Vineri, 30 martie 2012. Nici acum, când vin să scriu aceste rânduri, nu pot să cred că avem un Serviciu Secret de Informații (care se luptă cu teroriștii, nu?) atât de penibil. El a anunțat că a capturat în aeroport la București, la Otopeni, un criminal chinez cu un picior de om (nu se știa dacă de femeie sau de bărbat fiindcă avea… unghiile smulse) în valiză, care voia să meargă în Italia. Natural, ni s-a ridicat părul pe cap. S-au făcut supoziții publice, de ce era nevoia să care în valiză nenorocitul de chinez un picior de om, probabil că îl ducea drept dovadă că a omorât pe cine trebuia unor mafioți italieni! 
A trebuit să intervină ambasada Chinei de la București (incredibil de promptă; după ce subiectul fusese răstălmăcit în fel și chip pe televiziuni inclusiv de psihiatri) să atragă atenția că la mijloc e o neînțelegere, că piciorul de om e, de fapt, o… labă de urs. Cum e posibil să se facă SRI în asemenea hal de râs? Un SRI care e capabil să ne asculte non-stop (dându-ne cică lecții de democrație, fiindcă toți putem fi potențiali teroriști), dar nu e capabil să facă deosebirea dintre un picior de om și o labă de urs (pe scanerele de la terminalul de plecări din aeroport). E de domeniul fantasticului, ghinionistul chinez prins cu laba de urs în valiză a fost cercetat… 13 ore la rând, au fost mobilizați polițiști și procurori (chiar Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a intrat pe fir, îți faci cruce), plus medicina legală (după ce s-au făcut… trei investigații succesive pe laba de urs, Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a exclus natura umană a fragmentului respectiv!). Atenție: În urma anchetei, poliţiştii şi procurorii au 
aflat că cetăţeanul chinez a cumpărat „laba de urs” deoarece este considerată afrodisiacă. Să mori de râs, i-a ieșit pe nas bietului chinez laba de urs afrodisiacă, dacă știa ce pățește cu SRI, se lipsea…
Pe de altă parte, să trăiești în România acestui an electoral e deja o veselie. Partidele din coaliția de guvernare, PDL și UNPR, după cum s-a tot aflat, au primit azi o lovitură năucitoare – le-a plecat șeful de campanie electorală pe întregul București (capitala e obiectivul cheie al oricărui partid care se respectă să o câștige, aici electoratul fiind semnificativ)! Chiar șeful de campanie: Cristian Popescu Piedone. Cum să nu mori de jale, știind că Elena Udrea (care e președinta PDL București) l-a numit cu tam-tam pe Piedone, primarul sectorului 4 (în acest sector locuiesc și eu și sunt direct interesat de ceea ce se întâmplă) șef de campanie al PDL și UNPR. La mijloc fiind vorba tot de… trădare (ca și în cazul lui Frunzăverde, de exemplu), dar e mai complicat – acum cinci luni, primarul Piedone trăda… USL, mai exact Partidul Conservator (în numele căruia a candidat), anunțând că se mută în UNPR (făcându-i visători pe generali, Piedone fiind câștigător; nu e chiar un gospodar rău în sectorul 4). Piedone nu și-a dat demisia din PC (conform legii, dacă-și dădea demisia, pierdea automat mandatul de primar), s-a dus la UNPR, a făcut frumos pe acolo, 
s-a infiltrat peste tot, a intrat sub pielea tuturor, după care… a trădat UNPR (și pe aliatul ei, PDL-Elena Udrea, care azi se zgârie pe ochi) și s-a întors să candideze la alegerile locale din iunie sub faldurile USL, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit. Am senzația că PDL va primi și alte lovituri electorale, până în iunie e tot timpul să fie părăsit chiar de fidelii lui – îi urez din toată inima să dispară. Un partid mai corupt ca PDL nu s-a pomenit, justiția (prea plecată lui Băsescu) e deja exasperată că nu știe cum să-i mai acopere penalii…
Teribil e că opoziția unită, USL, are de gând să profite de plecarea parlamentarilor din PDL, să se întoarcă în Parlament (să întrerupă greva de protest) și să provoace alegerile anticipate parlamentare, să-l dea jos pe actualul premier M. R. Ungureanu (și să pună în loc un guvern numai de tehnocrați care să organizeze aceste alegeri anticipate parlamentare). Deja Senatul e în mâna USL… Protestatarii din Piața Universității (ieșiți și azi în stradă) au ocazia să consemneze un nou succes: căderea „guvernului securist” și alegeri anticipate, 
care să pună o dată punct actualei puteri iresponsabile.
