România, într-o fundătură a istoriei. Spectacolul oferit de politicieni, tot mai periculos. Joi, alt protest. Vernisaj la Institutul Cultural Italian din București

5 min


Miercuri, 4.04.2012. Îmi imaginez că mulți dintre cititorii acestui blog nu suportă politica românească. Îmi pare rău pentru ei, suntem în an electoral (alegeri locale în iunie și parlamentare în noiembrie) și spectacolul oferit de politicieni merită să fie cunoscut, cu atât mai mult cu cât, nu tocmai întâmplător, suntem în Anul Caragiale. Știu, totodată, că-i enervez la culme pe cei ce sunt susținători ai lui Băsescu și ai PDL (dovediți corupți, iresponsabili în funcții, trădători ai intereselor naționale, un blestem pentru români; au dus România într-o fundătură a istoriei; azi deja putem vorbi despre România ca despre o colonie; apropo, pentru cei interesați, public săptămânal, în fiecare seară de marți, un comentariu politic pe Cotidianul.ro; aseară a apărut http://www.cotidianul.ro/pdl-s-a-rupt-de-basescu-178338/), fiindcă eu le urez să dispară pentru totdeauna de pe eșichierul politic.

Azi s-a conștientizat un nou aspect – ministrul Mediului (de avizul căruia depinde vânzarea minereurilor țării, inclusiv aurul de la Roșia Montana sau exploatarea gazelor de șist; poate ați auzit, în Brazilia firma americană Chevron, care a primit drept de exploatare a gazelor de șist în România, a primit o amendă de 15 miliarde de dolari pentru dezastrul adus mediului, de necrezut; să rămân doar la acest exemplu), Laszlo Borbely-UDMR e șantajat de Băsescu și de premierul securist Ungureanu să-și dea acordul pentru vânzarea patrimoniului strategic subteran. Ați aflat: „Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a solicita Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii necesare urmării penale faţă de Laszlo Borbely, deputat în Parlamentul României şi ministru al Mediului şi Pădurilor, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată”… Lucrurile încep să ia o turnură periculoasă, să ajungă un maghiar să apere interesele naționale ale României, e deja prea de tot. Regimul Băsescu-Ungureanu a vândut cuprul țării zilele trecute, se tot subliniază, pe nimic (banii câștigați au fost deja amanetați pentru campania electorală a PDL, fiind vărsați primăriilor pline de datorii). În această seară, unul din liderii USL, Victor Ponta, cel vizat să devină premier după alegerile parlamentare, s-a intrebat daca nu cumva si cererea DNA de urmarire penala a ministrului Mediului, Laszlo Borbely, are legatura cu refuzul acestuia de a da avizul de mediu pentru demararea exploatarii aurului la Rosia Montana. „Domnul Ungureanu in niciun caz nu se gandeste la Romania, daca s-ar gandi nu ar vinde tot cuprul Romaniei. Cred ca are niste obligatii care nu au legatura cu viitorul Romaniei, fata de cei care il sprijina in functie, fata de domnul Basescu si fata de altii!”, a mai sugerat liderul PSD, remarcand faptul ca „nicio tara din Europa, cu exceptia Romaniei, nu isi vinde in aceasta perioada resursele”. „Interesul national al Romaniei ar fi sa isi prezerve aceste resurse”, a adaugat el, subliniind ca in acest caz se poate vorbi despre „subminarea economiei nationale” si despre „tradare”. Liderul PSD a avertizat ca dupa ce USL ajunge la putere va inmana toate documentele necesare Parchetului General pentru deschiderea unei anchete in cazul acestor privatizari facute de guvernul Ungureanu (Ziare.com). Să dea Dumnezeu să-i văd în pușcărie pe Băsescu și Ungureanu.

Să nu uit: am primit un apel – PROTEST vânzare CUPRUMIN – 5 aprilie 2012 în PIAŢA VICTORIEI. Poate sunt, între cititorii acestui blog, interesați să participe la protestul public:

Joi, 5 aprilie 2012, de la ora 16 aveţi prilejul să vă exprimaţi liber punctul de vedere, în Piaţa Victoriei – Bucureşti, privind vânzarea pe nimic a resurselor naturale ale României.

