Joi, 27 octombrie 2011. În această seară am urcat pe Dealul Mitropoliei – a fost ziua Cuviosului Dimitrie cel Nou (trecută în calendarul ortodox în roșu), ocrotitorul Bucureștiului, la care se închină de câteva zile, non-stop credincioșii. Anul acesta a fost adus și Capul Sf. Apostol Andrei. Am coborât și am mers pe urma cozii (cu câte cinci pe rând), m-am închinat, n-am văzut de când sunt, coada nu numai că înconjura tot Dealul Mitropoliei, dar ocupa și jumătate din strada 11 Iunie. 
Am mai scris și în alți ani de neliniștea românilor care stau opt-zece ore la coadă să sărute moaștele și, slavă cerului, nu s-a întâmplat nimic deosebit (mă refer la catastrofe naturale). De ce stau la asemenea cozi în picioare, în frig, foame, sete? Toți acceptă aceste chinuri, ele sunt plata pentru iertare… Ce mari dorințe au toți, să li se înfăptuiască dacă se prosternează la moaștele făcătoare de minuni? Citeam: „Slujitorii nu vorbesc de oferte, promotii pentru a-i atrage pe oameni sa cinsteasca Sfintele Moaste. Si ei vin cu miile in pelerinaj. Au credinta ca daca se apropie de minuni, de sfinti, vor avea parte de minuni in viata: rabdare in orice incercare, iubire fata de orice persoana, bucurie de viata in orice moment etc. Sigur, nu sunt minuni spectaculoase, dar sunt lucruri pe care nu ti le poti explica atunci cand intalnesti persoane care s-au facut partase acestor daruri. E bine ca orice 
om sa retina ca Dumnezeu este prezent in Sfintele Moaste”. Bine, dar Dumnezeu este prezent în fiecare din noi. Se mai spune: „Diavolul il atrage pe om tot timpul prin momeala” –pe când pe sfintele moaște nu le mai poate momi. Te închini acolo unde știi că e sigur Dumnezeu, la moaște, nu unui om viu, care poate fi momit de diavol, chiar dacă are haină preoțească pe el sau e călugăr rupt de lume… Mi se rupe inima că nu mă simt capabil să stau încolonat alături de toți acești pelerini, veniți cu zecile de mii la sfintele moaște. E clar că de aceea eu nu primesc esențialul. Pe de altă parte, mă sperii: dacă totuși memoria colectivă presimte o nenorocire? O nenorocire pe atât de mare, pe cât de mulți vin în pelerinaj să se roage moaștelor sfinte. Teama de Apocalipsă în general (în preajma unui an anunțat de final, 2012) sau frica de marele cutremur de la noi? Poate fi simplificat într-atât devotamentul credincios 
(sau superstițios la cei ce nu-și asumă „păcatele”)? Sau închinarea la sfintele moaște te îmbunează, te reîncarcă de energie de origine necunoscută, de speranță de mult mai bine.
***
Astăzi am primit o carte ieșită din toate canoanele, semnată de Tudor Cicu, intitulată… „Liviu Ioan Stoiciu – Poezia și subteranele ei”. 244 de pagini, cu o copertă superbă (apărută la Editura Aldin, ieri, la Buzău). Generosul autor a reușit să mă inhibe încă o dată, degeaba m-a asigurat că e un experiment. M-a lăsat fără cuvinte. Va trebui să mă învăț cu acest eveniment personal (rar întâmplat scriitorilor morți, darmite celor aflați încă în viață), o fi și el un semn al destinului (sau e o alarmă falsă, de final). N-am nici o contribuție la apariția acestei cărți-simbol, m-am ținut departe de orice proiect de acest gen. N-am nici o vină. Deocamdată mă abțin să continui pe această temă, am perfecta senzație că nu e treaba mea. Nu vreau să mă gândesc la antipatiile pe care le voi atrage 
de aici înainte (deși nu e nimic nou). Sunt teribil de surprins că Tudor Cicu a derulat un fir din ghemul meu încâlcit.
