Marţi, 8 martie 2011. De Ziua Femeilor, premierul Boc a anunţat asumarea guvernamentală pe noul Cod al Muncii (cerut, s-a aflat între timp, pe şest, de FMI; acel FMI compromis în lumea în curs de dezvoltare, care continuă experimentele pe români, profitând de oportunismul, incompetenţa şi iresponsabilitatea conducerii României, în frunte cu Băsescu-Boc; nu mai pun la socoteală lipsa de demnitate a PDL). Bineînţeles, femeile vor fi cel mai afectate de acest Cod al Muncii – dar nu se scoate o vorbă. După ce s-a făcut totul să se aleagă praful de vechimea la locul de muncă (vechimea nu mai e obligatoriu plătită), de aici înainte urmează să dispară şi contractul de muncă pe perioadă nedeterminată. Capii de familie, cu copii mici acasă, vor avea cel mai mult de suferit, vor trebui să plece capul şi să accepte orice condiţii de muncă (cu ore mai multe de muncă pe săptămână, cu doar zece zile concediu de odihnă pe an; cu frica evidentă că la întoarcere nu-şi mai găseşte locul de muncă) pentru a avea o bucată de pâine asigurată. 
Dacă aş fi tânăr, aş pleca din România, e singura soluţie să faci faţă acestor vremuri de tembelism politic şi social din România. Pe salariat nu mai are cine să-l apere, sindicatele au fost deja destructurate, au apărut „reprezentanţi ai salariaţilor”, care vor fi aleşi direct de patronatul de stat şi particular. Nu pot să cred. Relaţiile de muncă vor fi totalmente depreciate, eşti angajat de probă pentru două luni, munceşti pe nimic (fără nici un drept), după care eşti dat afară „pe criterii profesionale” şi e angajat altul cu pretenţii şi mai mici, după două luni va fi angajat altul în locul tău… Mă uitam la Telejurnalul de pe TVR 1 din această seară, acel TVR vândut inadmisibil actualei puteri: cu o mizerie morală dusă la extrem, în susţinerea acestui Cod al Muncii, jubilând, a fost invocat… miliardarul Dinu Patriciu, fost duşman de moarte al lui Băsescu (fost liberal, azi ajuns o legumă care dă gust ciorbei actualei puteri şi actualului regim Băsescu; Dinu Patriciu conduce un trust de presă, Adevărul Holding şi e plătitor de publicitate din greu la TVR 1) – care era triumfător. Capitalistul sălbatic Dinu Patriciu (cel ce a tras în piept statul român cu 1 miliard de euro la vânzarea Petromidia) e chiar fericit că salariatul român a fost pus cu botul pe labe, a rămas fără drepturi. 
Dinu Patriciu tot timpul se plângea că angajatul român e prea apărat de lege – acum salariatul nu mai e apărat de lege, legea o face patronatul de stat şi particular, slavă cerului, Boc i-a făcut pe plac marelui capitalist. Muritorul de rând trebuie să-şi vadă de aici de lungul nasului, să fie sclavul… stăpânului.
Ştiţi ce mă miră? Această asumare a responsabilităţii guvernamentale cu Codul Muncii (care trece Codul Muncii fără dezbateri parlamentare) e a 11-a care impune legi împotriva intereselor majorităţii românilor. E stupefiantă poziţia PDL, care luptă împotriva electoratului român, practic (prin asemenea responsabilitate asumată a tăiat salariile şi pensiile, a impus impozite şi taxe noi, în afara faptului că a crescut TVA de la 19 la 24 la sută, crescând toate preţurile). Că veni vorba de preţuri mari şi de TVR 1 – mă uit siderat la papagalul Mihai Constantin (care prezintă Telejurnalul; mi-ar fi simpatic dar n-ar pupa în părţile dorsale actuala putere şi n-ar face atâtea plecăciuni şefei lui, ţuţer nedemn al lui Băsescu, Rodica Culcer, şi ne-ar scuti de mereu aceiaşi invitaţi ai ei de doi bani, de la Dan Tapalagă la Tia Şerbănescu, previzibili în tot ce spun, fiind din corul de soprane de la Palatul Cotroceni), se miră la fiecare ediţie că s-a scumpit benzina în România incredibil şi niciodată nu subliniază că 70 la sută din preţul benzinei merge la bugetul lui Boc! 
