0

Joi, 16 iunie 2011. A treia zi la Botoșani, vin la ora 22.15 să scriu aici, ”în direct”, din aceeași cameră de hotel, pe laptopul fiului. Azi a început al IV-lea Congres Național de Poezie-CNP (mâine el își va continua lucrările la Suceava). Se respectă strict programul organizatorului Gellu Dorian. Au sosit azi și Carmen Veronica Steiciuc (ea e organizatoarea de la Suceava), Nichita Danilov, Adrian Alui Gheorghe (întors special din  Algeria), Vasile Spiridon, Dan Coman, Marin Malaicu Hondrari, Șerban Axinte (îi cer scuze, inițial l-am trecut Eugen aici), Ștefan Manasia, Vasile Leac, Valentin Talpalaru, Liviu Pendefinda (ne-a împărțit revista lui luxoasă, color, Contact internațional, abia apărută, numărul 3 din acest an, 640 de pagini), Nicolae Băciuț, Vasile Ursache, Valentin Coșereanu, Ovidiu Vintilă, Emil Nicolae, Adrian G. Romilă, Vasile Tărâțeanu. La ora 9.30 am venit cu toții, cu autocarul închiriat și cu mașina Centrului de creație județean (eu merg în față, găsesc înțelegere la colegi în acest sens, am rău de mașină) la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii ”Mihai Eminescu”, Aula ”Laurențiu Ulici”, unde s-au deschis lucrările CNP abrupt, cu demiterea actualei conduceri a Congresului Național de Poezie (Gellu Dorian, Ion Pop vicepreședinte, Dan Mircea Cipariu, Cassian Maria Spirion, Adrian Alui Gheorghe, George Vulturescu, Claudiu Komartin, Vasile Tărâțeau de la Cernăuți, Leo Butnaru de la Chișinău). Imediat s-a trecut la propuneri pentru noul  Comitet de coordonare a CNP, cu doi vicepreședinți: Leo Butnaru și Nichita Danilov (Gellu Dorian a fost reales președinte), cu membrii vechi reinvestiți Cassian Maria Spiridon, Dan Mircea Cipariu și George Vulturescu, plus Andra Rotaru și cu mine, cel ce scrie aceste rânduri (eu m-am recuzat, propunând un tânăr poet, a fost aleasă Carmen Veronica Steiciuc, co-organizator de excepție al CNP). După care s-a trecut la tema colocviului CNP (care va continua mâine la Suceava, în Aula Universității): ”Poezia română contemporană în context european. Traducei, editări, prezențe în edituri, librării, reviste”. A început Dinu Flămând (emigrat în Franța): literatura română e puțin cunosută în străinătate, e o literatură extrem de dificil de tradus, a unei limbi încadrate în Occident inițial la limbi slave și abia în ultimii ani reîncadrată la limbi romanice (azi se studiază serios în Italia limba română, de aici poate să înceapă speranța, e o generație foarte activă italiană care are contract cu literatura română). Cu accesul poetului român la edituri franceze, slabe speranțe, sunt sute de edituri mici care scot câteva cărți, chiar dacă ne strecurăm și publicăm în Franța, nu suntem văzuți. E nevoie ca în România să existe politici coerente de promovare în străinătate a cărții. Dar imaginați-vă, nici Blaga nu e cunoscut în Franța, abia dacă prezintă interes avangarda românească. Trăiesc mereu cu senzația că o luăm mereu de la capăt, cu fiecare regim politic. Nu suntem prezenți la manifestări literare importante decât întâmplător și numai în găști, e o nepăsare, o aculturalizare în România de azi, suntem aproape necunoscuți în lume. Nu mai pun la socotelă traducerile proaste din română într-o limbă internațională, care compromit din start cărțile. Mediocritatea e maximă, prea multă maculatură, traducătorul e ghilotina. Pierdem vremea cu canonul literar, dar versurile traduse nu au calitate, trebuie să faci plecăciuni să fii tradus. L-am întrebat pe Dinu Flămând (nu numai poet remarcabil, ci și traducător performant) dacă poezia română are totuși valoare, în comparație cu poezia altor popoare. Bineînțeles, mi-a răspuns, poezia română continuă să aibă mare valoare, e apreciată peste tot în lume, dar noi nu știm să ne vindem marfa. A urmat Doina Uricariu: ce s-a tradus, e un joc al listelor unor găști și prieteni, spiritul lui Marin Sorescu e reprezentativ, credea că nu e nimeni altul bun de tradus din România decât el, ”eu sunt cel mai bun”, o