Mă tem că iar mi se schimbă radical viața, sunt afectat de o știre legată de viața literară de la noi. Demisia președintelui Băsescu! Pe traseu de munte

Vineri, 4 mai 2012. Sunt profund afectat de o știre legată de viața literară de la noi, mai exact de Uniunea Scriitorilor din România-USR și de angajații săi – prefer să n-o dau de gol, sperând în continuare să nu fie adevărată, am aflat-o întâmplător azi. Mă tem că iar mi se schimbă radical viața. Mi-a pierit orice chef. Știți cum e, la mijloc poate fi și o coincidență: schimbarea Guvernului, bucuria nebunilor… Dacă tot veni vorba de USR și de schimbarea Guvernului, am să citez din „Căderea Guvernului și cultura” de pe blogul lui Horia Gârbea (președintele ASB, director cu imaginea al USR, membru în Comitetul Director al USR): „Susținerea culturii vii poate fi o prioritate pentru orice executiv. Din păcate, la noi, experiența arată că dorința schimbărilor cu orice preț poate fi periculoasă. Guvernele anterioare (Boc și MRU) au acordat finanțări importante revistelor de cultură. Era aprobată din cîte știu și ordonanța pentru anul 2012 și urma să fie semnată de premier dacă nu intervenea aprobarea moțiunii. Ea acorda revistelor de cultură (nu numai literare) o sumă de 1 milion de lei (10.000.000.000 lei vechi sau 250.000 Euro), prima tranșă fiind de 30% din sumă decontabilă imediat. De asemeni erau aprobate finanțări pentru Premiile USR și mai măruntele financiar dar importantele Premii Ion Hobana pentru literatura SF si Fantasy acordate de ASB și SRSFF. Concursurile AFCN sînt și ele în desfășurare”. Așadar, M.R. Ungureanu n-a mai apucat să semneze ordonanța de finanțare anuală a revistelor de cultură, fiindcă l-a dat jos moțiunea… Las la o parte faptul că Horia Gârbea plusează cu… schimbările de guvern cu orice preț și cu mărețul premier M.R. Ungureanu, care n-a stat la Palatul Victoria decât 87 de zile și, deci, n-are rost să fie trecut pe lista scurtă a binefăcătorilor USR (am observat că România literară de săptămâna asta face o listă extinsă a sponsorilor USR, toți reprezentanți din fosta coaliție guvernamentală). La final, însă, Horia Gârbea subliniază: „UPDATE – Se pare că revistele de cultură au fost trecute în bugetul MCPN deci sînt la adăpost deocamdată indiferent cine va veni la conducerea Ministerului”. Se pare? Problema e că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național decontează facturile cu cheltuielile făcute de USR cu toate revistele ei, nu dă bani înainte. Întrebarea e: are USR bani să cheltuiască pe editarea revistelor de cultură, să poată mai apoi să deconteze ce a cheltuit pe ele? Cred că luni voi fi în stare să vă dau un răspuns în acest sens, pe 7 mai 2012 fiind programată de urgență o ședință a Consiliului USR…

***

Sorin Ilieșiu, celebru cu atitudinile sale publice, exclus din GDS deoarece „nu-și ținea gura” (vă amintiți, ultima oară l-a făcut praf, public, pe Andrei Pleșu, care până la urmă, conștientizând situația ingrată, și-a dat demisia din GDS), reprezentant de frunte al societății civile de bună-credință și al protestatarilor din Piața Universității, trimite un Comunicat bun de intitulat și „Jos Băsescu!” (cer scuze, inițial am scris „Jos Iliescu!” – reflex al istoriei postcomuniste):

DEMISIA PREŞEDINTELUI BĂSESCU!

Nu e drept ca doar marionetele Boc şi Ungureanu să plătească pentru păcatele de neiertat ale păpuşarului Băsescu, marele vinovat pentru dezastrul în care a fost împinsă România. Demisia preşedintelui Băsescu este singura speranţă pentru vindecarea ceva mai grabnică a ţării noastre de cancerul generalizat în care se află.

Fac din nou apel la intelectualii publici să solicite imperativ demisia celui care a devenit campion naţional al iresponsabilităţii şi al incoerenţei, în primul rând la semnatarii apelurilor mele pentru condamnarea comunismului, printre care: Teodor Baconsky, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieş, Andrei Oişteanu, Rodica Palade, Horia-Roman Patapievici, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu.

