Joi, 25 februarie 2010. Ce frumuseţe! Am primit un cadou azi – aşa a anunţat Emil Stratan, medicul ieşean care-şi toacă banii pe proiectul intitulat „Academia de Poezie”: că face un cadou poeţilor şi criticilor lor, artiştilor plastici, cititorilor aleşi, publicând o revistă trimestrială de invidiat (e unică, nu poate fi comparată cu alta). Emil Stratan editează Academia de Poezie ca pe o revistă-obiect de un lux aberant (e un adevărat paradox că în aceste vremuri de criză e posibil să apară asemenea minuni), în care poezia şi arta plastică, reunite sub moto-ul „Durerile sunt inevitabile, suferinţa este opţională”, dau sens înalt sensibilităţii româneşti. Las la o parte faptul că în spatele revistei e şi un festival de poezie de calitate (de care eu numai am auzit, ţinut la Iaşi). E de neînţeles cum pot să existe asemenea editori împătimiţi, care promovează valorile româneşti, cu orice preţ. Mari editori! În Colegiul revistei: Mihai Şora şi Emil Brumaru, Al. Călinescu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Ioan Groşan, Paul Cernat, Bogdan Creţu, Alex Ştefănescu, Pavel Şuşară, Luiza Palanciuc, Ioan Cristescu (ultimii doi, alături de Ioan Es. Pop, pun umărul la redactarea revistei), ei ţin steagul Academiei de Poezie sus. A apărut numărul 2 al revistei Academia de Poezie dedicat „Vocilor lui Petre Ţuţea” – în această seară a avut loc la Institutul Cultural Român o manifestarea legată de acest eveniment, al lansării numărului 2 al revistei, cu dezbateri şi recital (mai jos ataşez anunţul preluat de pe site ICR). Acum nu am timp să intru în amănunte, se apropie miezul nopţii şi nu vreau să scap publicarea paginii de jurnal de azi, joi. Din 19 februarie am reuşit să public zilnic pagini de jurnal online aici… Ce voiam să spun cu cadoul primit azi (el e potrivit pe ziua mea de naştere): am apărut în acest număr de revistă cu zece poeme, bibliografie, fotografie şi o cronică semnată de Ion Pop despre ceea ce scriu eu în general, de vis. Fac parte dintre poeţii „seniori” invitaţi să fie publicaţi. Că sunt onorat, e puţin zis. În primul număr al Academiei de Poezie, „seniori” au fost Angela Marinescu şi Ion Mureşan. În acest număr, alături de mine, „senior” e Ioan Es. Pop. Ce poate fi mai măgulitor decât să-mi descopăr semnătura lângă asemenea poeţi de prim rang? A fost cu adevărat un cadou fără pereche. Ba pot să mă mândresc, spăşit, că am primit şi 200 de lei drept colaborare! Merit?
„Vocile lui Petre Ţuţea” – dezbatere, lansare şi recital
| Joi, 25 februarie 2010, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38, Bucureşti), va avea loc o întâlnire cu tema Vocile lui Petre Ţuţea. Evenimentul este prilejuit de apariţia celui de-al doilea număr al revistei Academia de Poezie, care cuprinde un medalion consacrat gânditorului.În prima parte a întâlnirii, Livius Ciocârlie, Mihai Şora şi Vladimir Zamfirescu vor dezbate atât dimensiunea originală a operei, cât şi aspecte concrete ale receptării acesteia. Discuţiile vor fi moderate de Luiza Palanciuc. Dezbaterea va fi urmată de prezentarea revistei Academia de Poezie, în prezenţa fondatorului acesteia, Emil Stratan, moderatorul celei de-a doua părţi a întâlnirii, şi a câtorva dintre autorii semnatari: François Pamfil, Ioan Es. Pop, Liviu Ioan Stoiciu, Pavel Şuşară. Seara se va încheia cu un recital liric al studenţilor Cosmina Stratan, Alexandra Suciu, Mihai Conrad Mericoffer, Mihai Daniel Haralambie, de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ din Bucureşti, cu texte din primele două numere ale revistei Academia de Poezie. La pian: Călin Grigoriu.„Relaţia lui Petre Ţuţea cu orizontul de aşteptare ridică cel puţin două probleme: aceea a oralităţii şi a filosoficului, pe de o parte, a relaţiei dintre ele, pe de alta. Lui Petre Ţuţea i se atribuie adesea calificativul de „socratic“, cu toată încărcătura dezistoricizată (ori sacralizată, după caz) a acestui termen, când nu este banalizată sau transformată în simplu ornament. Ţuţea emiţătorul de „aforisme“, Ţuţea „naţionalistul“, Ţuţea „paradoxalul“ sunt doar câteva din poncifele care se adună în jurul celei mai frecvente (dar şi mai inadecvate) imagini, anume cea aurorală: Ţuţea ar fi un Socrate al modernităţii noastre târzii. Or, lectura textelor, ca şi a(u)scultarea lor conduc spre alte interpretări, mai cu seamă dacă sunt convocate cele trei instanţe sub regimul cărora se exprimă Ţuţea, deopotrivă oral şi în scris: sentimentul, experienţa şi gândirea empirică.“ – Luiza Palanciuc
Partener: RESTITUTIO BENJAMIN FONDANE: http://fondane.wordpress.com/ Contact media: |
DA MERITI PENTRU CA AI MUNCIT MULT, SA AJUNGI AICI!
sublime tally you secure