tot repeta. Poetul român în general nu vorbește decât despre el însuși și în străinătate, numai pe el se promovează (eventual pomenește și despre un prieten, mai slab decât el). Chestiune de mentalitate. Nu mai putem lupta cu singurătăți în străinătate. Ar trebui să fim solidari și cu editorul, și cu cititorul, în SUA (unde trăiește Doina Uricariu) editorul te obligă prin contract să ții cel puțin 70 de lecturi publice cu cartea scoasă (lecturi plătite). Editorul din SUA nu e interesat de ”poezia de metrou”, el caută universul românesc, specific, original, nu copii scrise de urechiști după poeții americani în limba română… A venit la microfon Marius Chelaru: găști sunt peste tot în lume, dar acolo se mobilizează poeții la o adică, trebuie să vedem ce traducere de poezie se potrivește pentru țara noastră, nu poți să mergi pe bunăvoință, eu nu am încredere în instituțiile statului, care ar trebui să se ocupe de traduceri și de promovare a literaturii române în străinătate, antologiile rămân cele mai potrivite pntru traducere. A intervenit Nichita Danilov: sunt discrepanțe între intituții ale statului care primesc bani pentru promovareea culturii române în lume, în literatura română trebuie întâi să investești și apoi să te aștepți să se pună la punct și exportul de poezie. La noi e un cerc închis, promovarea e făcută cu aceiași scriitori, dacă n-ai intrat pe lista lor, n-ai nici o șansă să ieși din țară. Nu s-a făcut la timp ce trebuia, acum mergem pe un teren pustiu… Leo Butnaru: cartea românească a pierdut toate piețele uriașe din fostul imperiu sovietic, inclusiv pe cele din Țările Baltice, în Rusia, am verificat, sunt traduși doar doi români (unul dintre ei sunt eu, a subliniat Leo Butnaru), trebuie reciprocitate. Dan Mircea Cipariu: ce face Uniunea Scriitorilor din România-USR, biroul de Externe al ei, pentru traduceri și trimiteri în străinătate la manifestări literare sau la burse? Nimic. Se repetă că n-avem fonduri, deși în lume sunt invitații la 18.000 de rezidențe, dar trebuie să colaborezi. La AFCN sunt grile cretine de primire a unor bani pentru un proiect (inclusiv de traducere), se perpetuază această situație de ani de zile și USR nu protestează. Dar ce mă mir? USR n-a reacționat în nici un fel nici atunci când a apărut suprataxa pe drepturile de autor. USR ar trebui să aibă un reprezentnt în conducerea ICR (care primește bani grei pentru traduceri și manifestări literare românești în lume), să impună proiecte cu ieșirile în străinătate, cu traduceri și participări la manifestări literare. La USR e secret de stat cine pleacă în străinătate prin USR… A venit la microfon Vasile Tărâțeanu: dacă poezia română nu e promovată în țară, de ce vă așteptați să fie promovatră în afara țării? Apoi, Adi Cristi: noi ne auzim și atât, la CNP n-a venit nimeni nici de la Ministerul Culturii, nici din conducerea operativă a USR, nici a ICR (deși au fost invitați), trebuie să ne descurcăm numai prin noi înșine, prin forțe proprii. Apelul nostru sună ocupat, ar trebui să forțăm insitituțiile de cultură să-și facă datoria, nu știu pe unde se plimbă domnișoara Horea (Irina Horea, vicepreședinte cu Externele la USR), noi, cei din generația 80 am stat mereu la rând, și la lapte, și la publicarea în reviste și la edituri, acum trebuie să stăm la rând la publicat în străinătate? (S-a luat o pauză, la întoarcerea mea în sală reîncepuseră dezbaterile, nu știu cine a vorbit în lipsa mea). A venit la microfon Cornelia Maria Savu: trebuie să încercăm fiecare să cucerim cu poezia noastă scara de bloc, apoi tot blocul, apoi strada, apoi orașul. ICR, AFCN, Ministerul Culturii ne întorc spatele, la fel USR, pleci în străinătate pe o relație personală și atât, dacă ești scriitor de rând, nici măcar la târgurile internaționale de carte nu suntem invitați… Trebuie să mă opresc, mai sunt zece minute, a trecut ziua de zi și eu n-am publicat pagina mea de jurnal online. Voi reveni cu altă ocazie asupra intervențiilor de la CNP.

