Ne ştergem urmele? De la ziarul de hârtie la ziarul exclusiv online

4 min


Miercuri, 10 martie 2010. Rămân la subiectul presei exclusiv online. Nu mă refer la cunoscutele ziarele centrale care mai au ediţii tipărite (sau print, cum li se mai spune; sau „de hârtie”) şi, în paralel, ediţii online (ambele ediţii conţinând aceleaşi texte; mai exact, ediţia online cuprinde numai selectiv texte din ziarul apărut la vânzare, în chioşcuri). Atrăgeam aici, ieri, atenţia că există pe piaţa virtuală un ziar „de hârtie” executat de proprietarul lui, închis, Cotidianul (apărut în 10 mai 1991, de Ziua Regelui pe banii lui Ion Raţiu şi dispărut definitiv la 31 decembrie 2009 pe mâna afaceristului fără scrupule S.O. Vîntu), care încearcă să o ia de la capăt numai în formulă online. Aţi reţinut, Cotidianul „de hârtie” a murit (redacţia în întregime a fost trimisă la plimbare, în frunte cu Cornel Nistorescu, director, şi Oana Stănciulescu redactor-şef, toţi membrii ei şi-au făcut lichidarea; nici nu vă puteţi imagina câte sute de ziarişti, asemenea celor de la Cotidianul, sunt acum fără locuri de muncă în România). Mie Cotidianul mi-a fost un ziar de suflet, am semnat în el, colaborator extern (redactor, consilier, şef de pagină; mergeam zilnic la redacţie) din 1991 până în 2004, când i-a fost deturnat definitiv destinul, din ziar de opoziţie devenind ziar de pupat papucii „marelui conducător” Traian Băsescu, în secret (slugile lui fiind „caţavencii”, pe mâna cărora s-a făcut afacerea vânzării-cumpărării ziarului; bani electorali curgând gârlă dinspre „oamenii Preşedintelui”, e clar; mai apoi „caţavencii” au vândut ziarul lui S.O. Vântu) .

Mă întorc la tema de azi – presa online. Două luni de la moartea ziarului Cotidianul, în februarie anul acesta, Cornel Nistorescu a cerut să administreze ziarul online cu numele Cotidianul.ro (titlul e în proprietatea lui S.O. Vîntu în continuare). E primul ziar „de hârtie” de calitate cunoscut de pe piaţă, îngropat de proprietarul lui, care încearcă în formulă exclusiv online („pe Internet”) să rămână un ziar de opoziţie credibil, de care să se ţină seama, să amintească de presa care e a patra putere în stat şi de care trebuie să se teamă puterea abuzivă (această a patra putere în stat, presa, a devenit o amintire în regimul Băsescu). Suntem în 10 martie şi Cornel Nistorescu se mai zbate să închege o redacţie şi să aibă colaboratori externi (la comentarii, în principal) – fără bani de la patron, cu posibilitatea de a câştiga din publicitate pe Internet bani numai simbolic. Trebuie să ţină stacheta sus, altfel Cotidianul.ro e scos din grila presei centrale de calitate din România (numărată pe degetele de la o mână: România liberă, Evenimentul zilei, Adevărul, Jurnalul Naţional, Gândul; dacă veţi citi atent aceste ziare, veţi observa că toate se tem să mai stea în opoziţie, au adoptat un stil diplomat, împăciuitor, „neutru”, preşedintele Băsescu e menajat, doar la adresa premierului se mai mârâie; mai avem puţin şi o să ne întoarcem la cele trei ziare comuniste care lăudau regimul ceauşist şi criticau gestionarii de magazine hrăpăreţi: Scânteia, Scânteia Tineretului şi România liberă)… De când ziarul online Cotidianul.ro nu-şi mai poate permite să plătească o colaborare cât de cât (cum o făcea cât a apărut „pe hârtie), au dispărut editorialiştii politici celebri. Nu-i e deloc uşor lui Cornel Nistorescu (pe care îl consider un editorialist de opoziţie remarcabil; singurul rămas pe baricadă; ceilalţi „o scaldă”). Are 10 angajaţi mari şi laţi pentru ziarul lui online, care aleargă după evenimente politice, sociale, culturale (evenimente pe care redacţiile care au rămas pe piaţa-print le acoperă cu 300 de angajaţi), au salarii de avarie, între 800 şi 1.700 de lei. Dar entuziasmul începerii acestui proiect de ziar cunoscut, care să apară numai în format electronic, nu a dispărut. Rămâne de văzut dacă va reuşi să se menţină la o cotă înaltă. Directorului Cornel Nistorescu îi e din ce în ce mai greu, ziarul Cotidianul.ro trebuie să aibă personalitatea lui, cititorii aşteaptă numai calitate în ceea ce se publică online. Nistorescu are necazuri, nervozitatea lui a atins apogeul: în această săptămână a fost părăsit de mâna lui dreaptă (au lucrat împreună şi la Evenimentul zilei), redactorul-şef Oana Stănciulescu. I-a despărţit chiar proiectul de ziar online Cotidianul.ro, fiecare vede altfel calitatea, Oana Stănciulescu e mai inflexibilă (e obsedată de profesionalismul ziariştilor cu care lucrează), Nistorescu e pe cât de intransigent în opinii, pe atât încearcă să dea ziarului online un ton mai popular. Amândoi şi-au pus în joc sănătatea în presa cotidiană, sunt hărşiţi în războaiele breslei, s-au luptat şi cu imoralitatea colegilor, nu numai a celor ce au autoritate publică, cu degradarea ziariştilor, cu ziariştii care plătesc poliţe personale sau ale altora, contra cost, cu ziariştii corupţi de cei care au bani şi vor publicitate indirectă sau cu ziariştii care fac jocuri periculoase politice. Dar m-am lungit destul. Îşi va respecta ziarul online de opoziţie Cotidianul.ro condiţia, va fi un reper al presei de calitate de la noi (chiar dacă nu apare „pe hârtie”)? Personal, îi ţin pumnii lui Cornel Nistorescu… Vă reamintesc, au fost îngropate la 1 ianuarie 2010 trei ziare de opoziţie în trustul lui S.O. Vîntu: Cotidianul, Ziua şi Gardianul. Dar numai Cotidianul şi-a luat soarta iar în mâini, continuând în formulă electronică. Gardianul s-a închis definitiv, deşi angajaţii lui au sperat să rămână măcar în ediţie online. La fel ziarul Ziua. E adevărat, foşti angajaţi de la Ziua s-au reunit într-un ziar online intitulat Ziuaveche.ro, dar n-au nici o continuitate, e altceva, e departe de ziarul de opoziţie Ziua, e un site ca oricare altul, mai ambiţios, mai profesionist făcut (la un moment dat semna şi aici, pe Ziuaveche.ro, Ioan Groşan, acum nu-i mai întâlnesc semnătura) – în timp ar putea şi el să devină ziar online de referinţă. Repet, însă, ziarul Ziuaveche.ro n-are legătură cu Ziua.