***
Luni, 24 octombrie, la Club A, am fost la „Cafeneaua critică” a lui Ion Bogdan Lefter, la care a fost invitat Nichita Danilov (venit din Iași). A fost de față și editorul Ioan Cristescu, Tracus Arte. Dezolant, nu erau nici zece curioși prezenți (între cei prezenți, tânărul critic George Neagoe și poeta Aida Hancer). Pentru mine rămâne o enigmă de ce nici manifestările cu poeți importanți, mediatizate, nu atrag măcar colegi de ai lui de scris (sau de generație), dacă nu personalități din publicul avizat. Îmi imaginez ce dezamăgit a fost Nichita Danilov, care venea de la o lansare a volumului lui nou de versuri la… Parlament, în cadrul comunității de ruși lipoveni. Formatul Cafenelei critice e legat de biografia celui invitat, pus să se mărturisească. Nichita 
Danilov a avut chef de vorbă (nu mă așteptam să fie atât de singur). Nu știa dacă e a 8-a sau a 9-a lui carte de versuri, aceasta apărută anul acesta – publicată, aflăm, la insistența directorului Editurii Tracus Arte, Ioan Cristescu, „pe când aveam pe cap romanul Ambasadorul invizibil”… Continuă Nichita Danilov: Am scris versurile instantaneu, pe fondul unui conflict absurd la locul de muncă (la Casa de cultură Mihai Eminescu din Parcul Copou, unde Nichita Danilov e director; „am patru difuzoare la fântâna cu lei din Parcul Copou și timp de două săptămâni recită câte un poet, pereții Casei de cultură sunt tapetați pe dinafară cu poeți și poezii ale lor, care pot fi citite direct”), conflictul se pare că a declanșat starea poetică a acestei cărți de versuri, deși eram pe alte coordonate, poezia s-a scris din umbră. După ce am terminat de scris cartea, editorul mi-a spus să i-o trimit poetului Al. Mușina. Am colaborat excepțional cu Al. Mușina, redactorul de carte, 
coordonatorul colecției Neo. „Am avut emoții, dacă mă fac de râs în fața lui… Mușina mi-a răspuns: băi, e ceva acolo, trebuie să lucrăm… am rotunjit împreună volumul meu, m-am împrietenit cu Mușina, mi-a spus cu onestitate ce trebuie să înlătur”. Ion Bogdan Lefter a intervenit, l-a invitat pe editor să vorbească, pe Ioan Cristescu: au apărut numai șapte volume în colecția Neo, aici rigoarea contează, poezia foarte bună și condiția e să lucrezi direct cu Al. Mușina pentru a scoate un volum competitiv, să nu apară balast, Al. Mușina îngrijește și colecția de debut… Ion Bogdan lefter a atras atenția că nu sunt toți autorii de acord să treacă prin mâinile lui Al. Mușina, de exemplu Traian T. Coșovei și-a retras cartea când a văzut că Al. Mușina are obiecții și i-a eliminat versuri, așa că Traian T. Coșovei a scos cartea de versuri în afara colecției și e o carte foarte 
bună… Ioan Cristescu a subliniat că Editura Tracus Arte are o colecție nouă, ce va fi pusă în evidență la Târgul de carte Gaudeamus, cu șapte lucrări de doctorat despre opera lui Mircea Nedelciu sau Max Blecher, de pildă. Vor mai apărea Paul Vinicius cu versuri și un debutant, Andrei Doșa. Au apărut D. Crudu și Paul Mihalache. În colecția Restituiri vor apărea Ion Pop, N. Oprea, Silviu Angelescu (cu noi ediții ale unor volume binecunoscute). O curiozitate vor fi memoriile tatălui prozatorului Tudor Țopa…
Voi reveni (nu știu cum tot fac, dar vin prea târziu în fața PC, ieșit la plimbarea de seară).
Din toate comentariile lui Tudor Cicu pe blogul tău reieşea preocuparea, mai mult decât consecventă, a d-niei sale pentru opera ta, astfel încât eu eram aproape convins că pune ceva la cale.
Surprinderea mea a fost, de fapt… SURPRINDEREA TA!
N-aş fi crezut că nu ştiai nimic!
Sincere felicitări, Liviu, atât ţie cât şi lui Tudor Cicu!