S-a mers, după încheierea primei părți a colocviului CNP, la Muzeul tematic  (Sala Horia Bernea), în cadrul Memorialului Ipotești, la vernisajul expoziției Prapuri – autor Marcel Naste; prezentare N. Băciuț, director al Direcției de cultură Mureș. După care s-a plecat la Lacul lui Eminescu (colmatat, plin de nuferi albi și galbeni, trestia e cu mult peste înălțimea unui om; eu am fost vânat de țânțarii din pădure, pățesc la fel de câte ori vin aici). Întorși la Botoșani, seara, de la ora 18, la microfon, pe Terasa Cofetăriei din Parcul central,  am participat și eu la recitalul poeților invitați (de ținută)…

+++

Public mai jos lista premiaților Concursului ”Porni Luceafărul”, ajuns la ediția… XXX, primită pe e-mail de la Gellu Dorian, sunt sigur că sunt cititori ai acestui blog interesați să știe rezultatul:

Juriul celei de a XXX-a ediţii a Concursului Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a Operei Eminesciene „Porni Luceafărul…”, întrunit în ziua de 15 iunie 2011, după lectura lucrărilor sosite în concurs, format din: Cassian Maria Spiridon, Lucian Vasiliu, Daniel Corbu, Liviu Apetroaie, Marius Chelaru, George Vulturescu, Luigi Bambulea, Adi Cristi, Nicolae Panaite, Liviu Ioan Stoiciu, Ioan Radu Văcărescu, Ioan Moldovan, Paul Aretzu, Dumitru Augustin Doman, Virgil Diaconu, Vasile Spiridon, Mircea A. Diaconu, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Sava, Radu Florescu, Sterian Vicol, Florina Zaharia, Gellu Dorian, Lucian Alecsa, Dumitru Ţiganiuc, secretariat Nicolae Corlat, avîndu-l ca preşedinte pe Cassian Maria Spiridon, a decis acordarea următoarelor premii:

  1. Secţiunea CARTE DE DEBUT:

–          Premiul „Horaţiu Ioan Laşcu” al Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România – Andrei P. Velea, pentru cartea Gimnastul fără plămâni, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, Galaţi, 2010;

–          Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova – Adrian Diniş, pentru cartea Poezii odioase de dragoste, Editura Vinea, Bucureşti, 2010.

  1. Secţiunea manuscrise:

–          Premiul Editurii Junimea, Iaşi, al revistei „Dacia liteară” şi „Familia” – Rodica Şinca din Sibiu;

–          Premiul Editurii revistei „Convorbiri literare”  şi al revistei „Convorbiri literare” – Alexandru Maria, din Galaţi;

–          Premiul Editurii Princeps Edit şi al revistei Feed back – Diana Frumosu, din R. Moldova;

–          Premiul Editurii „24 de ore” şi al suplimentului cultural al cotidianului „24 de ore” „Symposion” – Ioana Miron, din Botoşani;

–          Premiul Editurii Alfa din Iaşi şi premiul revistei „Cronica veche” – Silvia Goteanschii, din R. Moldova;

–          Premiul Editurii Vinea şi al revistei „Ateneu” – Răzvan Buzilă din Botoşani;

–          Premiul revistei „Poesis” – Sebastian Liviu Clisu, din Târgu Jiu;

–          Premiul revistei „Viaţa Românească” – Raluca Mihaela Şişu, din Craiova;

–          Premiul revistei „Verso”  – Alexandra Cârstean , din Suceava;

–          Premiul revistei „Bucovina literară” – Daniela Varvara, din Corbu, Constanţa;

–          Premiul revistei „Euphorion” – Irina Maria Stoleru, din Botoşani;

–          Premiul revistei „Poezia” – Alexandra Lazăr Aioanei, din Suceava;

–          Premiul revistei „Argeş” – Bogdan Sebastian Filipescu, din Piatra Neamţ;

–          Premiul revistei „Conta” – Ioana Pruteanu, din Botoşani;

–          Premiul revistei „Porto Franco” – Sabina Bălan, din Botoşani;

–          Premiul revistei „Cafeneaua literară” – Maricica Frumosu, din R. Moldova;

–          Premiul revistei „Ramuri” –  Adrian George Matus, din Satu Mare ;

–          Premiul revistei „Hyperion” – Alexandru Stan, din Suceava;

–          Premiul revistei „Dunărea de Jos” – Mirela Ciolacu, din Vaslui;

–          Premiul revistei „Ţara de Sus” – Corina Zaharia, din Botoşani, Simona Raluca Buiciuc, din Botoşani şi Otilia Oniciuc, din Botoşani.

  1. Secţiunea „Interpretare critică a operei eminesciene”:

–          Premiul revistei „Convorbiri literare” – Raluca Fodor, din Suceava;

–          Premiul revistei „Dacia literară” – Daniela Paula Epureanu, din Botoşani;

–          Premiul revistei „Feed back” – Daniela Varvara, din  Corbu, Constanţa;

–          Premiul revistei „Poesis” – Roxana Alexandra Lazăr, din Braşov;

–          Premiul revistei „Hyperion” – Antoneta Alexandra Atanasiu, din Iaşi;

–          Premiul revistei „Poezia” – Cristina Gabriela Nemeş, din Bălan, Harghita;

                  Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal şi s-a semnat.

                  PREŞEDINTE,                                                        MEMBRII:

                  Cassian Maria Spiridon


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0

0 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.