În această seară s-a transmis un reportaj din Franţa, în care s-a subliniat clar că şi acolo s-a scumpit benzina, şi că 60 la sută din preţ merge la bugetul statului. Dacă Boc ar lua 60 la sută, nu 70 la sută din preţul benzinei, benzina s-ar mai ieftini… De ce fac aici caz de preţul benzinei, care poate părea a fi un fleac (redactorii de la TVR 1 crezând că sunt afectaţi numai… „şoferii cu maşină mică”, doar lor li se ia interviu; cum poate fi adusă atât de jos această emisiune de ştiri?): fiindcă totul se va scumpi datorită acestui preţ ajuns la cote istorice, inclusiv alimentele de bază şi transportul în comun vor exploda, şi vor avea de suferit tot amărâţii de români, loviţi din toate părţile, nu cei de la putere, care au resursele statului şi banii publici pe mâini şi au grijă să-şi facă dreptate… Spuneam – „ştiţi ce mă miră?” Mă miră că puterea actuală îşi bate joc în primul rând de propriul electorat, nu numai de electoratul care n-a votat-o (şi care n-o să voteze în veci cu PDL-Boc-Băsescu). De ce nu urlă electoratul PDL-Boc-Băsescu ca din gură de şarpe acum, de ce nu cere socoteală PDL-Boc-Băsescu, că le-a înşelat toate speranţele? De ce? Fiindcă electoratul înşelat al PDL-Boc-Băsescu e făcut după chipul şi înfăţişarea PDL-Boc-Băsescu: e laş, lipsit de clarviziune, corupt, electorat care nu vrea să recunoască nici azi că a greşit la urne în 2008 şi 2009? Nu cred. Din cauza acestui electorat suferă o Românie întreagă. Sigur, nu-i cer să-şi pună cenuşă în cap, ci să iasă în stradă să le arate obrazul celor pe care i-au votat şi i-au trădat. Societatea românească e în pericol de disoluţie, Băsescu şi ai lui au făcut totul în acest sens – ultima lovitură, după anularea opoziţiei parlamentare şi civice (cumpărate pe nimic), este aceasta, cu aneantizarea sindicalismului în România, sindicalism care mai apăra legal interesele angajatului. 
O dată cu trecerea noului Cod al Muncii prin Parlament, prin „asumare”, România rămâne o ţară a sărăciei pe toate planurile, inclusiv (sau mai ales) a sărăciei de duh, o Românie a celor fără dreptul elementar de a-şi exprima nemulţumirea la locul de muncă. Electoratul PDL-Boc-Băsescu-UDMR-UNPR ar trebui să ceară socoteală nemernicilor de la putere că s-a depăşit limita de suportabilitate.
***
Le mulţumesc prietenilor care mi-au trimis e-mailuri sau mi-au telefonat, sau mi-au strâns mâna, simbolic, solidari cu un anume gen de suferinţă, aici, la comentarii. Să mă ierte că nu mă simt în stare să le răspund. Mă tem de mine, mă feresc să mă mai concentrez pe termen lung. În această dimineaţă organismul meu a cedat, am dormit epuizat până la ora 13.30 – nu m-am mai dus azi la doctor (singurul doctor pe care-l cunosc are program numai de dimineaţă). Am adormit după ce am stat treaz în pat, sprijinit de perne, „pe fund”, o noapte întreagă, îngrozit că aţipesc şi mă trezesc pe lumea cealaltă, cu vertij. Până la urmă am adormit, cu memoria ştearsă. Am ameţeli acum, nici nu vreau să mă gândesc la noaptea care urmează. Nu mai ţin minte de când n-am mai ieşit din casă…
***
Îl salut pe Vasile Gogea, care a găsit puterea să răspundă amical la o observaţie făcută aici în legătură cu cazul de turnătorie (rămas deschis) al unui mare prozator: Ioan Groşan. E bine să se ştie:
Draga LIS,
pur si simplu nu am citit inca RL! Greu de gasit la chioscuri, tirziu de citit pe net! I-am oferit, pe blogul meu, lui I.G. spatiu pentru o marturisire-explicatie. A propus pina acum doua „texte”. Mi-a promis un al treilea, final. Asa cum am promis, la rindul meu, voi scrie un „epilog” la acesta. Si, tot asa cum am mai declarat intr-o distantare fata de un alt prieten de profunzime al meu, nu voi confunda loialitatea fata de un prieten cu fidelitatea fata de „angajamentele” lui. Uneori, in acest „interval” se instaleaza o durere, dar daca o evitam, se va instala o „tumoare”. Te asigur ca, desi ma intristeaza, „cazul Grosan” nu ma „sperie”.
PS. Ilustrez această pagină online cu fotografii ale unor cireşi înfloriţi (una e primită de la Ion Lazu, alta e preluată de pe blogul lui Vasile Gogea) – cadou pentru femeile noastre (mame, soţii, iubite, bunici, copile), fără de care omenirea n-ar mai fi, nu? Cu urări de împrimăvărare şi iubire!