PS. Îi mulţumesc scriitorului absolvent de teologie (care nu vrea să-i dau numele, mi-a specificat asta pe e-mail) că m-a luminat. Ieri îmi exprimam aici ignoranţa în legătură cu semnificaţia cifrei 8 reprezentate de „mucenici”. Iată explicaţia lui (se referă la condamnarea mucenicilor creştini la moarte prin îngheţare sau fierbere): „Mucenicii au cifra 8 ca simbol al imbratisarii. Cei 40 de sfinti au fost bagati alternativ in apa rece si apoi in apa fiarta. Cand erau in apa inghetata, s-au facut perechi doi cate doi si se tineau in brate, incercand astfel sa limiteze suprafata de contact cu apa si sa se mai incalzeasca”…


5 Comments

Dă-i un răspuns lui Ion RăduşAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. si uite asa am aflat si noi semnificatia celor 40 de mucenici, citindu ti articolele! te pupam.

  2. Multumesc pentru informatie. Am fost multa vreme fan al cotidianului „Ziua”. Din nostalgie, voi incerca sa intru pe adresa de net. furnizata. Ne multumim si cu editiile online

  3. Citind articolul d-voastră despre căderea ziarelor de opoziţie, eu fiind unul dintre cei care acum 20 ani am înfiinţat un ziar numit ARGUS, mă văd nevoit să mă implic din nou în apărarea acestora. Ziua, Evenimentul zilei, Cotidianul, sunt printre primele care au fost ca un bastion în apărarea democraţiei abia înfiripate . Purtătorii acestui stindard, au fost, printre alţii: Roşca Stănescu, C. Nistorescu, O. Stănciulescu şi alţii. Aceştia, prin arma cuvântului reuşeau să scoată mii de oameni în stradă pentru a protesta împotriva blocării democraţiei. În aceeaşi perioadă, opoziţia prin reprezentanţii ei marcanţi: I. Raţiu, C. Coposu, Ţepeneag, I. Diaconescu şi alţii, au adunat masele, i-au organizat; iar la solicitarea seniorului Coposu, cei veniţi din provincie la Bucureşti am cerut apariţia unui astfel de ziar cotidian. I- Raţiu a întrebat atunci masele: Cum vreţi să se numească? La care seniorul Coposu a venit cu ideea ca acesta să se numească Cotidianul ” cu C mare de la Cornel. Astfel s-a înscris o pagină în istorie. Pe d-l Nistorescu l-a adus la cârma ziarului tot seniorul, spunând că dacă ziarul începe cu C de la Cornel, atunci musai să se termine cu … Cornel Nistorescu, găsindu-i aşa şi un redactor şef. Citind notele LIS de azi, împreună cu prietenul T. Cicu (noi fiind colegi de serviciu), mi-am adus aminte de această istorioară care merită să rămână scrisă în subsolul comentariilor şă eventual preluată în viitoarele dvs. memorii asupra căror evenimente ale timpului la care faceţi referire şi dvs. Vă citesc şi urmăresc cu atenţie tot ceea ce scrieţi şi sugerez aici şi acum, continuarea acestui dialog cu cititorii -on line- în spiritul luptător al lui Paul Goma. Aveţi preţuirea mea.

  4. Mulţumesc, domnule Ion Răduş pentru consemnare. Mărturisesc, sunt uluit să aflu că iniţiala ziarului Cotidianul a plecat de la C (Corneliu sau de la Coposu), sau că ziarul Cotidianul poartă iniţalele numelui şi prenumelui lui Corneliu Coposu. Nu ştiu care e adevărul, dar pentru o legendă a ziarului e bună observaţia dumneavoastră.