0
8 comments

Marți, 22.11.2011. O secvență de viață (eu sunt un exemplu; de altfel, asta și vreau să se rețină citind acest blog, faptul că oricine poate să spună „uite cum arată un scriitor, un om cu și fără calități”). Am acum organismul slăbit și sistemul imunitar nu mai funcționează cum trebuie. Și nu mă refer la faptul că nu mai iau în greutate și că am mai slăbit un kil de la ultima cântărire, nu demult (probabil e alarmant și acest fapt, că tot slăbesc fizic, dar nu-mi bat capul; mă predau când n-o să mai pot să mă mișc din pat), ci la faptul că de slăbiciunea mea profită un virus și-și face de cap. Din când în când am asemenea probleme, în ultima vreme ele s-au înmulțit – le-am pus pe seama alergiei la alimente (îmi apar pete mici roșii, care se transformă în noduli dureroși și nu o dată mă desfigurează, bărbieritul devenind o operațiune de tăiere în carne vie; și rămân cicatrici). Citesc azi și-i dau dreptate doctorului, stresul (sau un șoc) poate declanșa nu numai cancerul, ci și „zona zoster”. În ultima perioadă am fost extrem de stresat și de supărat pe mine însumi, fără să știu exact de ce (bănuiesc numai că subconștientul e nemulțumit de viața literară în care mă complac; am tot repetat aici că sunt grav afectat de izolarea impusă de scriitori din rea-credință, deși sunt un singuratic de când mă știu și ar trebui să fiu nesimțitor). Tot caut o ieșire din această incompatibilitate cu lumea scriitoricească și nu găsesc. Vine 1 ianuarie 2012 și ar fi iar o ocazie să iau măsuri radicale. Vreau să duc izolarea mea la paroxism, să tai orice legătură cu scriitorii, să întrerup toate colaborările cu publicațiile literare și să întrerup inclusiv acest blog. M-aș călugări de-a adevăratelea, dar n-am un organism care să mă ajute (nu pot să țin nici măcar post, sau să fiu vegetarian, fiindcă am o ulcerație pe duoden care nu mă lasă nici să dorm, dacă nu-i dau o alimentație aflată la limită). În plus, am o obligație delicată față de organism, care e legată de igiena strictă zilnică, putând da în septicemie oricând, fiindcă sângerez. Unde să găsesc la mănăstire mâncare de regim și condiții de hotel (cu baie caldă), dacă nu de apartament? Viața în comun la mănăstire mi-ar înmulți doar suferința gratuită fizică (a unor boli trupești), apropiindu-mă grabnic de moarte. Să nu mă înțelegeți greșit, nu mă plâng. La vârsta mea nu mai are rost să mă cert cu Dumnezeu fiindcă nu mi-a dat un organism robust. Îmi reproșez mie că sunt așa cum sunt și că felul meu de a fi trupesc mi-a îmbolnăvit sufletul. Ce scriu aici e o mărturisire bună să mă mai elibereze de cel rău… Vă reamintesc, deasupra apartamentului meu continuă infernul unui șantier fără sfârșit (au fost sparți toți pereții interiori, dintr-un fost apartament de patru camere, toate ferestrele au fost schimbate, deși avea termopan abia pus, la fel instalația sanitară, gresia, parchetul, instalația electrică, tot-tot; ce-o fi vrând să facă șmecherul ăsta cu bani, un irakian, din acest apartament?). Una din supărările severe se leagă și de acest stres al redeschiderii infernului deasupra apartamentului 3, etajul I (după ce am un infern deschis direct sub apartamentul meu, unde din 1997 funcționează o cârciumă irlandeză cu program non-stop). Iau de câteva zile Clorfeniramin înainte să mă culc, să mai atenuez din durerile erupției „zonei zoster”, pastilă care are efect de somnifer și așa pot să stau în pat (fiindcă infernul șantierului se deschide la ora 8), sfârșit. Încerc degeaba să ignor umilințele literare la care sunt supus în continuare de „colegi”, subconștientul îmi rămâne supărat.

***

Am primit de la poeta Adriana Barna un text ciudat, firav (fără sursă) – dar dacă tot am pomenit de 1 ianuarie 2012 (zi bună pentru schimbări radicale), e bine să aveți idee. Public prima parte, mâine public ultima parte. SUA vor să arunce lumea în haos în 2012, șocant, să restaureze ele ordinea lor pe planetă!

