Luni, 3 octombrie 2011. Nesperat, pagina mea online de ieri, de aici, a avut efect – senatorul liberal Varujan Vosganian (primvicepreședinte al Uniunii Scriitorilor) va lua legătura cu Paul Goma la Paris, pregătit să întreprindă „tot ce e necesar” în Parlamentul României să reintre în drepturi (nu am acceptul lui Varujan Vosganian să-i redau aici e-mailul, mă abțin), în speranța că va avea succes demersul său. Îi mulțumesc eseistului Dan Culcer de la Paris că a preluat în revista sa Asymetria pagina mea online de ieri: http://asymetria-anticariat.blogspot.com/2011/10/o-declaratie-solemna-sau-o-lege-de.html. Poate citește Varujan Vosganian și ceea ce a scris ieri la Comentarii, aici, poetul Vasile Baghiu (și ce a scris mai jos Flori Bălănescu): „Ar trebui o iniţiativă a Opoziţiei, în Parlament, pentru reparaţiile morale şi materiale pe care le merită marele scriitor şi opozant al comunismului Paul Goma, dacă de la Guvern, Preşedinţie sau Uniunea Scriitorilor nu putem să ne mai aşteptăm la nimic. Să-i întrebe cineva care are această posibilitate pe domnii Antonescu sau Ponta dacă au de gând să aibă vreo iniţiativă pe această temă. Aşa s-ar cuveni, să aibă, că de vorbit toooot vorbesc despre dreptate, bun simţ şi alte lucruri frumoase. Aceasta chiar ar fi o faptă de înfăptuit, nu doar nişte vorbe de vorbit”… Pe de altă parte, prozatorul Alexandru Petria a continuat demersul meu și a trimis o Scrisoare deschisă către Parlamentul României, în spațiul virtual (a apărut pe blogul lui, pe Agentiadecarte.ro, pe Corectnews.com) – deocamdată. V-o redau ca atare, cu semnăturile adunate până la ora când scriu aici:
Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?
Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.
Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.
Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.
Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de azilant politic în Franţa.
E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.
Text redactat de Alexandru Petria
Semnatari: Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu,Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, editorul lui Paul Goma, Curtea Veche Publishing, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava (Cine dorește să semneze să i se adreseze lui Alexnadru Petria la Comentarii, click pe http://alexandrupetria.wordpress.com/2011/10/03/scrisoare-deschisa-catre-parlamentul-romaniei-paul-goma-nu-merita-cetatenia-romana/).
Totodată, de ziua de naștere a lui Paul Goma, de ieri, a apărut ”Clubul Susținătorilor lui Paul Goma” – aflu, de pe e-mail, de la Flori Bălănescu, reprezentanta editorială a lui Paul Goma în Romania. Vă redau comunicatul (e lămuritor și pentru conducerea USR):
Clubul SUSȚINĂTORII LUI PAUL GOMA
Stimate Doamne,
Stimati Domni,
Ieri, 2 octombrie 2011, un grup de citeva zeci de persoane, din Romania si din Basarabia, s-a intrunit la Snagov, cu ocazia zilei de nastere a scriitorului Paul Goma, care a implinit 76 de ani. Paul Goma este mereu prilej de bucurie si multumire sufleteasca pentru aceia care i-au citit cartile si care il respecta atit pentru dimensiunea literara, cit si pentru atitudinea consecventa de rostire a adevarului in orice conditii, cu riscul asumat de a-i deranja pe aceia dintre noi care nu stiu sa piarda, in ciuda faptului ca nu au dreptate si sunt indiscutabil lipsitzi de responsabilitate fatza de comunitatea careia ii apartzin, fiindu-le mai aproape interese meschine.