***
Duminică, 25 martie – venit la Brăila de sâmbătă, la pomana de a un a mamei Doinei (organizată de fratele Doinei „la comun”, contracost, la Biserica Sf. Parascheva; pomana se împarte caselor de copii și de bătrâni; se ține pomana la câte 30 de morți la o singură programare, pe zi sunt mai multe programări). Pus pe picioare odihnit (chiar dacă peste noapte ora 3 a devenit ora 4 și am dormit cu o oră mai puțin), pe o zi cu soare, la Valentin și Rodica Popa acasă, „la o casă pe pământ”, străveche, cu pereții înalți și sobe de teracotă de epocă, în centrul vechi al Brăilei. Valentin a instalat o masă mare de plastic în curte, cu o umbrelă uriașă deasupra. De la venire am aflat că a fost călcat de hoți, i-au furat din pivnița uitată deschisă cazanul de țuică și scara de aluminiu rabatabilă (e posibil să fi fost furat când era acasă). Am admirat tablourile Andreei Popa, fiica Rodicăi și a lui Valentin, fixate în rame pe pereți. Azi e dezlegare la pești (e 
Bunavestire), și la Brăila e răsfăț de pește – mai ales când maestru bucătar e Valentin și gătește peștele pe grătar (crap proaspăt de două kile), în curte (jarul îl face cu parchetul scos din bucătărie, unde a pus gresie, când a cumpărat casa). Ieșim la o preumblare prin centrul vechi al Brăilei, pe strada pietonală (eu cu Doina, Valentin și Rodica). Brăila îmi lasă aceeași impresie, de oraș în ruină, case mari părăsite, încuiate – cei ce și-au recuperat proprietățile le-au lăsat în paragină, neavând cumpărători sau bani să le repună pe picioare (inclusiv cele evreiești sunt în această situație). Îl întâlnim întâmplător pe poetul miliardar Stere Bucovală, se plimba singur. Ne-a invitat să-i vizităm casa lacustră (de pe Dunăre) – am venit pe faleză, dincolo de Port: o vilă de poveste, cu patru dormitoare, cu băi cu apă caldă și duș, aer condiționat, încălzire, cu sufragerie și barcă mare cu motor la apă. Aflăm că sunt cazați aici pictorii rânduiți într-o tabără (plata – tablourile pe care le fac), dar și scriitori, pomenea de Aureliu Goci și Grigore Mărășanu. Poetul Stere Bucovală ne 
mărturisește că nu e nici o afacere să ai o casă pe Dunăre (dar e mândru că a fost inspirat, anul trecut a mutat vila lacustră din centrul falezei „după cotul Dunării”, aici unde e acum, fiindcă sloiurile din această iarnă au dislocat toate așezămintele lacustre până la colțul Dunării, le-a rupt sau le-a scufundat; în plus, acolo unde era cheltuia cu întreținerea ei, cu plata că ocupă locul pe malul Dunării și cu paza, fiți atenți, 40 de milioane de lei vechi pe lună; acum cheltuiește 5-10 milioane de lei pe lună, a renunțat la pază și bucătari sau femeie de serviciu; rareori calcă pe aici, dar a făcut-o pentru cei doi copii mari ai lui; are două apartamente și la Mamaia, acolo alte cheltuieli lunare de necrezut, plus că plătește impozit pentru al doilea și al treilea apartament; se subînțelege, are și un palat în oraș). Poetul miliardar Stere Bucovală a turnat în pahare gin și whisky, numai eu l-am refuzat. Am plecat de aici impresionat că sunt și poeți fericiți… Nu mai am timp de rememorare, întorși acasă la Valentin Popa am mâncat o superciorbă de pește și crap la grătar. Mi-am agățat bluza flaușată în ghimpii unui trandafir din grădinița ogrăzii (mi-am rupt-o). Ne-am luat cu vorba, a trecut ziua… Valentin Popa (a publicat o carte despre filozoful Vasile Băncilă; a fost coleg de facultate cu Paul Spirescu!) vrea să publice o carte de proză. Am plecat pe la ora 18, mulțumind pentru găzduire. M-am oprit cu Doina la Mănăstirea de maici Lacul Sărat, e nemaipomenită curățenia de aici și e de neînțeles aglomerația pe aleile stațiunii. Ne-am închinat, am aprins lumânări. Slavă cerului, am ajuns la București fără evenimente rutiere, deși am fost la un pas să trec pe roșu din cauza unui semafor oprit (sau ars)…
PS. Public fotografii făcute cu telefonul mobil la Brăila și la Lacul Sărat duminică, 25 martie 2012.
0 Comments