China avertizează Rusia că americanii pregătesc un “mare eveniment” în 2012
Un nou raport şocant al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB), privind întâlnirea premierului Putin de săptămâna trecută, cu unul din liderii militari de top ai Chinei, avertizează că Statele Unite şi aliaţii săi occidentali sunt în “pregătire activă” pentru declanşarea unei serii de evenimente catastrofale în cursul anului următor, destinate să arunce lumea în haos, sperând prin aceasta să restaureze ordinea economică şi socială pe planetă.
Conform acestui raport FSB, Ministerul Chinez al Securităţii Statului (MSS) a primit elementele acestui complot masiv de la un fost mercenar „Blackwater” numit Bryan Underwood, care a lucrat ca agent de securitate la un consulat american din China şi care a crezut că oferind aceste informaţii Chinei şi Rusiei ar putea ajuta la evitarea unei “apocalipse”.
Underwood a fost ulterior arestat de către Biroul Federal de Investigaţii american (FBI), care a declarat în raportul arestării lui că: “Potrivit rechizitoriului subsecvent, între 1 martie 2011 şi 05 august 2011, Underwood, cu bună ştiinţă şi în mod ilegal, a încercat să transmită fotografii şi alte informaţii referitoare la apărarea naţională unor reprezentanţi ai Republicii Populare Chineze (RPC), cu intenţia şi motivul de a crede că aceste materiale ar putea fi folosite în prejudiciul Statelor Unite şi în avantajul unei naţiuni străine.”
Surse chineze de informaţii menţionate în acest raport par să verifice temerile lui Underwood prin observaţia că peste 1.000 de documente şi fotografii top-secrete din SUA, obţinute de acestea, arată un guvern american “sub asediu” din cauza multiplelor ameninţări, de care acesta se teme că se vor răspândi, provocând declanşarea unui “haos fără precedent” după care “ordinea normală” nu va mai putea fi restabilită niciodată.
Aceste temeri ale SUA faţă de un “haos fără precedent”, par a fi bine fondate, având în vedere că protestele masive ce se răspândesc în jurul lumii, ca urmare a prăbuşirii economice globale, au lovit America cu peste 700 de arestări raportate duminică în New York şi tulburări răspândindu-se în continuare acum pe întreg teritoriul Statelor Unite.
Chiar mai rău, acest raport arată faptul că guvernul Statelor Unite este, de asemenea, “îngrozit” de noi rapoarte care descriu “pierderea fără precedent” a stratului de ozon protector al Pământului deasupra regiunii arctice, care nu prezintă semne de atenuare şi este în continuare de aşteptat să provoace cataclisme climatice chiar mai grave, într-o lume care abia îşi mai poate susţine echilibrul în urma catastrofelor naturale istorice pe care le-a experimentat deja în acest an şi care sunt cele mai costisitoare din istorie.
În vreme ce o revoluţie populară a ajuns acum pe ţărmurile americane, ca urmare a “apocalipsei financiare globale” de neoprit, care va face să dispară economiile a milioane de oameni, şi în timp ce ecosistemele lumii noastre sunt de asemenea în curs de schimbări masive, acest raport detaliază un complot insidios al guvernului SUA de “gestiune şi control” a acestor multe dezastre, prin care el şi aliaţii săi sunt faţă în faţă cu adoptarea unui “genocid în masă”, folosit ca mijloc de susţinere a supravieţuirii lor.
De fapt, unul din documentele cele mai terifiante oferite de Underwood serviciului MSS al Chinei conţine detalii despre modul în care Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), prin intermediul reţelei teroriste Haqqani din Pakistan, a lansat un bio-atac fără precedent folosind virusul „febrei Dengue” pe care americanii plănuiesc să îl “modifice” şi apoi să îl lanseze asupra propriei populaţii.
În primăvara şi vara anului 1981, Cuba a cunoscut o epidemie severă de febră hemoragică Dengue. Între lunile mai şi octombrie 1981, naţiunea din insulă a înregistrat 158 ​​de decese legate de febra Dengue, cu aproximativ 75.000 de cazuri de infecţii raportate.
La apogeul epidemiei, peste 10.000 de oameni (pe zi) au fost găsiţi infectaţi şi 116.150 au fost spitalizaţi. În acelaşi timp, în timpul epidemiei din 1981, se crede că au fost efectuate împotriva insulei atacuri biologice sub acoperire asupra rezidenţilor din Cuba şi culturilor agricole, de către agenţi CIA şi raiduri aeriene militare.
Deosebit de dăunătoare pentru naţiune a fost şi o epidemie gravă de gripă porcină, pe care Fidel Castro o atribuie CIA. Cercetătorul american William H. Schaap, editor al revistei „Covert Action”, susţine că epidemia de febră Dengue din Cuba a fost rezultatul activităţilor CIA.
În 1982, mass-media sovietice de atunci au raportat faptul că CIA a trimis agenţi operativi în Afganistan din Pakistan pentru a lansa o epidemie de febră Dengue. Sovieticii de atunci au susţinut că agenţii CIA s-au prezentat în calitate de activişti în lupta contra malariei, dar, în realitate, au răspândit ţânţari infectaţi cu febră Dengue. CIA a negat acuzaţiile. În 1985 şi 1986, autorităţile din Nicaragua au acuzat CIA că au creat un focar de febră Dengue masiv care a infectat mii de persoane în această ţară.
Pentru oricine pune la îndoială cruzimea Statelor Unite, trebuie doar să se uite la evenimentele de săptămâna trecută, când s-a văzut, pentru prima dată în istoria lor, cum preşedintele a dispus asasinarea a doi cetăţeni americani, fără dovezi sau proces. Numai “dovezile secrete”, pe care guvernul american a spus că le-a avut, dar nu doreşte să le dezvăluie, au fost folosite pentru a justifica aceste crime susţinute de stat, o acţiune despre care candidatul la preşedinţia SUA, Ron Paul a avertizat ieri că poate fi o infracţiune pasibilă de pedeapsă.
Este, de asemenea, demn de remarcat faptul că în acest moment Statele Unite, măreţe odată, au coborât atât de mult în abisul tiraniei încât au toată puterea din lume, dar au eliminat procesele pentru acei cetăţeni condamnaţi pentru crime şi, în conformitate cu Baroul Avocaţilor din New York, au înfiinţat un sistem de gulag care, în afară de faptul că reţine mai mulţi prizonieri decât orice altă naţiune din lume, torturează în prezent peste 80.000 dintre ei, încălcând flagrant toate legile internaţionale şi umanitare, fapt pentru care astăzi, peste 12.000 de prizonieri din SUA se află în greva foamei, în semn de protest împotriva abuzului la care sunt supuşi.
Mai exact, “evenimentele catastrofice”, dezvăluite serviciului secret chinez MSS de către Underwood, planurile SUA, nu numai împotriva propriului popor, dar şi întregii lumi de asemenea – acest raport FSB avertizează – sunt centrate pe crearea condiţiilor necesare pentru un război global total, care include:
(Va urma)

