în Europa. Poate n-ați uitat de Kosovo. Serbia s-a trezit că o parte din teritoriul ei s-a separat și, normal, a încercat să recupereze violent teritoriul Kosovo. Cine a modificat granițele Serbiei (lasă că a dispărut federația iugoslavă), în 2008, când și-a declara independența Kosovo? Ghici cine: NATO, care a bombardat în stil barbar Serbia și a rupt din teritoriul ei, din peninsula balcanică, Kosovo. România nu recunoaște nici azi „statul” Kosovo, din considerentul că s-au modificat granițele unui stat independent, Serbia. Rusia n-a intervenit, deși ar fi putut să o facă, nici n-a înarmat atunci Serbia, cât a fost război, cum o face azi NATO în Ucraina, prelungind războiul iresponsabil (reconstrucția Ucrainei va dura ani de zile, refugiații ei unde vor trăi în acest timp? Nu mai pun la socoteală că Europa e dată peste cap de acest război)… Personal, am condamnat public bombardamentele NATO în Serbia, am suferit teribil fizic (sunt din fire pacifist) și am atras atenția că e un precedent periculos modificarea granițelor unui stat în Europa.

Ștefan Câlția

Așa că nu m-a mirat că Rusia și-a anexat liniștită Crimeea din granițele Ucrainei, care a aparținut dintotdeauna Rusiei. Asemenea Osetiei de Nord, din Caucaz. După ce tot Rusia a susținut separarea unor teritorii în Georgia (cu Abhazia declarată independentă și Osetia de Sud, autonomă), de exemplu. Lasă că a susținut și regiunea autonomă Nagorno-Karabah, pe care se luptă și azi armenii și azerii, unde rușii au armată de menținut pacea… Așa se scrie istoria.

Mă rog degeaba la Dumnezeu să se încheie acum conflictul din Ucraina. Îmi e groază să văd pierderile de război din toate direcțiile, îmi e milă de întreaga omenire că a prins asemenea vremuri.

Ștefan Pelmuș

***

Șocant, apropo de modificarea granițelor în Europa, ce ar mai putea avea loc în urma acestui război din Ucraina – rețin aici, de curiozitate, un text apărut în Evenimentul zilei / 25 martie 2022:

Se schimbă harta Europei. România este direct vizată. Ce se întâmplă la granița de nord

Fost deputat în Rada de la Kiev, Ilia Kiva, susține că harta Europei de Est va suferi modificări importante și că Occidentul vrea să divizeze Ucraina și să împartă teritoriile sale altor state. Acestea ar urma să fie anexate de România, Polonia, Ungaria și Rusia.Țării noastre ar uma să îi revină regiunea Cernăuți.

Cunoscut pentru poziția sa pro Rusia,  Ilia Kiva susține că deja există și o hartă care a fost prezentată pe canalul național al televiziunii poloneze TVP1.  „Harta chiar a apărut pe canalul naţional din Polonia. Se confirmă tot ceea ce am vorbit deja și pentru ce este pregătit Occidentul în legătură cu Ucraina”, a scris Ilia Kiva pe canalul său de Telegram.

Cum ar fi împărțite teritoriile

Potrivit hărții prezentate, Ucraina ar urma să fie divizată, mai scrie Ilia Kiva. Regiunile Kiva, Lvov, Ivano-Frankivsk, Volîn, Rivne și Ternopil vor fi desprinse de Ucraina şi vor fi trecute la Polonia, în timp ce României îi va fi redată regiunea Cernăuți.

Împărțirea nu s-ar oprit aici. Ungaria ar urma să primească Transcarpatia, iar cele mai multe teritorii ale Ucrainei ar ajunge la Rusia: Odesa, Nikolaev, Herson, Zaporojie, Dnepropetrovsk, regiunile Harkov și republicile din Donbass. Potrivit creatorilor hărții, Ucraina va reuși să păstreze regiunile centrale și de nord ale țări.

Declarații controversate

Nu este pentru prima dată când Ilia Kiva face astfel de declarații. La mijlocul lunii februarie, el apostat, tot pe Telegram, că „așteptăm ca Ungaria, Polonia și România să revendice teritoriile primite de Ucraina în timpul regimului comunist. Locuitori din Regiunile Ternopil, Cernăuți, Volîn, Lvov s-au pregătit de mult pentru asta, după ce au primit o a doua cetățenie și așteaptă cu nerăbdare „anexarea”.

Ilia Kiva a plecat în Spania la finele lunii ianuarie și a afirmat public că nu va lupta pentru Ucraina. „Ăsta nu-i războiul meu… e istorie americană. Nu o să te apăr pe tine, Zelenski, și să-mi dau viața mea”, a spus Ilia Kiva într-un video, postat pe rețelele sociale. El a mai afirmat și că Ucraina își trăiește ultimele zile și că ultimii „patrioți“ au părăsit țara cu 2,6 miliarde de euro cash. În vârstă de 44 de ani, Ilia Kiva este unul dintre deputații controversați ai Ucrainei. El are un bunic declarat erou al Uniunii Sovietice.

Ștefan Pelmuș

Cum s-a ajuns la regiunea Cernăuți

Regiunea Cernăuți a luat ființă în 7 august 1940 după ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord. Regiunea a fost organizată în partea de nord-est a Ținutului Suceava al Regatului României, unind părți din trei regiuni istorice: jumătatea de nord a Bucovinei, jumătatea de nord a județului Hotin al Basarabiei și regiunea Herța, care făcea parte din județul Dorohoi (actualul județul Botoșani) al Moldovei propriu-zise. (https://evz.ro/se-schimba-harta-europei-romania-este-direct-vizata-ce-se-intampla-la-granita-de-nord.html)

La titlu, lucrare de Constantin Piliuță


0 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.