Si eu sunt placut surprins de supriza dlui Cicu… sunt si mai întarâtat sti ce scrisa in carte.. banuiesc ca imi rezerva un exemplar cu semnatura d-sale fie si ptr la anul cum preconiza dânsul sa ajunga pi la mine … Dealtfel, as fi interesat pune mâna si pe ceva carti semnate de dvs dle LIS, asa ca fa mata ghine si pune in valiza un rând ptr mandea si vina incoace cum te-am tot amenintat ca te pui si pe podea sa dormi dar tot trebuie vedea si mata ceva din straintaturile astea, io-ti dau podea de germania mata un rând de carti…, fara santier in lucru,fara mirosuri de haleala de la vreo crâsma de subsol.
Inca odata, felciitari dl Cicu dar si dvs dle LIS, sunt convins ca a stiut dl Cicu ce face, respectiv scoate inevidenta valoarea, cea ce din pacate ducem mare lipsa azi … putini critici literari de un asemena aluat, dea- Dumnezeu tot mai multi calca pe urmele dl Cicu.
Acu ca tot vorbi din nou de Dumnezeu iar materialu de azi aminteste si de marea sarbatoare (religioasa) a Bucurestilor, este posibil ca dl LIS sa fi seiszat foarte bine fenomenul, as merge mai departe sa fi spus o profetie. Multimea amintita de LIS, fenomen pe care-l vedem si la Iasi, unde se pare ca atinge apogeul, eu personal consider aceasta multime profani in cautarea lui Dumnezeu. Zilele trecute Papa Benedikt se adresa ateilor si agnosticilor, mi-a placut foarte mult vorbele sale catre aceastacategorie aflata si ea in cautare, justificata fi critica fata de biserica, dar si stringent necesar biserici pentru a o aduce cu picioarelepe pamânt. In esenta, Papa a dat curs si unor concluzi la care amajuns si eu, se stie ca eu nu duc niciodata campanie impotriva ateilor, ca nu ma tem de ei, nu ei sunt pericol major ptr biserica ci asa cum foarte bine sesiza si Papa, noii crestini suntem un mai mare pericol ptr biserica decât atei pe care foarte multi îi suduie. Aceasta categorie de pelerini o consider pe acelasi drum al cautari lui Dumnezeu cu atei, s-au sa o zic mai blând, fata de atei, pelerini acestia au facut primul pas spre marea revelatie care este Dumnezeu, repet; crestinismul Nu este religie ci revelatie permanenta. Am sa spun un lucru care va supara pe multi.
Teoretic, subliniez strict teoretic, un crestin nu are nevoie nici macar de preot, nici de biserica, nici de moaste, nici de sfinti. Practi insa au stringenta nevoie de ritual, de praznice , ce sunt instrumentul pedagogic asa cum au fost cândva ovrei, ca de-aia au fost ei alesi, nu de alta .. adica nu sunt ei buricul pamântului cum se tot umfla in pene de o tot luara in ocarina.
Am convigerea ca evenimentele din Apocalipsa vor ajuta considerabil umanitatea,in special crestinismul a depasi faza primitiva in care se mai afla, abia dupa acele evenimente adevaratul crestinism, revelatie autentica ptr fiecare individ va cunoaste un salt considerabil si abia atunci toate nemaurile, atei, se vor realipi de Dumnezeu, in prezent asa cum sesiza-sublinia si Papa, biserica nu ofera alternativa viabila,din pacate. Rezultatu acesta ma trimite cu gândul la intelectualtatea greaca din timpul Sf Ap Pavel caruia se plângeau de aceleasi probleme de care se plâng atei, intelectuali de azi critici vehemenati ai biserici din zilele noastre. Din pacate pe acest fond confuz cel mai mult profita curentele eretice via USA, de unde si sucesul halucinant de care se bucura mai ales in România.