Principala ingrijorare a noastra este statutul de exilat-refugiat politic-apatrid pe care il au Paul Goma, sotia si fiul sau de aproape 34 de ani, traitori intr-o tzara din UE – Frantza, carora le este interzis sa intre intr-o alta tzara membra a UE, care la data exilarii celor trei membri ai familiei Goma era guvernata de un regim totalitar. Statul roman de drept are obligatzia morala in fatza celor nedreptatiti, dar si in fatza celor pe care ii reprezinta, de a corecta ilegalitatile statului totalitar comunist din oficiu, prin repunerea in drepturile care le-au fost incalcate a tuturor celor care nu au facut inainte de 1989 cerere pentru a le fi retrasa cetatenia romana. Invocarea la nesfirsit a actualei legi a cetateniei este o dovada ca institutiile statului nu se simt deloc responsabile pentru repararea efectelor unui regim ilegitim si criminal si ca initiativa de condamnare oficiala a comunismului a fost si ramine un gest tardiv, fara efecte practice si facut din considerente politicianiste. Presedintele Traian Basescu a fost consiliat ca e momentul sa condamne comunismul. Desi este foarte tirziu, trebuie acum consiliat sa se implice si in demararea actziunilor firesti de inlaturare a efectelor criminale ale acestui regim. Demnitatea nationala trebuie sa fie o realitate si nu locul comun al diversionistilor de toata mina. A venit clipa in care presedintele romanilor trebuie sa demonstreze ca nu a rostit vorbe in vint.
Tratamentul de care Paul Goma a avut si are parte de 21 de ani incoace din partea institutiilor oficiale ale statului roman se coroboreaza in opinia noastra cu tratamentul la care il supun alte institutii, intre care Uniunea Scriitorilor din Romania. Subliniem ca niciun comitet director sau presedinte al USR, din 1990 si pina in prezent, nu a gasit de cuviintza sa reactzioneze normal pentru a-l repune nominal si oficial in drepturi pe Paul Goma, ca membru. Nu este vorba doar de scriitorul Paul Goma, ci si de onoarea acestei institutii de breasla, care avea datoria morala sa inlature rusinea de a-si fi executat simbolic un membru in aprilie 1977, cind acesta era torturat de Securitate pentru ca a luptat pe fatza pentru libertatea noastra a tuturor. Uniunea Scriitorilor din Romania nu are nicio scuza ca pina la 2 octombrie 2011, timp de peste 34 de ani, nu a gasit curajul de a accepta ca reprezentantii ei care au semnat excluderea lui Paul Goma au actionat la comanda politica. Nici membrii ei, de ieri si de azi, nu au vreo scuza ca nu facut presiuni pentru ca reprezentantii lor sa ii fereasca de aceasta rusine. Cele citeva gesturi razletze ale scriitorilor din Romania, de sustinere a repunerii lui Paul Goma in dreptul sau legitim de membru al Uniunii Scriitorilor, nu au fost urmate de efectele asteptate. Ceea ce arata cit de rezistent este acest stat-in-stat, in care un grup restrins reactioneaza in virtutea apararii unui statu-quo caduc, prin demisie morala.
Circula tot felul de variante in legatura cu pozitia lui Paul Goma fatza de redobindirea cetateniei. Spun, pe scurt, ceea ce Paul Goma insusi a spus mereu: nu a facut cerere de renuntare la cetatenie (un drept natural al sau si al familiei sale), asadar, nu are de ce sa faca o cerere pentru redobindire. Nu a spus nicaieri, niciodata, dupa stiinta mea, ca daca institutiile statului ii vor repune in drepturi pe el si familia, ei vor refuza. Este un nonsens. Din nefericire, oamenii colporteaza diverse variante aruncate intentionat in spatiul mediatic. Problema este mult mai simpla: statul roman a comis ilegalitati, statul roman trebuie sa le repare – indiferent ce cred victimele (sau urmasii lor). Orice alta interpretare este o divagatie intentionata sau nu.
Noi, cei intrunitzi, am luat decizia de a infiintza un club Al SUSTINATORILOR LUI PAUL GOMA. Scriitorul exilat la Paris nu este doar o efigie, ci un om viu. Nu suntem de acord cu aceia care invoca ridicarea de statui. Paul Goma nu trebuie expediat in simboluri pe care sa le foloseasca oricine are nevoie pentru a-si consolida un discurs sau pentru a legitima fapte ilegitime.