Bietul Iov in timp ce-si plângea durerea, amici sai cauta al ridica insa tot pe el il acuza de napasta ce cazuse pe capul sau, nici Iov nici amici nu aveau habar de cererea satanei. Aceasta istorie biblica are foarte adânci semnificati pentru vremurile sfârsitului, parabola spusa de Hristos cu judecatorul nemilos , fara frica de Dumnezeu si rusine de oameni caruia o vaduva insista face dreptate se leaga de aceasta istorie a lui Iov, dealtfel Hristos la ea se gândea când a spus parabola, la vremea sfârsitului va fi la fel pentru biserica, pentru fiecare credincios in parte. Daca ne limitam vedea doar din perspectiva negativa vom cadea in depresie, cadeam de la credinta mintenasi, deoarece Hristos Nu vrea sa sugereze cum ca vom fi parasiti , ca in acele vremuri Dumnezeu este judecatorul nedrept ci doar ca asa vor arata aparentele, cea ce si vedem deslusit fiecare dintr-e noi. Dumnezeu este contrariu judecatorului nedrept, El isi apara pe mai departe credinciosi, extins si pe tot omul fie bun sau rau, insa, diferenta dintre credinciosi si hulitori va fi vadita prin faptul ca de hulitori satana se va atinge si de sufletul lor, pe când celorlanti doar de carne. Asadar; o boala este o suferinta , lovitura data carni, daca aceasta boala trupeasca atinge sufletul duce spre hula impotriva lui Dumnezeu, subiectul va trebui sa-si faca rapid o analiza inaintea lui Dumnezeu, cerândui ajutorul cât mai grabinic.
Când sufletul este atins se vadesc de la distanta semnul lui Cain pe care subiectul il manifesta fatisi. Semnul lui Cain il observam la foarte multi români, cu precadere intelectuali. Aspect foarte important când dorim analiza situatia noastra in relatia cu Dumnezeu, ptr a sti cum si in ce directie cere ajutor, dar de fapt; nu Dumnezeu are nevoie ai spune si cere , El stie mai bine boala ci ptr noi isnine avem nevoie pentru a ne cunoaste mai bine.
Diferenta dintre Iov si actuala generatie de crestini ce se plâng de suferinte este una foarte mare, iar aici este o buba grea pe care numai Dumnezeu o poate extirpa si de nu-o face, este de rau de cel parasit. Iov stia cu precizie cine este Dumnezeu, asa cum ar trebui sa stie si crestini dar care nu prea mai stiu, sunt zapaciti in fel si fel de învataturi dracesti, iar pe Hristos il adauga si ei acolo ca pe un bibelou aruncat intr-un colt întunecos. Crestinul de azi, nu mai are nici puterea certa cu Dumnezeu asa cum o facuse Iov, cel de azi se lepada de Dumnezeu sfârsind al huli, cea ce nu-a fost cazul lui Iov cu toate ca nevasta-sa il indemna la hula si duca moarte, asa fac crestini de azi. Trebuie sti certa cu Dumnezeu, ca asta ne si sugereaza Hristos in pilda judecatorului nedrept, sa fim asemeni unei femei care insista, se cearta pentru dreptul ei. Nu întâmplator Hristos alege o vaduva (femeie), in contestul cultural al vremi (pastrat pâna azi), un barbat nu ar fi îndraznit cea ce vaduva isi poate permite, un barbat ar fi fost ucis pe loc. Femeia mai reprezinta si biserica, iar de ne uitam in alta parte din scriptura il vom gasi pe Iosua intr-o postura identica cu a vaduvei , care in final reflecta cea a biserici in vremurile din urma. Astea ne sugereaza ca trebuie inista, a certa cu Dumnezeu pentru dreptatea noastra. Dar repet; cu conditia sa stim precis ca si Iov carui Dumnezeu ne adresam cererea, nemultumirea. Daca confudam pe Dumnezeu cu zei pâgnismului din care am fost scosi (civilizatia crestina), atunci va trebui sa mai suferim si alte urecheli pâna ce vom sti cauta pe Dumnezeu cel Viu si Adevarat. Adica, nu poti spune, merg la biserica aprind lumânari, ma inchin si dupa aceia te duci la vrajitor, la cetitor in stele, la alte zeitati, asta se numeste preacurvie /spirituala/.