Felicitări lui Tudor Cicu pentru exegeza pe care o dedică unui poet şi om ieşit din comun. Cine iubeşte literatura cu adevărat, se va bucura. Cine nu, n-are decât…
Felicitări e un termen diplomatic, în situaţia de faţă. Tudor Cicu e revelaţia anilor ultimi în urbea Buzăului, apoi în ţară. Scrie cu aceeaşi dexteritate poezie, proză, eseu, critică literară etc. Dar vocaţia sa e abia acum ivită. Cartea despre Liviu Ioan Stoiciu poate fi începutul unei cariere de…monografist literar. Cicu poate face treaba asta, iar balta are peşte. Vor veni şi alţii care vor scrie cărţi despre Stoiciu. E ceva firesc. Vorbesc în cunoştinţă de cauză. Sunt cu ochii în cărţile sale încă de „La fanion”. E vorba de o evoluţie exemplară, fulminantă şi infinită. Stociu, ca şi Nichita Stănescu, a ştiut să-şi gestioneze uluitor de bine imaginea. E mare lucru să nu calci pe grenade. Ca atare, nu trebuie invidiat sau înjurat. Trebuie recunoscut. Cât despre Tudor, ce să zic, mă mândresc cu el. Am dus un adevărat război ca să-i conving pe lupii câinoşiţi de prin râmnicele buzăului că el e un intelectual rar, plin de cultură, bun-simţ şi onestitate. Am avut dreptate. Am fost somat şi şantajat să fac tot ce pot ca el să dispară din adunările noastre formale, clănoase. Nu am cedat. I pak la războiu. Şi câştigatărăm…
Felicitări amândurora, Tudor Cicu şi Liviu Ioan Stoiciu, pentru cartea aceasta! Mă bucur pentru voi şi pentru cei care iubesc poezia!
Le multumesc la toti pentru astfel de ginduri curate. Voi fi prezent cu cartea la Adjud (biblioteca) pe 3 noiembrie a.c. si la Marasesti (la invitatia Casei de Cultura) pe 13 noiembrie. Lansarea in Buzau va fi pe 11 noiembrie. Intrucit tirajul e mic (cartea a fost gindita ca un basm, a se citi experiment eseistic), voi da curs sfatului dat de Marin Ifrim si voi trimite in format pdf. cartea, lui LIS, pentru a fi postata cititorilor curiosi de acest experiment, in JURNALUL de VRANCEA.
Domnule Tudor Cicu, mă bucur sincer să ne vedem, atât la Adjud cât şi la Mărăşeşti!
va rog fff mult ierta ACEST OFF-TOPIC!
Asa cum va spuneam cândva, eu preluasemun contract fff important, asupra caruia nu am dat detali, si nici de cel viitor nu voi da,dar;
Pentru anul viitor am primit unspatiu imnes, in 5 Dec 2011 sunt obligat expune din nou proiectul ptr a optine saptu acesta (imnes).Am privilegiu optine prinv itamnina B, cum se spune in Germania. Daer geaba am aceasta vitamina daca in cpnceptulö meu nu aduca si profit ptzr comunitate, socio-cilturaöl-poliitica. Asadar: ptr anul 2012 in urma sucesului din acest an, am primit dublu spatiu manifesta cu conditia ca la 5 Dec 20111 sa ofer proeictul cel mai optim.
Pentru cca 50% din acel spatiu am deja conceptul finalizat, vreau sa ocpu si celalatz procent de 50% mai ales ca am liber manifesta liber, se înteege, liinie culturala, asa cum voiesc io… si eu voi voi sa fie asa cum stabilesc!
Pentru ca aceasta stabilire sa fie cât mai sanatoasa am mare nevoie de ajutorul dvs. Ptr ca; voi deschide o zona de reculturakllizare de mari proporpti ptr o comuna cum este a mea. Ce se întzâlneste lla Paris va fi si la Gogsheim, care este infratit cu un alt francez, la ce ma refer concret;
Daca reusesc ocupa spatiu ce mi-l da comunitattea, voi avea la indemâna absolut toate p^rgile decide in acel spatiu, care va trebui sa reflecte cultura , spirtualitatea europeana. Deci, daca eu il invit pe dl LIS aici, este invitat si basta, nimeni nu se va opune ptr ca este spatiu meu unde numai eu organizez in acest an /2012/ anumite evenimente socio-culturale. Deci, reept, este spatiu meu unde numai eu hotaresc ce se petrece, daca o sbârcesc, anul viitor NU mai primesc un metru patrat in acel saptiu si ptr ca pe 2011 am avut suces, am primit oferta ptr 2012, cu conditia sa vin cu un proeict care sa el rupa gura la totii, optin aprobarea..
Mai am o luna si jumatate aproxamtiv, vreau sa introduc in plan un concept cultural de mai mare amploare. Acel procent de 50% ce imi lispeste in prezent il caut. Daca nu ar fi fost spatiu nu as fi avut probleme, dar acest saptiu imens imi creaza probleme serioase , nu omiteti; vorbim de o comuna, satelit alorasului central, nu este usor sa rezolvi problema, apropo;
Am avut zi in care venit am avut 13.55 Euro ptr 7 ore… dar ptr anul viitor nu ma mai gândesc la venit, ptr anul viitor preconizam impreuna cu primaria pune acent pe culturalizare cu orce pret, deacia am si castigat aceptul prezenta cu proiectul meu ptr 2012.