Paul Goma merita respectul nostru, materializat in fapte, pentru ca este un exemplu inconfundabil de demnitate.
Flori Balanescu
Reprezentanta editoriala a lui Paul Goma, in Romania
PS. Mulțumesc frumos celor ce au comentat ieri, aici, pe seama nedreptățitului Paul Goma, sunt mândru că putem fi solidari o clipă. Mi-ar fi plăcut să reiau aici partea aceea dintre ele care exprimă o stare de spirit, dar lungesc nepermis această pagină de jurnal online – dacă nu le-ați citit, citiți-le. Extraordinar, Magda Ursache mă anunță că soțul domniei sale, Petru Ursache „a terminat o carte despre Goma intitulata Omul din calidor”…
Felicitari, domnule Liviu Ioan Stoiciu! Va dati seama ca toate gandurile negre despre zadarnicia existentei dispar cand se naste o credinta intr-un ideal si cand solidaritatea umana este posibila. Ma gandesc la finalul lui ”Faust” de Goethe.
P.S. Mi-am permis sa-i fac niste sugestii domnului Petria, pe blogul sau, la comentarii:
Apreciez sincer initiativa dvs., cu atat mai mult cu cat aţi declarat nu demult, în „Observatorul Cultural”, că nu veţi accepta să deveniţi membru USR înainte ca domnul Paul Goma să revină în sânul acestei renumite instituţii.
Mi-aş permite însă să vă sugerez să cooperaţi cu alţi susţinători ai proiectului şi să cereţi ajutorul unui scriitor/critic pentru reformularea unor părţi importante din această binevenită platformă virtuală(şi nu numai!) de solidarizare a intelectualităţii româneşti. Fundamental ar fi să înlocuiţi interogaţia tremurândă din titlu („ Paul Goma nu merită cetăţenia română? „) cu o afirmaţie clară şi hotărâtă(E.g. Domnul Paul Goma trebuie să reprimească cetăţenia română.).
Formularea şi redactarea corectă a unui text este un pas esenţial pentru reuşita proiectului pe care îl lansează.
Daca va uitati cu atentie chiar pe link-ul pe care l-ati pus, domnule LIS, ”Paul Goma nu merita cetatenia romana” apare fara semnul intrebarii.
Nu voi semna nici un apel ADRESAT POLITICIENILOR, privitor la cetăţenia lui Goma, nu vreau să le dau o nesperată ocazie de a câştiga iar capital electoral. Atât opoziţia cât şi puterea ne-au dovedit că nu sunt preocupate decât de menţinerea la putere, ori de a accede la aceasta.
.
Ca şi în cazul invitării Regelui în Parlament, şi în cazul lui Goma se face o greşeală – acesta va deveni, fără voia sa, un agent electoral. Dacă această clasă politică era conştientă de rolul ei în societatea românească, ar fi făcut o şedinţă a celor două camere şi ar fi hotărât dacă e albă sau neagră, n-ar fi aşteptat să fie înghiontită de la spate.
.
Cred că cel mai nimerit este înaintăm liste cu semnături către Academia Română, cum este şi normal, care-i apolitică, nu este anexă politică, cerându-i să exprime o poziţie oficială faţă de situaţia scriitorului Paul Goma. Dacă poziţia Academiei va fi favorabilă îndreptării situaţiei scriitorului Paul Goma, aceasta să facă demersuri pe lângă instituţia Parlamentului.
Sunt sigur că de lista cu semnături va profita politic, USL, că PDL-ul se va situa pe poziţia Preşedintelui, că această alianţă va încerca pună pe tapet situaţia lui Goma . Îmi este greu să cred că Paul Goma va fi „bucuros” ştiindu-se sprijinit de Ponta, Geoană, Năstase, etc. Vezi însemnările zilnice ale scriitorului.
