0
1 comment

Sâmbătă, 7 august 2010. Ieri am primit telefon de la contabilitatea Centrului Cultural Piteşti: am fost anunţat că de la 1 iulie voi fi obligat, prin noua lege apărută, să plătesc din cei 100 de lei primiţi (ca drept de autor la revista Argeş), asigurări sociale, şomaj şi sănătate şi că va trebui să mă ocup singur de aceste plăţi (că nu e obligaţia lor să verse banii de asigurări sociale, şomaj şi sănătate) şi să am mare grijă, fiindcă primesc amendă de 2.000 de lei dacă nu plătesc la stat aceste asigurări sociale, şomaj şi sănătate pe dreptul de autor! I-am spus vocii de bărbat să facă bine să nu-mi mai trimită cei 100 de lei pe luna iulie, că renunţ definitiv la această colaborare. Că n-am chef de complicaţii, pentru cei 100 de lei primiţi, să plătesc 2.000 de lei amendă fiindcă n-am stat la cozile administraţiilor financiare şi n-am plătit asigurări sociale, şomaj şi sănătate. Vocea de bărbat s-a bucurat să audă hotărârea mea „pe loc”, chiar părea uşurată (probabil fiindcă aşa va face o economie de 100 de lei la bugetul Centrului Cultural Piteşti, mare scofală). Natural, i-am dat telefon mai apoi directorului revistei Argeş (cel ce mi-a susţinut colaborarea; n-am întâlnit niciodată un scriitor mai generos ca el), Jean Dumitraşcu, şi i-am spus că am renunţat la această colaborare de 100 de lei şi că, dacă poate, îl rog să i-o dea poetului Ştefan Dumitru Afrimescu, care nu mai are un loc de muncă. Mi-a răspuns că nu depinde de el această colaborare, Centrul Cultural Piteşti (care editează revista Argeş, prin Primăria Piteşti) are director independent, şi e greu de crezut că va fi de acord să-i dea bani lui Afrimescu, după ce Afrimescu a atacat cum a atacat Centrul Cultural Piteşti în presa locală (îi părea rău pentru situaţia lui Afrimescu, pe care-l simpatizează ca poet, chiar dacă a fost victima preferată a atacurilor lui din presă; va încerca să-l ajute, într-un fel sau altul)… Refuz să plătesc din drepturile mele de autor asigurări sociale, şomaj şi sănătate – asta e o probă de nesupunere civică?