Indiferenţa ucide o naţiune !

Noi, românii, nu ne simţim prea bine !

Şi nu din cauza altora !

E TIMPUL SĂ LUĂM ATITUDINE ÎN MOD DESCHIS !

***

În această seară, de la ora 18, la Institutul Cultural Italian din București (peste drum de ICR, pe Aleea Alexandru) am venit cu Doina la vernisajul expoziției de desen și gravură intitulată „Padova” a lui Vasile Anghelache, consăteanul meu din Adjudu Vechi, din copilărie. Vă reamintesc, el mi-a ilustrat un volum de versuri („Pam-param-pam / Adjudu Vechi”). Expoziția de azi are legătură cu destinul – Vasile Anghelache a mers în Italia pe urmele soției lui (care câștigă o pâine nobilă la Forli), a avut o expoziție la Montegalda, a locuit la un artist plastic român emigrat în Italia, Nelu Pascu și a făcut schițe la Padova în 2007, fericit de ocazie. Din 2007 a lucrat pe aceste schițe, dându-le atmosfera originală. Îl prezint azi, biografic, pe Vasile Anghelache, rămânând să public mâine cuvântarea lui Nicolae Macovei la vernisare. Public fotografii făcute la fața locului, la vernisaj (lasă că au făcut fotografii și invitații Corneliu Medvedov și Laurențiu Barbu, care publică filmul de mai jos). Au fost de față colegi ai artistului, Petru Scoruș și Narcis Tudor, sau colecționarii Cornel Șurlea și Liviu Ciubotă, sau realizatoarea TVR Cultural Luiza Barcan (care a făcut de curând un film cu Vasile Anghelache).

Vasile Anghelache e și pictor de biserici autorizat (în ultima vreme, pe fondul sărăciei, n-a mai prea avut comenzi; norocul lui că sunt colecționari care-i cumpără tablouri). Așadar, selectiv:

Vasile Anghelache s-a născut la 28 august 1950, la Roman, iar din 1979 expune la majoritatea Saloanelor municipale şi naţionale de grafică.

Expoziţii de grup:

1983 – Salonul bienal de gravură, Tulcea

1986 – Firescul şi ficţiunea, Galeria Eforie, Bucureşti

1992 – Desenul, Galeria Simeza, Bucureşti

1993, 1994, 1995 şi 1997 – Gravura, Galeria Podul, Bucureşti

1995 – Casa de la pivniţă la pod, Galeria Podul, Bucureşti

2004 – Salonul naţional de acuarelă, Tulcea

2007 – Galeria Apolo, Bucureşti şi Institutul Cultural Român, Veneţia, Italia

Expoziţii personale:

1985 – Atelier 35, Galeria Hanul cu Tei, Bucureşti

1986 – Muzeul Judeţean Gorj, Tg. Jiu

1990 – Galeria Orizont, Bucureşti

1992 – Galeries du Palais Royal, Paris, gravură şi desen

1994 – Galeria Simeza, Bucureşti

1995 – Casa Americii Latine, Bucureşti

1996 – Holul Facultăţii de Istorie, Bucureşti, expoziţie dedicată memoriei eroilor martiri din decembrie 1989

1998 – Babadag

2001 – Expoziţie de desen, Galeria Orizont, Bucureşti

2007 – Muzeul Literaturii Române, Bucureşti

– Montegalda, Italia

– Galeria Simeza, Bucureşti.

Lucrări de artă monumentală religioasă:

Biserica din Hangu (1994-1996), Topolog (1996-1998), Mangalia (1998), Cotu-Văii (1999), Vasile Alecsandri (2000), Biserica Eroilor Revoluţiei, Bucureşti (1999-2003), Luncasprie (2003-2004), Stâna de Vale (2004), Greci (2005), Stejaru (2006), Speteni (2007-2010).