Le cer iertare celor câţiva politicieni cu discernământ şi de bună credinţă.
PENTRU DOAMNA VĂRAN, CU DEOSEBITĂ CONSIDERAŢIUNE,
CHIAR ÎN ZIUA ÎN CARE SCRIITORUL PAUL GOMA ÎMPLINEA 76 DE ANI, REPREZENTANTA EDITORIALĂ A ACESTUIA, ISTORICUL FLORI BĂLĂNESCU, A PARTICIPAT LA O ÎNTÂLNIRE SPECIALĂ, CU SIMPATIZANŢI AI SCRIITORULUI ŞI A FĂCUT URMĂTOAREA DECLARAŢIE, UN VERITABIL DOCUMENT , ÎN BAZA CĂRUIA SĂ SE FACĂ DEMERSURILE PE LÂNGĂ CLASA POLITICĂ. ÎMI PERMIT, FĂRĂ ACORDUL DOAMNEI BĂLĂNESCU, SĂ POSTEZ AICI DECLARAŢIA DOMNIEI SALE.
MI SE PĂREA NORMAL CA ORICE INIŢIATOR AL UNEI ACŢIUNI PRIVITOARE LA P. GOMA SĂ ŢINĂ CONT, ÎN PRIMUL RÂND, DE REPREZENTANTUL ACESTUIA ÎN ROMÂNIA, SĂ SE CONLUCREZE PENTRU A SE FACE O ACŢIUNE BINE ÎNCHEGATĂ, FĂRĂ FISURI.
CLUBUL SUSTINATORILOR LUI PAUL GOMA
Stimate Doamne,
Stimati Domni,
… Ieri, 2 octombrie 2011, un grup de citeva zeci de persoane, din Romania si din Basarabia, s-a intrunit la Snagov, cu ocazia zilei de nastere a scriitorului Paul Goma, care a implinit 76 de ani. Paul Goma este mereu prilej de bucurie si multumire sufleteasca pentru aceia care i-au citit cartile si care il respecta atit pentru dimensiunea literara, cit si pentru atitudinea consecventa de rostire a adevarului in orice conditii, cu riscul asumat de a-i deranja pe aceia dintre noi care nu stiu sa piarda, in ciuda faptului ca nu au dreptate si sunt indiscutabil lipsitzi de responsabilitate fatza de comunitatea careia ii apartzin, fiindu-le mai aproape interese meschine.
Principala ingrijorare a noastra este statutul de exilat-refugiat politic-apatrid pe care il au Paul Goma, sotia si fiul sau de aproape 34 de ani, traitori intr-o tzara din UE – Frantza, carora le este interzis sa intre intr-o alta tzara membra a UE, care la data exilarii celor trei membri ai familiei Goma era guvernata de un regim totalitar. Statul roman de drept are obligatzia morala in fatza celor nedreptatiti, dar si in fatza celor pe care ii reprezinta, de a corecta ilegalitatile statului totalitar comunist din oficiu, prin repunerea in drepturile care le-au fost incalcate a tuturor celor care nu au facut inainte de 1989 cerere pentru a le fi retrasa cetatenia romana. Invocarea la nesfirsit a actualei legi a cetateniei este o dovada ca institutiile statului nu se simt deloc responsabile pentru repararea efectelor unui regim ilegitim si criminal si ca initiativa de condamnare oficiala a comunismului a fost si ramine un gest tardiv, fara efecte practice si facut din considerente politicianiste. Presedintele Traian Basescu a fost consiliat ca e momentul sa condamne comunismul. Desi este foarte tirziu, trebuie acum consiliat sa se implice si in demararea actziunilor firesti de inlaturare a efectelor criminale ale acestui regim. Demnitatea nationala trebuie sa fie o realitate si nu locul comun al diversionistilor de toata mina. A venit clipa in care presedintele romanilor trebuie sa demonstreze ca nu a rostit vorbe in vint.