PS. Public azi și în zilele următoare fotografii realizate de un fotograf profesionist, Lucian Pîrvu (adus de Laurențiu Barbu, administratorul acestui blog, de la firma sa), la Gala Poeziei Române Contemporane, de la Ateneu, din 19 noiembrie 2011 (fotografii în ordinea intrării în scenă; numele fiecăruia este pomenit pe fotografie, dați click pe ea).

Apropo de Gala Poeziei: interesantă „postarea” lui Horia Gârbea, pe blog – de luat aminte, confrații nu iartă:

Mineriada nu s-a terminat! (Ecouri după Gala Poeziei)

Gala Poeziei Românești a prilejuit celor prezenți și nu numai lor (fiind transmisă direct și la Radio România) comentarii apreciative perfect justificate de anvergura evenimentului, unul fără precedent pentru literatura română în spațiul public în ultimii 21 de ani. Ce-a fost înainte de 1989 știm bine: literatura se împletea strîns cu ideologia și numai așa trecea către un public foarte larg.

Pe lîngă elogii, am primit și destule comentarii, nu negative sau critice, lucru acceptabil în fond, ci murdare, ofensive, mizerabile (desigur semnate curajos: „anonim”). Pofta morbidă și scîrboasă de a macula totul este cea care ne împiedecă să avem cultură, tradiții culturale, un mecenat decent și, în cele din urmă, vizibilitate.                                                                                     

Evenimentul a însemnat o uriașă încordare și obținerea, în sfîrșit, cu mari dificultăți, a mijloacelor financiare și mediatice prin efortul și generozitatea unor oameni și instituții. S-au găsit însă iată, destui care să mînjească acest moment rar așa cum anumite specii zoologice mînjesc lucrurile din jur cu excremente ca să le impregneze definitiv cu mirosul lor. Nimic nu trebuie să treacă la noi nemurdărit, neatins de vulgaritate, nehărțuit de mitocănie! Nicio bucurie a altora, în acest caz a sute de oameni, nu poate, din nenorocire, să nu stîrnească ura și agresiunea ticăloșilor. Nici măcar un înger n-ar trece prin această țară fără să fie scuipat și terfelit de bestiile întunecoase. Deviza pare să fie cea pe care am auzit-o pe 14 și 15 iunie 1990. Au trecut de atunci 21 de ani degeaba.


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0
8 comments

8 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Ne puteti confirma sau infirma ce se aude prin targ, si anume ca un nr mare de scriitori intruniti la Cluj, in iunie 2011, au hotarit suspendarea actualei conduceri a USR?