M-am bucurat si bucur de primul suces de azi, in sensul ca azi in ultima zi am expus ce va fi anul viitor uín viziunea mea. Era obligatorii ptr a fi prezent in 5 dec, asa este rergula, regula fff buna. Ce-mi lipseste in acest saptiu de 50% de care vorbesc:
Imi lipsesc jocurile ptr copi si adulti prin care s-ai angrenez in directia dortia de mine, adica, spre spritualitate. Am premi pe care nu let–am putut oferi,azi, a fost de una mie euro, nimeni nu-a ghicio, desi era voprba de un vers din Gothe… nimeni nu la dibuit, insa pe Schiller da, fff multi au prins pestele cel mare, insa Gotehe… NU!Sa nu se înteleaga gresit, bani nu sunt de lamine ci din veniturile ce le socatem din vânzari de peste si legume pplus o parte ce oda primaria.
Ce vreau face anul viitor in acest spatiu, vreau sa fiu fff agresiv cu promovarea clasicilor, aici stiu ce sa fac, si mai ales,
sa promovez dur de tot poeti ce au cuvânt… si-o fac pe bani si riscul meu ptr 2013. In aceasta perioada este posibil sa fiu minus cu 500 Euro nu 13 plus.
Ma intereseaza idei privitor la implemetarea spiritualitati universale, motiv ptr care am si facut acest mesaj-rugaminte.
Azi, am expus prin ecran un test din Gothe, la care texit a participat cca 50% din localitatea ( 7000 locuitori), dar pe care l-aui considerat (?),de provinitenta straina, 85 % din cei prezenti!
Telu meu este ca anul viitor sa-l readuc pe Gothe acasa! Daca pe löânga Gotehe cade si un LIS, si va asigur, de voi lua proiectul va cadea aici, , va fi Ok, eu va asigur de surpize ptr anul viitor daca voi optine aproparbile la 5 dec, mai am nevoie de ceva ajustari, pe acestera le caut la dvs.
Poate, v-ar interesa Proiectul Udigma, dle. Octavian Mihaiescu: http://www.ikonartstudio.com/udigma.html
Am participat la Tesalonic , la Mitropolia ce poarta numele Sfantului Dimitrie la o impresionanta sarbatoare crestina ( in provincia Macedonia, 25 octombrie, ziua Sfantului Dimitrie este zi libera).
Este o sarbatoare impresionanta, la care participa si politicieni, care la intrare sau la iesire din catedrala sunt intampinati de grupuri de tineri mai ales, care-si exprima cu destula decenta opiniile politice fata de cei care se incumeta sa participe la aceasta adevarata sarbatoare crestina nationala.
Cineva incearca, fara succes sa distruga o natie al carei fundament crestin nu va ceda niciodata marsaviilor cu scop distructiv.
Felicitari pentru aparitia acestei carti !
Si celui care provocat-o, neincetand sa scrie, dar si celui care a raspuns acestei provocari in mod atat de necesar si inteligent :
scriind, la randu-i !
Interesant proiect dle Rogobete, ceva in genul acesta urmarim insa pe limbaj mai popular iar pe alocuri am dori sa stropim si cu ceva cool, cum place tinerilor. Va trebui sa storc bine mintea si uit cu atentie peste tot. Putine comune se bucura de o asa sutinere din partea primariei,am putea spune ca suntem pioneri pe aceasta directie. Imbucurator este faptul ca exista interes din partea autoritatilor , care pâna mai ieri erau indiferente fata de tâmpizarea tinerei generati.
Va multumesc
O.M.
Încurajat de receptivitatea dv., dle. Mihăescu, vă pot îndruma spre rubrica mea UDIGMA, pornită acum trei ani în revista Argeş, unde puteţi găsi şi în limbaj mai popular, din aprilie a.c., şi urm. ( http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3854&Itemid=112 ), sub formă epistolară, proiectului,
mulţumindu-vă
…ideile proiectului.
În atenţia dlui. Octavian Mihăescu: http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1826&Itemid=112