Lucrări în colecţii particulare din ţară şi din străinătate:

Anglia, Argentina, Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Israel, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, SUA, Venezuela.


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

5 Comments

Dă-i un răspuns lui Tudor CicuAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Aici am crescut şi m-am înălţat prin cuvinte. De aceea, cred, LIS îmi poate ierta această postare. Astăzi, 05.04.2012, împlinesc 60 de ani. Am aruncat în urmă buzduganul amintirilor, şi ce credeţi? Mi-am reamintit, ce vremuri erau pe atunci când copilăream, în satul meu natal. Mă tot gândesc, la ce-i scria Vanka Jukov, bunicului său (din schiţa cu acelaşi nume, de Cehov): „Dragă bunelule Konstantin Makarîci!… când o să facă boierii pom de Crăciun cu daruri, ia şi pentru mine o nucă poleită şi pune-o bine în cufăraşul ăl verde!”. Sunt atât de trist… pentru Vanka, cel care, îi cerea bunelului: „Dragă bunelule, fă-ţi pomană şi ia-mă de aici”. Reţineţi: Vanka, la doar 9 ani, fusese dat să-şi facă ucenicia la cizmarul Aleahin. Ca scriitor, sunt trist pentru adresa scrisă pe plic de Vanka: „Bunelului, în sat la noi”. Precum Grişka (vezi „Donul liniştit” de M. Şolohov), încercam astăzi, să adun crâmpeie vagi şi fugare, din copilăria mea şi nu izbuteam.
    -„O fi vreo nădejde, maică?”
    -„Dinainte nu ştie nimeni drăguţă!…”
    Erau vorbele acelei bătrâne, căreia Stepan, soţul Axiniei, îi încredinţase calul ologit. Şerban Codrin (poetul actual din Slobozia), spune că lui Nichita, o vrăjitoare îi citise anul şi ziua morţii, astfel: „Vei trăi 50 de ani şi o naştere inversă”?… În timpul vieţii, Nichita nu a elucidat enigma bătrânei Casandre. Dar, tare ciudat, a murit la 50 de ani în ziua de 13 decembrie. Se născuse la 31 martie în urmă cu 50 de ani. Inversaţi cifrele! Nichita însă, se bucurase de frumuseţea metaforei aruncate de vrăjitoare. În „Infernul” cap.I, 32 – poetul spune că, Dumnezeu îi glăsui într-un vis: „Trăieşti şi vei muri în temniţa aceasta…” Dacă ne gândim bine, această prorocire, este chiar viaţa-scrierea-trăirea- şi destinul poetului. Borges spunea că viaţa sa, nu este decât o goană şi, puţin câte puţin, pierd totul şi totul trece în stăpânirea uitării”. Nici nu ştiu (acum) care dintre cei amintiţi aici, aşterne aceste rânduri, pentru ca tu, cititorule, să poţi spune: „Poetul însă, se face că n-aude nimica” şi rămâne, de gheaţă „cu genunchiul la inimă adus”, orice i-ai cere. Mama îmi spunea: „Te-ai născut cu o pată de sânge pe faţă. Bătrâna m-a învăţat să înfig toporul în prag şi să presăr sare, în jurul lui. Aşa ai scăpat de necaz. Copil curat în vorbire vei avea, după toate acestea, mi se spunea”. Cu ani în urmă gândeam, ca Pip (din „Marile Speranţe„ a lui Dikens): „Tu n-ai aşteptat ziua asta aşa cum am aşteptat-o eu; nu te-ai pregătit pentru ea aşa ca mine”. Ce pot spune eu, acum? Uite domnule, ochiul lui Dumnezeu e cât uşa. Mă priveşte din cer. O fi având El, socotelile lui!

  2. La multi ani !
    Domnule Tudor Cicu, ca să aveți timp să treceti cat mai ușor prin viețile tuturor personajelor, până ce veți ajunge să o trăiți din plin și pe a dvs.
    Și cum pentru asta aveți nevoie de sănătate și de suflete apropiate
    și sincere, vi le doresc din tot sufletul !