    1. N-am auzit de o asemenea știre. Sau sunt ultimul care o aud. Probabil că Liga Scriitorilor „a lui Al. Florin Țene” (total paralelă USR) are asemenea obsesii, sa suspende organismul ales al USR, să-i ia puterea. Dacă e pe rol suspendarea lui Băsescu, de ce să nu fie și a lui Manolescu? Băsescu a încălcat Constituția, Manolescu… O lovitură la Palatul Vernescu (sau Monteoru) mai lipsea. Sunt prea supărat azi să surâd cu bunăvoință.

  2. A propos de zvonul de mai sus …! Scriitorul roman, de azi mai ales, nu pare sa vrea sa fie cineva prin el insusi, ci vrea neaparat sa fie in locul celui de alaturi …! Politica literara ia, incet, locul literaturii, mediocritatea vizeaza si viseaza functii literare si nu opera. Cind am citit lista cu primirile din USR, din ultima vreme, am ramas interzis: nici in anii 50, cind erau promovati pe criterii ideologice in USR toti condeierii, nu au patruns atitea mediocritati, indivizi fara opera si fara valoare. E normal, apoi, cind mediocritatea e majoritara, sa vrea sa preia frîiele …!

  3. Nu-i semn rău, dle. Lis, în frisoanele dv: premergătoare bufnirii unei intuiţii, se spulberă de parcă nici n-ar fi fost, cu toate implicaţiile, după iluminare. Când o nouă viziune vă răscoleşte, e semn de regenerare, nu de prăpăd.

  4. Clujenii, domnilor, nu fac revolutii. Poate ca Liga Scriitorilor vrea sa-l suspende pe Manolescu si sa-l puna pe Apostu, care a ramas fara colegi .

  5. Întru ce & cît priveşte Gala, aşa e normal: să işte păreri controverse (adj.), spre a decela un adevăr “de mijloc. Părerea mea, ca nespectator (doar auditor la RRC şi lector de bloguri ce au descris evenimentul) va fi dată-n “pătrăţelul-pătrăţică” Vineri, ca POst.
    Nu sunt pentru injurii, dar pentru critică şi opinii, Da!… Altfel, cum să devină Gala şi Eveniment, nu o altă formă de Cîntarea… poeţilor.

  6. „Adio tovarăşi”, îmi aminteşte (nuştiu de ce, memoria uneori îţi joacă feste), de poetul rus Vladimir Maiakovski, născut în satul georgian Bagdadi, în 1893. Era înscris în tinereţe, ca şi Mircea Geoană (el desigur, peste mulţi ani) într-un partid ce purta acelaşi nume: P.S.D. Rusesc. Nu pentru că, a scris poemul impresionant „Norul cu pantaloni”, memoria mea îl reţine, ci pentru că a iubit-o pe Lili Brik, soţia editorului său, precum Mihai Eminescu o făcuse la rândul său, cu Veronica Micle, soţia profesorului ieşean Ştefan Micle. Memoria mea îl mai reţine, pentru poemul (de fapt o elegie a morţii) închinat lui Vladimir Lenin, poem care-l va face cunosut în toată Rusia. Ca şi Esenin, pe care tocmai îl condamna într-un poem pentru sinucidere, se sinucide la rându-i, din motive rămase încă necunoscute. M. Geoană e un mic saltimbanc: adio tovarăşi! nu poate egala spusa poetului rus „De beregăţi/l-aş rupe, ca lupul – şi basta!”. Spusa „prostănacului” nostru (de parcă s-ar fi ars la gură cu borşu) nu seamănă cu mesajul celui care scria (citez): „Citiţi! Şi plezniţi de invidie! Sunt cetăţean sovietic”. Nu pot uita versurile pe care actorul Florin Piersic, le recita din Maiakovski, despre unele sfaturi trimise din străinătate, ministrului Rusiei. O! cum sunt toate astea , contemporane cu noi. Teama (sugera Cioran) îşi are o scuză în raţiunea unei fiinţe clasată la marginea societăţii. Dar când te manifeşti în faţa poporului tău, ca un negru sclipitor (musai să ieşi în evidenţă), ce-ţi dilatai vinele şi în creier ţi se încuiba fotoliul de preşedinte al ţărişoarei acestea, n-ai cum să fii atât de penibil, ca să rosteşti – cum dracu – doar „adio tovarăşi”. Du-te în „cruciş, curmeziş, în toată parte”, cum ar fi spus Ion Budai Deleanu, în C. VI, v. 96. Să nu stea lumea cu gura căscată? Asta-i încă o bună învăţătură, că fiecare „pasăre” pe limba ei piere. Adevărul are multe pajişti. Vietăţile care îi pasc iarba, sunt însă, agitate peste măsură, şi aşezate peste un muşuroi de furnici încă paşnice. De sub acoperişul sub care suntem sortiţi a ne măsura destinul în inci, yarzi, mile, etc… aşteptăm (la ce bun?) minunea mare: un simplu cuvânt, Doamne!