Ce scriitori sunt acum la Neptun, de curiozitate. Prin practica Reiki poţi să te extracorporalizezi. Am cedat ispitei

Vineri, 13 august 2010. Canicula ieșită din comun cu care se confruntă România mă scoate din funcțiune. Stau în slip în camera Casei Scriitorilor la Neptun toată ziua, nu suport altă îmbrăcăminte pe mine – eu, care sunt un friguros, de regulă (și care știam că sunt răcoroase camerele Casei Scriitorilor; acum te coci în ele; următoarea investiție a USR e să instaleze aici aer condiționat). Ieri am mers cu Doina Popa de la 9.30 la 11.30 și de la 17 la 19 pe plajă și am stat mai mult în apă, îți piere orice chef să stai întins pe prosopul mare, de două persoane, pe nisip (noi nu suportăm șezlongurile de pe plajă; altfel, plaja e ocupată de șezlonguri contracost, de plastic sau de lemn, abia găsești un loc unde să-ți pui prosopul mare, rogojina sau cearșaful pe nisip). Încerc să mă odihnesc și nu reușesc, întors în cameră. Ziua, în camera vecină, din  stânga, se manifestă un copil zgomotos. În plus, e un copil mic-mic plângăcios la nu știu ce altă cameră. Nu mai pun la socoteală copiii din curtea Casei Scriitorilor, care nu țin cont de nimic, aleargă, urlă și țipă și te scoală din morți, dacă ai adormit. Iar noaptea, în dreapta camerei unde dorm, e un bărbat care sforăie non-stop, se aude de parcă ar fi în cameră cu mine… Ce să fac, nu mă pot odihni nici aici, poate pe lumea cealaltă, deși nu cred. De curiozitate, pe cine am întâlnit dintre scriitori, cazați: Călin Vlasie (și minunații lui copii mici, Elena și Tudor), Ilie Constantin, Constantin Stan (venit de pe 1 august aici), N. Prelipceanu și Denisa Comănescu, Mircea Ghițulescu, Marius Ghica (el ne-a împărțit printuri cu un serial al lui din Convorbiri literare intitulat „Despre iubire”), Dan Anghelescu (ne-a dat revista condusă de el și Vasile Datcu, Carmina Balcanica, ajunsă la numărul 3, tip carte, a lansat-o în țări balcanice), Laurian Stănchescu (care pornește  în septembrie proiectul lui legat de „Drumul dacilor”, participanții vor merge pe jos de la București la Sarmizegetusa!), Alex Ștefănescu și soția. Am înțeles că mai sunt pe aici Ioan Holban și Paul Dugneanu. Ieri l-am întâlnit și pe Mihail Grămescu, în trecere pe aici, a deschis un nou cenaclu literar la Casa  înțelepților (citiți a pensionarilor), în București, sector 2.

+++

Continui povestea inițierii (începută marți aici, legată de descoperirea surselor energetice din Bucegi) cu documentarea fenomenului Reiki, care ne-a fost călăuză, indirect – urmare de ieri. O paranteză: îi dau dreptate domnului Octavian Mihăescu, Duhul Sfânt nu are legătură cu practicanții Reiki, dar maeștrii lor așa susțin, fiecare înțelegând ce vrea din prezența Duhului Sfânt pe lume.