Câti crestini de azi isi fac canonul zilnic, cele trei rugaciuni ale zilei, ca asa ne invata totii sfinti parinti, ce nu sti zice-citi macar, Tatal Nostru? Atunci este de plâns omule. Nu, nu vizez atei, nici pe alti de alte religi ci crestini care spun ca merg la biserica, fac ritual, care isi spun pompos crestini. Daca esti crestin, de ce nu pui pe Dumnezeu la incercare? ca asta-i si Voia Lui, sa ne inzdravenim in El, sa ne maturizam odata.
Bolile trupesti, suferintele de aici Nu au voie afecta pe cele sufletesti decât in cazul celor ramasi sub semnul lui Cain, Suferintele au rolul sa ne conduca la marea revelatie, la Dumnezeu, la convertirile autentice de care vb si Eliade.
Ia sa dam noi un raspuns si celor care rastalmacesc dupa mintea lor preacurvara cererea satanei catre Dumnezeu in cazul Iov. Satanta nu se putea atinge de Iov deoarece el era drept înaintea lui Dumnezeu, il slujea pe El, nu preacurvea cu alti zei, alte duhuri necurate, ca greseli a avut si Iov ca tot omul, el nu preacurvea cu alti zei, alte duhuri necurate, deacia se impunea si cererea satanei catre Dumnezeu, pe când in cazul celor sub semnul lui Cain ce slujesc altor duhuri, altor zei, Nu este nevoie cere permisiunea ptr ca liberul lor arbitru au optat ptr slujirea acelor duhuri necurate, acelor zei, respingând pe Dumnezeu care nu are autoritate peste ei ci acele duhuri carora slujesc respectivele persoane. In cazul generatiei de azi nu mai este nevoie ca satana sa ceara permisiunea lui Dumnezeu deoarece majoritatea preacurvesc in draci (spiritual), hulesc pe Dumnezeu, asa ca acestia nici pe departe nu vor fi in pozitia lui Iov. Deacia si rapune satana pe multi sufelteste, ca trupeste cad si crestini la pat insa, sufleteste ramân neatinsi ca si Iov, nu vezi semnul lui Cain pe ei.
Indiferent de situatie, orcine poate face pocianta, adica întoarcerea minti, metanoia, ajunge la Dumnezeu la orce ora din zi si noapte, ptr ca totii sunt iubiti in aceiasi masura, nu exista nici unul sa fie mai bun decât celalat, totii sunt ticalositi pâna in maduva oaselor, iar indurarea lui Dumnezeu intrece orce masura. Daca Dumnezeu ar fi vrut sa piarda atunci iti lua sufletul si mureai necercetat, unde rolul suferintelor este si acesta ,a te trezevi, a te reântoarce la El ptr ca satana sa nu-ti disturga sufletul, ca trupul nu valoreaza mare lucru, este tarâna si acolo se duce, insa sufletul este perla ce trebuie salvata, este perla pe care o cauta Dumnezeu, fiul pierdut-risipitor dupa care a venit al salva in Hristos.
M-am folosit de durerea dl LIS ptr a pune pe blog o reflectie privitor la suferinta noastra, desigur perspectiva crestina. Azi dimineata m-am rugat ptr d-ta dle LIS, insa geaba ma rog io de nu-o faci si d-ta, geaba ma rog io de d-ta ai alti zei carora le dai crezare , inca-i mai tolerezi alturi de Hristos, in loc sa dai cu ei de pamânt si-l iei doar pe Hristos. Eu vad o incercare izbavitoare la d-ta, vad cum se lupta draci cu Duhul lui Dumnezeu pe sufletul d-tale, mai vad si semnul lui Cain, ca de nu-l vedeam nu cred ca ma rugam ptr d-ta, nu era nevoie sa ma mai rog special. Insa mai vad ca acest semn a lui Cain pare fi pus pe fuga, nu este semn de care sa fiti legat pe veci, pare fi provizoriu, mai degraba ca incercare spre trezevie, deh, nu ma mir in cazul mata, doar ai stramosi ce au slujit lui Dumnezeu, aveti rugaciune stramoseasca pe spate si asta-i buba multor necazuri la mata coane LIS, si nu vei scapa de incercari, nu vei muri pâna când nu te vei prinde de Hristos, lepadat de alte duhuri, invataturi dracesti ce stârnesc pe Dumnezeu la gelozie.
Mergi bre la Dumnezeu si te cearta cu el ptr dreptatea mata, mergi bre la El si pune-l la proba, indrazneste la Dumnezeu intra in dreptatea Lui, ca prea te incearca zi si noapte ca sa nu-ti vrea vorbi tainic spre mântuire cât mai grabnic.