Tratamentul de care Paul Goma a avut si are parte de 21 de ani incoace din partea institutiilor oficiale ale statului roman se coroboreaza in opinia noastra cu tratamentul la care il supun alte institutii, intre care Uniunea Scriitorilor din Romania. Subliniem ca niciun comitet director sau presedinte al USR, din 1990 si pina in prezent, nu a gasit de cuviintza sa reactzioneze normal pentru a-l repune nominal si oficial in drepturi pe Paul Goma, ca membru. Nu este vorba doar de scriitorul Paul Goma, ci si de onoarea acestei institutii de breasla, care avea datoria morala sa inlature rusinea de a-si fi executat simbolic un membru in aprilie 1977, cind acesta era torturat de Securitate pentru ca a luptat pe fatza pentru libertatea noastra a tuturor. Uniunea Scriitorilor din Romania nu are nicio scuza ca pina la 2 octombrie 2011, timp de peste 34 de ani, nu a gasit curajul de a accepta ca reprezentantii ei care au semnat excluderea lui Paul Goma au actionat la comanda politica. Nici membrii ei, de ieri si de azi, nu au vreo scuza ca nu facut presiuni pentru ca reprezentantii lor sa ii fereasca de aceasta rusine. Cele citeva gesturi razletze ale scriitorilor din Romania, de sustinere a repunerii lui Paul Goma in dreptul sau legitim de membru al Uniunii Scriitorilor, nu au fost urmate de efecte. Ceea ce arata cit de rezistent este acest stat-in-stat, in care un grup restrins reactioneaza in virtutea apararii unui statu-quo caduc, prin demisie morala.
Circula tot felul de variante in legatura cu pozitia lui Paul Goma fatza de redobindirea cetateniei. Spun, pe scurt, ceea ce Paul Goma insusi a spus mereu: nu a facut cerere de renuntare la cetatenie (un drept natural al sau si al familiei sale), asadar, nu are de ce sa faca o cerere pentru redobindire. Nu a spus nicaieri, niciodata, dupa stiinta mea, ca daca institutiile statului ii vor repune in drepturi pe el si familia, ei vor refuza. Este un nonsens. Din nefericire, oamenii colporteaza diverse variante aruncate intentionat in spatiul mediatic. Problema este mult mai simpla: statul roman a comis ilegalitati, statul roman trebuie sa le repare – indiferent ce cred victimele (sau urmasii lor). Orice alta interpretare este o divagatie intentionata sau nu.
Noi, cei intrunitzi, am luat decizia de a infiintza un club Al SUSTINATORILOR LUI PAUL GOMA. Scriitorul exilat la Paris nu este doar o efigie, ci un om viu. Nu suntem de acord cu aceia care invoca ridicarea de statui. Paul Goma nu trebuie expediat in simboluri pe care sa le foloseasca oricine are nevoie pentru a-si consolida un discurs sau pentru a legitima fapte ilegitime.
Paul Goma merita respectul nostru, materializat in fapte, pentru ca este un exemplu inconfundabil de demnitate.
Flori Balanescu
Reprezentanta editoriala a lui Paul Goma, in Romania
Comentariile sosite pe sticlă, îmi par a fi ceva asemănător sfadei avute dintre Ulise si Agamemnon, căreia Minerva îi profeţise rezultatul. Dar, îmi aminteşte şi de acel controversat război de o sută de ani dintre Anglia şi Franţa (1337 – 1453). Principala sa acuză, se pare că era dominaţia regelui Angliei asupra unor teritorii ale Franţei, în calitatea sa de mare nobil moştenitor. Deşi, Franţa avea încă pe jumătate oaste, pe câtă populaţie avea Anglia, totuşi Anglia rămâne învingătoare prin mesajul lăsat omenirii, (a se vedea piesele lui Shakespeare), de către cel mai îndrăzneţ autor al vremurilor, cel care ni-i dădea în spectacole regeşti pe Henrik al III-lea, al IV-lea, al V-lea… etc. (şi care au avut un rol în această dispută). Apariţia Ioanei d‘Arc (dumnezeiască intrare în istoria acelor vremuri), a însemnat martirizarea primei eroine pe scena lumii, prin arderea ei pe rug în 1431, de către englezi, deşi, ei au capturat-o în luptă dreaptă. Dumnezeu, de Sus, le dă fiecăruia dreptate în disputa sa. Se pare că nu-i de ajuns. Rămâne să le mai dăm şi noi, muritorii de rând, dreptate.