30 aprilie 2012

În numele cetăţenilor responsabili ai României,

Sorin Ilieşiu, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului

http://www.gds.ong.ro/apel.htm
http://www.revista22.ro/apel-pentru-condamnarea-internationala-a-criminalitatii-si-nelegitimit-3326.html

***

Continui relatarea preumblării „de 1 Mai-muncitoresc”. Bușteni, luni, 30 aprilie, cu Doina, cu Laurențiu și cu iubita lui, Florentina: ne cazăm acolo unde fiul a găsit pe Internet două camere, pe strada care duce la Gura Diham, în spatele unei case bătrânești, într-o vilă cu un etaj, patru camere (restul e ocupată de proprietari), cu o împărțire ciudată, trebuie să ieși din vilă să vii la sufragerie. De la București la Bușteni n-am reușit să ne hotărâm încotro o luăm azi. Faptul că de la Sinaia la Bușteni am venit cu mașina bară în bară, mergând cu nici 5 kilometri pe oră, când nu am stat, ne-a făcut să eliminăm proiectul de preumblare pe munte de la Sinaia la Cabana Piatra Arsă și să venim la Cota 2000, de unde să luăm telecabina (fiul având probleme la coborâre cu un genunchi), sau să mergem la Predeal, pe Gârbova, de unde să coborâm pe pista de schi… Laurențiu a acceptat până la urmă să mergem la Cabana Poiana Izvoarelor și la Cabana Diham, spre bucuria Doinei, îndrăgostită de acest traseu. În orice caz, Florentina venea pentru prima oară pe munte în Bucegi, pe orice traseu am fi luat-o… Ne-am cazat, ne-am îmbrăcat de munte, am pus sandvișurile făcute de acasă în rucsacul meu (fiecare avea rucsacul lui, cu haine de schimb, de frig și ploaie, plus dulciuri și apă). Cum era de așteptat, Laurențiu a ținut să mergem din Bușteni cu mașina pe Valea Cerbului (care, știți, e transformată într-o comunitate de corturi și rulote în care se stă și până la toamnă, pe malul unui pârâu vijelios, pe marginea pădurii, comunitate vizitată noaptea de urși; sunt câteva toalete ecologice instalate și containere de gunoi; fiecare are grătarul lui, seara e un fum de nu te vezi), am plătit 10 lei… intrarea și am mers dintr-o groapă în alta, e o bătaie de joc, nu înțeleg ce face primăria Bușteniului cu banii adunați la barieră, de ce nu pune asfalt, sau măcar nu acoperă cu piatră gropile, e un praf de te înnebunește. Aglomerația era dusă la extrem, am găsit un loc pe iarbă pentru mașină departe de restaurantul-cabană Gura Diham… La ora 14 am început urcușul pieptiș pe traseul care duce la Cabana Poiana Izvoarelor – cu adevărat a izvoarelor, am numărat 20 (care ne tăiau calea, unele izvoare extrem de nervoase; unele erau greu de depășit, sărind de pe o piatră pe un trunchi de copac, prin noroaie), după care am abandonat numărătoarea izvoarelor. La început îți scoți sufletul urcând abrupt, dar mai apoi traseul se înmoaie, cât de cât. Era o minunăție, de-a lungul traseului prin pădure (în stânga, printre copaci, cu silueta munților înzăpeziți) erau plante înflorite, albe, galbene, albastre, din când în când auzeai cântecele păsărilor. Laurențiu rămânea în urmă cu Florentina continuu, fiind foarte ocupat cu sărutările și strângerile în brațe, mângâietoare… Nu ne-am grăbit. Era o zi de vară de vis, eram în bluze subțiri pe noi (eu cu Laurențiu, în bocanci). Când am ajuns în poiană, sus, la Cabana Poiana Izvoarelor (1455 de metri) ne-am întins pe iarbă la soare – până ce Doina a descoperit pe mine o căpușă (știți povestea căpușelor care au luat-o razna în acest an) și am renunțat. Erau mulți turiști tineri… Am comandat la cabană patru căni de ceai (excelent, fierbinte; 10 lei; dau prețul pentru cei ce sunt curioși să știe), din care am băut, afară, la soare, cu sandvișurile aduse de acasă. Am întârziat aici până ne-a luat frigul, stând în curent. Aici erau petice de zăpadă. Public în continuare fotografii făcute la fața locului (cu aparatul foto, cu telefonul mobil). Voi reveni.

***

Un anunț din partea sorei poetului și prozatorului optzecist, drag tuturor, Gheorghe Ene:

Pe 5 mai 2012 in loc. CALDARASTI, jud. Buzau, va avea loc parastasul de 1 an de cand regretatul meu frate a plecat dintre noi. Tot atunci va avea loc si sfintirea crucii.

Cei care l-au cunoscut si doresc sa participe la comemorarea unui an de la trecerea in nefiinta a poetului, profesorului si nu in ultimul rand a omului Gheorghe Ene ii asteptam cu drag!