Ki este energia vieţii. Mai este cunoscută şi ca forţa vitală sau forţa universală a vieţii. Aceasta este energia non-fizică, care animă toate fiinţele vii. Atât timp cât cineva este viu, energia vieţii circulă prin şi împrejurul lui; când moare, energia vieţii pleacă. Daca energia vieţii este scăzută sau daca există o restricţie în curgerea sa, eşti mai vulnerabil la îmbolnăviri. Când este ridicată şi curge liber, este mai puţin probabil să te îmbolnăveşti. Energia vieţii joacă un rol important în orice facem. Animă corpul şi are nivele mai înalte de exprimare. Ki este şi energia primară a emoţiilor noastre, gândurilor şi vieţii spirituale. Chinezii acordă mare importanţă energiei vieţii sau Chi. Ei au studiat-o timp de mii de ani şi au descoperit că există diferite tipuri de Chi. În manualul clasic de medicină internă al Împăratului Galben, care are mai mult de 4000 de ani vechime, există o listă cu 32 tipuri diferite de Chi sau Ki. Ki este utilizată de cei care practică artele marţiale, în pregătirea lor fizică şi în dezvoltarea mentală. Este folosită în exerciţiile de respiraţie care poarta numele de pranayama şi de şamanii din toate culturile, pentru divinaţie, conştiinţă psihică, manifestări şi vindecări. Ki este energia non-fizică folosită de toţi vindecătorii. Ki este prezentă pretutindeni în jurul nostru şi poate fi acumulată şi ghidată de minte. Cercetătorul rus Semyon Kirlian a dezvoltat o metodă, în anii 1940, pentru fotografierea câmpului de energie a vieţii care înconjoară o persoană. În practica numita Reiki, Conştiinţa-Dumnezeu numita Rei este cea care ghidează energia vieţii numita Ki. Prin urmare, Reiki poate fi definită ca fiind energia vieţii, ghidată spiritual. Aceasta este cea mai semnificativă interpretare a cuvântului Reiki. Descrie cel mai bine experienţa pe care cei mai mulţi oameni o au legată de ea: Reiki nu cere direcţionarea din partea practicantului ci se autoghidează. Reiki nu este predată ca alte tehnici de vindecare. Capacitatea este transferată studentului de către Maestrul Reiki, în timpul procesului de iniţiere. În timpul iniţierii, Rei sau Conştiinţa-Dumnezeu face reglările în chakrele studentului şi traseele energetice, pentru a permite capacitatea de a canaliza Reiki, după care conectează studentul la sursa Reiki. Aceste schimbări sunt unice pentru fiecare persoană. Energiile iniţierii sunt canalizate în student prin Maestrul Reiki. Maestrul Reiki nu conduce el procesul, ci este doar un canal prin care energia iniţierii curge de la Puterea Supremă. Iniţierea Reiki este o experienţă spirituală puternică pentru cei mai mulţi oameni. Procesul este ghidat de Rei sau Conştiinţa-Dumnezeu, care face reglările în funcţie de nevoile fiecărui student. La iniţiere participă şi ghizii Reiki şi alte fiinţe spirituale care ajută la realizarea procesului. Mulţi raportează experienţe mistice implicând mesaje personale, vindecări, viziuni şi experienţe din vieţile trecute. Iniţierea poate de asemenea să crească senzitivitatea psihică. Adeseori, după primirea iniţierii Reiki, studenţii raportează o deschidere a celui de-al treilea ochi, conştiinţa intuitivă mărita sau alte experienţe. Odată ce ai primit o iniţiere Reiki, vei avea Reiki pentru tot restul vieţii. Nu se degradează şi nu poţi să-l pierzi. În timp ce o iniţiere pe nivel este tot ceea ce este necesar ca sa activeze capacitatea de a canaliza Reiki, iniţieri adiţionale pe nivele deja atinse, se dovedesc benefice. Aceste beneficii includ rafinarea energiei Reiki pe care o canalizează persoana, creşterea puterii energiei, vindecarea problemelor personale, claritatea minţii, senzitivitate psihică mărită şi un nivel ridicat de conştiinţă. Te doare capul, chestia asta cu nivelul ridicat de conştiinţă prin metoda Reiki… Mă opresc aici cu citatele. Cer iertare pentru insistenţă, cu atât mai mult cu cât, recunosc, eu n-am fost curios să încerc nici o clipă pe pielea mea această practică Reiki mult lăudată! Iar Doina s-a speriat de ea, între timp, văzând că nu controlează „puterea energiei”, care se poate întoarce împotriva ta. Doina a abandonat azi „simbolurile Reiki”: n-am suficient curaj să aprofundez fenomenul, să merg mai departe, recunoaşte. Ce înseamnă mai departe? Prin practica Reiki poţi să te extracorporalizezi sau să intri în mintea altuia… Mi se ridică părul, e posibil cu adevărat aşa ceva? Da, nu numai maeştrii se laudă, în acest sens, cu performanţe. Mai rău, după doi ani de practică, Doina a constat că „Reiki” nu e pe structura noastră sufletească nativă şi s-a simţit în culpă, fiindcă biserica ortodoxă nu o îngăduie. A rămas cu noţiunile de bază, de concentrare, „Reiki” în sine ţine loc de psiholog. Interesant de reţinut că practicienii Reiki şi infoenergeticienii (cei ce apelează la măsurătorile ANSA; cursurile lor de iniţiere, de la un grad la altul, sunt costisitoare), deşi sunt compatibili, sunt în război declarat, se exclud unii pe alţii…

Dacă n-aţi “turbat” după atâta îndoctrinare “Reiki” (cei deştepţi se vor înregimenta imediat, că Lumina de la “maeştrii Reiki” e mai la îndemână decât Lumina de la Dumnezeu; eu fac parte dintre cei proşti; eu nu mă încarc, eu mă descarc; la 57 de ani eu nu cred în “eterna reîntoarcere”, poate la inversarea cifrei, la 75 de ani voi deveni mai înţelept), vă invit să mă însoţiţi cu gândul în expediţia mea de cucerire a „zonelor energetice universale” de pe platoul Bucegilor, să vedeţi ce, când, unde şi cum a fost. Că într-o zi din iulie 2006 am cedat ispitei şi m-am legat la cap fără să mă doară. Aventura iniţiatică a ”iluminării” se poate dezvolta pe baza apropierii “fundamentelor”, a “originilor” (zonele energetice universale au legătură cu “originile”), nu? O dată “iluminat” poţi depăşi metafizica în general şi te poţi regăsi în particular. (Voi reveni)