Renunţ astfel şi la colaborarea de la revista Argeş. În mod ciudat (cum n-am mai păţit cu nici o altă revistă la care am publicat), colaborarea mea nu era plătită ca drept de autor, ci ca… drept de „cedent”, angajat extern al acestui „cesionar”, Centrul Cultural, foto, cu 100 de lei pe lună (bani ce erau oricum impozitaţi cu 11 lei), prin „contract de cesiune neexclusivă a drepturilor patrimoniale de autor”. Penibilul e bătător la ochi, i-am rugat să mă scoată din scripte, că e o simplă colaborare la redacţia Argeş (unde scriu o pagină de revistă), n-am nici o obligaţie faţă de editor, degeaba. Aşa m-am trezit acum că trebuie să plătesc o aberaţie: asigurări sociale, şomaj şi sănătate pe 100 de lei. Oricum, contractul meu de colaborare expirase la 1 iulie (se înnoia trimestrial; dar eu mi-am făcut datoria şi am trimis articol la revista Argeş şi pentru luna august). Ce se întâmplă acum depăşeşte orice imaginaţie, guvernanţii lui Băsescu-Boc au dat lovitura în primul rând celor din presa scrisă şi audio-vizuală, care-şi plătea şi în regim de colaborare angajaţii. Dacă aş fi primit 1.000 de lei pe lună colaborare aş fi înţeles să mă omor cu firea să plătesc asigurări sociale, şomaj şi sănătate… Ascultaţi explicaţia unui avocat (din care eu nu înţeleg nimic; e posibil să fie cititori ai acestui site / blog interesaţi însă de ceea ce spune, avizat): “Sa zicem ca primeati in fiecare luna un venit brut pentru drepturi de autor de 1.000 de lei. Pana la 30 iunie 2010, pentru cei 1.000 de lei achitati, platitorul va retinea 10% cu titlul de impozit anticipat. Pana la data de 15 mai a anului viitor trebuia sa declarati venitul net obtinut. Aveati dreptul la o cota de cheltuieli forfetare de 40%, deci impozitul datorat era, de fapt, 9,6%. Cum vi s-a retinut 10%, diferenta este de de 0,4%, iar Fiscul trebuia sa vi-i dea inapoi. Astfel, pe net ajungeati sa castigati 904 lei lunar. De la 1 iulie 2010, lucrurile se schimba semnificativ. Platitorul de drepturi de autor va opreste in continuare 10%, dar, ca autor, va trebui sa declarati si sa platiti lunar contributii sociale de 16,5%, din care 10,5% CAS, 0,5% la somaj, 5,5% CASS – sanatate, calculate la venitul net, care acum nu mai este 60% din brut, ci 80% deoarece cota de cheltuieli forfetare vi se diminueaza de la 40% la 20%. La venitul net de 800 de lei rezultat, veti datora contributii de 16,5%, deci 132 de lei. Dupa regularizarea de pe 15 mai anul urmator, aveti de platit inca 28 de lei (800x(16-10)%). Costul suplimentar este de 164 de lei, deci venitul net va fi de 736 de lei”, a mai explicat avocatul Gabriel Biris. Nu-mi pot imagina ce haos birocratic va urma: 50.000 de oameni urmand sa isi depuna doua declaratii luna de luna, ceea ce inseamna, intr-un an, 1,2 milioane de declaratii. În aceeaşi situaţie sunt şi persoanele fizice autorizate (PFA, sau liber profesionişti): Astfel, alte aproximativ 600.000 de PFA-uri vor trebui sa depuna la randul lor aceste doua declaratii lunar, deci numarul declaratiilor suplimentare ar putea fi de peste 10 milioane. “Nu stiu cum va fi si daca s-au gandit la cum va functiona tot sistemul asta, cozi la ghisee, aglomeratie la trimiteri prin posta samd. Cine primeste declaratiile? Cine le proceseaza? etc.”. Din acest motiv prefer să mă lipsesc de banii pe drepturi de autor primiţi pe o colaborare. Îi las cadou Centrului Cultural Piteşti. Mi-au fost de mare ajutor aceşti bani primiţi ca drept de autor de la revista Argeş, îi rămân îndatorat directorului onorific al revistei, Jean Dumitraşcu, foto (reţineţi, nu e plătit la revista Argeş; Jean Dumitraşcu e un mare sufletist; din păcate, la situaţia aberantă de azi, ca director al Filarmonicii inventate de domnia sa la Piteşti, a fost obligat să dea afară acum, la ordinul guvernului Boc, 31 de angajaţi; a desfiinţat corul Filarmonicii, în principal; era supărat când am vorbit la telefon; la câte probleme personale are, trebuie să se ocupe şi de revista Argeş, după ce Dumitru Augustin Doman s-a retras din funcţia de redactor-şef deoarece nu erau bani pentru colaborări). Va trebui să mă despart şi de a această colaborare la revista Argeş… Nu-mi ajungea că aştept concedierea de la ministerul care a preluat cartea mea de muncă de la revista Viaţa Românească, n-am noroc nici la colaborări. E chiar ciudat ce mi se întâmplă – mai aveam o colaborare plătită, drept de autor de 50 de lei, la revista Sud, condusă de Constantin Carbarău, ani de zile am primit regulat acest drept de autor, până anul acesta, când nu mi-a plătit nimic, am fost dus cu vorba că „vă plătesc toţi banii atunci când ne vedem”, suntem în luna august şi deşi au apărut patru numere ale revistei (două numere duble), n-am primit nici un ban (nici un drept de autor; nu-mi vine să cred). Nu mă plâng, observ numai. Şterg cu buretele şi colaborările mele plătite la revistele literare, sunt vremuri grele pentru fraieri ca mine. Asta e situaţia, îmi opresc motoarele la masa de scris. Nu mai merită să mă omor cu firea. Actuala conducere a ţării vrea să îngroape de vie presa scrisă şi audiovizuală, care o critică „din toate poziţiile” – răzbunarea a venit.

PS. Primesc un e-mail de la Piteşti (însoţit de un mesaj pe attach), intitulat „Scurte lămuriri”:

Buna ziua,

Poate va veti da silinta sa cititi cele cateva randuri pe care vi le-am trimis in attach spre a va lamuri cu privire la situatia saptamanalului “Vocea Argesului” si a poetului-ziarist Afrimescu.

Cu stima,

Doru Mitrus, red. sef ‘Vocea Argesului”

Vă invit să citiţi attach-ul e-mailului, dând click pe scurte lamuriri (şi iar click pe dreptunghiul apărut). Îl anunţ pe această cale pe domnul Doru Mitrus că punctul 3 din mesajul său, legat de cel căruia i-am publicat ieri aici e-mailul, e o probă de tendenţiozitate gratuită: nu e Florin Silişteanu, îl judecaţi greşit (intraţi în regula românească de terfelire cu orice preţ a oricui, la o adică; e bine să se ştie).

PS. 2. Fac o îndreptare la https://www.liviuioanstoiciu.ro/2010/07/a-murit-revista-literatura-noua-din-tinerete-eu-cu-incarcatura-electrica-inversa-ea-mireasa-in-vis-semn-rau/. Costi Rogozanu îmi scrie: eu si luminita marcu nu mai sintem de vreo 5 ani impreuna, nu am fost niciodata casatoriti. Scuze pentru neştiinţă. Altfel, nu înţeleg la ce venin şi frustrare a mea se referă (numai fiindcă n-am dat doi bani pe revista Noua Literatură, condusă de Luminiţa Marcu?). Îi urez să iasă din anonimat.


Like it? Share with your friends!

0
1 comment

One Comment

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. I’d be inclined to admit with you one this subject. Which is not something I usually do! I really like reading a post that will make people think. Also, thanks for allowing me to comment!