Cinste celor care se alătură demersurilor făcute pentru Paul Goma. Tuturor. Nu înţeleg iritarea unora „dintre noi”. Nu mă refer la cineva anume. Simt, aşa, în unele texte, un stres nejustificat. Goma, rostul său, a fost, şi înc-o mai fi, acela de a solidariza conştiinţe. Dacă ne „certăm” între noi, numai Paul Goma are ceva de pierdut, ceva greu de definit. El nu trebuie „luat” doar ca dizident. Doar Nemanolescu a ghicit câlcâiul Peleianului şi a decretat că nu prea ar fi scriitor. Am citit cărţile lui Paul Goma atunci când ele erau vitale. Atunci el trebuia să primească nefericitul Premiul Nobel. Dacă demersurile de acum, făcute cu cele mai bune intenţii posibile, nu se vor finaliza cu „foc de artificii”, ele vor fi inutile. Vă propun şi eu ceva simplu de tot. Dacă Regele Mihai nu a putut cuvânta, deocamdată, în Parlament, să forţăm nota pentru Paul Goma. Să vină magistrul să se facă un „Apel către lichele”, pe viu, în direct, cu vreo câţiva neparlamentari prezenţi în sală: Andrei, Gabriel, CărtăcăNobel, Tristămăreanu etc. Nu sunt ambidextru d.p.v.d. politic, nu am nuanţe din astea, de partid unic alcătuit din zece partide unice. Vreau doar să-l văd pe Paul Goma vorbind Mârlamentarilor. Şi de s-o putea, la matineu să vorbească şi Măria Sa Regele Mihai. Nu mai avem cer, stele adevărare, boreale, luceferi, resurse de umilinţă în faţa celor buni.
Eu nu sunt un admirator de ultimă oră sau de oportunistă ocazie al lui Paul Goma, ci un vechi admirator. Iată ce consemna lt-major Miu Dumitru, comandantul Securităţii locale, într-un raport din 10.06.1981 (aflat la D.U.I. “Cronicarul” de la CNSAS) : “L-am întrebat – adică pe mine m-a întrebat, AVP – daca ascultă frecvent acest post (respectiv “Europa liberă” – nota mea) şi a răspuns că da, cine nu-l ascultă, dar n-a prea mai avut timp în ultimele doua săptămîni, fiindcă a fost la reciclare. De regulă îl interesează comentariile literere, mai puţin politica. Este admirator al grupului de la Paris, respectiv Paul Goma, Monica Lovinescu şi Virgil Erunca pe care-i crede capacităţi în domeniul literar. I-am replicat că Paul Goma era un epigon în literatură, dar a beneficiat de vîlva făcută de “Europa Liberă” al cărui agent era. Mi-a răspuns că rămîne la convingerea că GOMA avea talent şi stia ce vrea, reuşind acest lucru indiferent de mijloace şi de aceea îl admiră.”
Şi deci este aşa: da, sunt un vechi admirator al heroului anticomunist Goma, dar asta nu mă împiedică, ci din contra, să mă dezic ferm de derapajele sale antisemite, nedemne de un mare intelectual. Şi da, sunt de acord ca d-lui Goma şi familiei sale să le fie redată cetăţenia română, anulându-se în acelaşi timp cu scuzoaiele de rigoare laşa decizie de expulzare a lui Paul Goma din Uniunea Scriitorilor.
Viorel Padina (nickname AVP) – redactorul “Apelului către Europa” (1980) şi al samizdatului anticomunist “NU!” (1981).