Sa va ajute Dumnezeu la bucuria gasiri Sale, a tururor vindecarilor ce va sunt vitale pentru viata viitoare cât si terestra.
Doamne ajuta!
O.M.
Un PSSSSt.
Iov s-a certat cu Dumnezeu si-a iesit invingator, nici Dumnezeu nu la certat macar darmite pedepsi, dimpotriva i-a luat partea. Dar asa cum am tot spus mai sus, Iov nu avea alti zei.
Generatia noastra are prea multi zei fara a mai reusi diferentia, ba si mai rau, pe multi zei îi confunda cu Dumnezeu. Este periculos ptr un astfel de om sa se certe cu Dumnezeu ptr ca va cadea in hula si fara sa vrea, inconstient va huli, deoarece acele duhuri ce slujesc acei zei au inca putere cât timp nu au fost alungate, constientizat ca si intruse in om peste Dumenezeu. Deacia multi care se roaga au probleme in timpul rugaciuni când le vin cele mai negre gânduri de hula, acesta este semn ca in acel om sunt active inca acele duhuri necurate de care omul nu se desparte, deoarece constina lui crede inca in ele. Un singur Dumnezeu sa ai si inchini în Hristos, Sfânta Treime si atunci vei izbuti, vei pune pe fuga toate duhurile rele, atunci vei fi drept ca si Iov, vei putea lejer certa cu Dumnezeu fara sa cazi in hula Sa. Aici este o mare belea pentru multi crestini, ca deaciea si cad de la credinta, il confunda pe Dumnezeu cu judecatorul nedrept.
In alte mesaje spuneam ca crestini il vor declara pe Hristos impostor, leapda de El, in mare despre acest avertisment ne vorbeste si Hristos in pilda cu judecatorul nedrept, sugerându-ne cum trebuie sa fim, NU ca Iosua ce statea si el acolo la plesneala in timp cel pâra sprucatul ci ca Iov, ca vaduva cesi cerea dreptatea. Singura conditie care se cere, sa nu ai alti zei, alte credinte peste cea in Sfânta Treime. Repet, ma refer strict la crestini, nu vizez atei ori alte convingeri religioase, aceia sunt in legea lor, nu este treaba mea sa le dau sfaturi, nici sa-i conving ca sunt pe cale gresita. Uneori este mai bine sa fi ateu ori budist decât crestin preacurvar(spiritual). Nu conteaza pacatele comise in viata, la ele sa nici nu mai gândesti de le recunosti si ceri iertare, de ajungi împartasi sa nu le mai pui in minte ca te terorizeaza draci rau de tot prin ele, numa sa te indeparteze de Dumnezeu.
Ultima ideie, dar si cea mai importanta;
Nici o alta generatie nu-a avut mai mare nevoie de Hristos, ne protectia lui Dumnezeu asa cum o are prezenta generatie, si asta vrea spune Hristos cu pilda judecatorului nedrept. Iar de ne uitam atenti; la câta putere au draci pe acest pamânt , ce grozavi fac impotriva omului, pe neve, prin tehnica , prin otravirea apei, hranei, blestemarea lor, este indeajuns sa ne trezeveasca cât mai grabnic si alerga la Hristos.
Extraordinare comentariile domnului Octavian Mihaescu!
Electoratul PDL trage aer în piept, oamenii încă mai speră, mulți au plecat din țară iar cei rămași încă mai cred. Eu nu mai cred. Nu mai cred că am șansa să trăiesc într-o țară așa cum am visat în 1989, …am înțeles în final că țara e locuită de oameni iar oamenii sunt hoți, leneși, cerșetori și prostituate, cel puțin o parte din ei, problema e că această parte ne conduce, ne face legi și ne educă copiii. Eu nu mai cred că aici lumea se va schimba, deci țara asta așa va rămâne, săracă, furată, vândută, înjurată și uitată de lume! Eu nu mă mai regăsesc pe nicio scară de valori pentru ca ea nu mai există în niciun domeniu de activitate, cei mai bogați sunt cei mai hoți, cei mai șmecheri, au cele mai tari mașini și case, averea e la ei, puterea e la ei, incultura e la ei, televiziunile și ziarele sunt le ei, deci ei ne conduc. Să mai vorbim de poezie? poezia oamenilor săraci? mai știți cum arată un poet din zilele noastre? of, doamne… îmi vine să plâng de dorul vremurilor de odinioară, să muncesc și să plâng. Mai muncește cineva în țara asta? Uite-te în jur, poți vedea cel puțin 3 prieteni care muncesc? care produc ceva? Acum uite-te la televizor să afli cine e regina șpăgilor. Acolo e secretul.