0

Miercuri, 12 octombrie 2011.  La Suceava, „Zilele Bucovina literară – 70”. După micul dejun am făcut o preumblare cu Doina, am tăiat parcul central, cu bustul lui Ciprian Porumbescu (unde e Biserica Catolică, în față cu o statuie în metal a Papei Ioan Paul al II-lea, poetul Karol Józef Wojtyła), în care am descoperit pui de mesteceni. Cad frunzele copacilor în prostie, ce le-o fi apucat? Am venit la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou (biserica cu hramul Sf. Gheorghe a fost începută de fiul lui Ștefan cel Mare în 1514, Bogdan, și terminată opt ani mai târziu de către fiul lui Bogdan, Ștefăniță; moaștele Sf. Ioan cel Nou au fost aduse aici în 1589 de la Biserica Mirăuţi, fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, care a ars), fost sediu al Mitropoliei Moldovei, până să fie mutat la Iași. Care e istoria moaștelor Sf. Ioan cel Nou, făcătoare de minuni (aduse la Biserica Mirăuți de Alexandru cel Bun în 1402 de la Cetatea Albă, unde Mucenicul Ioan cel Nou fusese martizat de tătarii nogai): în toamna anului 1686, datorită evenimentelor politice din acea vreme, oştile regelui Jan Sobieski, care se retrăgeau din Moldova ca urmare a eşecului în campania antiotomană, l-au luat ca ostatic pe mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei şi cu moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Ierarhul român a trăit în oraşul Zolkiev, astăzi oraşul Jovkva din Ucraina, până la sfârşitul vieţii (în 1693). În anul 1775, Suceava şi partea de nord-vest a Principatului Moldovei a fost anexată de către Imperiul Habsburgic. Cu toate acestea, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava a rămas sub administrarea Mitropoliei Moldovei, fiind metoc al acesteia şi rămânând sub patronajul mitropoliţilor de la Iaşi. La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie prin ţări străine, moaştele Sf. Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (şi în special a episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autorităţile poloneze şi austriece… În anul 1991, odată cu înfiinţarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Biserica “Sf. Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava devine catedrală arhiepiscopală… Ne-am închinat la sfintele moaște și la icoane, am întârziat admirând pictura veche, ne-am învârtit în jurul bisericii, am aprins lumânări la morți și la vii (Doina a lăsat călugărului de la sfintele moaște pomelnice), ne-am mai împăcat sufletele.

La ora 11 am venit la Biblioteca Județeană din Suceava, la Zilele Bucovina literară – 70 (acum 70 de ani apărea la Cernăuți un supliment literar al ziarului Bucovina; în 1942 acest supliment s-a transformat într-o revistă cu numele Bucovina literară, condusă de George Drumur; interesant, a fost azi de față fiul lui George Drumur, scriitorul Marian Drumur-Pavelescu, care locuiește la Timișoara; el ne-a amintit de Mișcarea Iconar, din care făcea parte tatăl lui, celebră la Cernăuți). Constantin Arcu, actualul redactor-șef al revistei Bucovina literară, a prezentat invitații prezenți în sală, subliniind că în definitiv calitatea manifestării e dată de calitatea oaspeților: Radu Aldulescu, Liviu Antonesei, Lucian Alecsa, Leo Butnaru, Gellu Dorian (plecat la Botoșani azi, mâine e ziua lui de naștere, își lansează un nou roman și are o premiera a unei piesei a lui de teatru, pusă în scenă la Botoșani), Theodor Codreanu, Diana Corcan, Cristi Robu Corcan, Marian Drumur, Grigore Crigan (scriitor de la Cernăuți), Doina Popa, Radu Mareș, Marcel Mureșeanu (fost redactor-șef al Bucovinei literare), Liviu Papuc, Ion Roșioru, Mădălin Roșioru, Brândușa Steiciuc, Ion Filipciuc, Magda Ursache, Petre Ursache, Constantin Severin, Izabela și Ovidiu Vintilă, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Tărâțeanu și Ilie Tudor Zegrea (care ne vor fi mâine gazde la Cernăuți), Sabina Fînaru, Viorica Petrovici, Doina Cernica, N. Cârlan, Rodica Iordache, Maica Stareță Gabriela de la Voroneț (cu încă o monahie, nu i-am reținut numele; cu cărți publicate), Ion Paranici, Mihai Sultana Vicol, Anica Facina, Liviu Clement, Mihai Lazăr, Elena Cușnir, Eugen Dumitriu (decan de vârstă la 88 de ani, a anunțat că vrea să fie… rector de vârstă), Lorena Mureșan, G. Tudor… Mai târziu vor sosi și Dan Perșa, Adrian Alui Gheorghe, Emanuela Ilie, Ion Cozmei, Vasile Spiridon, Ion Prăjișteanu, Vlad Scutelnicu – lume bună. Fiecare invitat a primit o mapă a manifestării (cu numărul festiv al revistei Bucovina literară – 70, pix și file de scris, ecuson), plus două cărți consistente intitulate „Interviurile Bucovinei literare 1990-2010” (antologie realizată de Constantin Arcu și Sabina Fînaru, 398 de pagini, apărută la Editura Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava) și Bucovina literară 1990-2010 – bibliografie”, realizată de Biblioteca Județeană „I.G. Sbiera” Suceava prin Gh. Gabriel Cărăbuș, Alis Niculică și Adriana Gafița, 320 de pagini. Nu spun că toți invitații au primit, în cadru festiv, cu stângerea de mână a vicepreședintelui Consiliului Județean Suceava, „Diploma Jubiliară cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la înființarea revistei Bucovina literară” semnate de președintele CJ Suceava, Gh. Flutur, te doare capul (între cei chemați să primească diploma era și poetul Marius Ianuș, căruia-i public mai jos o întâmpinare trimisă mie pe e-mail; îi respect opinia; n-au fost prezenți să primească diploma nici Ion Beldeanu, fostul redactor-șef al Bucovinei literare, nici poetul preot Constanin Hrehor sau poeta Angela Furună). Au fost moderatori ai manifestării C. Arcu, Carmen Steiciuc și Ovidiu Vintilă.

Discursurile festive le-a început academicianul Dumitru Vatamaniuc, prin telefon (după ce reprezentantul Consiliului Județean Suceava, care a fost principalul sponsor al manifestării, a urat asistenței să se simtă bine la Suceava): a împlinit 91 de ani, a colaborat la Bucovina literară din vremea când revista apărea la Cernăuți. A urmat Marian Drumur – am aflat că se împlinesc 100 de ani de la nașterea tatălui său, poetul George Drumur („doar puțin și plec din nou / din ecou în alt ecou”), care a condus Bucovina literară într-o perioadă când Cernăuțiul era capitală pe șapte județe. A amintit de Grupul literar Iconar, apărut în 1931 (în 1935 avea editura lui și revistă), cu Mircea Streinul, Gh. Antonescu, Ion Roșca, N. Pavel. La 26 iunie 1940 s-au refugiat în România, după ulimatumul sovietic, iar în iulie 1941 au scos ziarul Bucovina la Cernăuți. Mai depoarte, Marcel Mureșeanu a vorbit de seria revistei Bucovina literară de după 1990, a remarcat că Bucovina literară trebuie să rămână a bucovinenilor și a tuturor din țară. Mihai Sultana Vicol a intervenit, Bucovina literară nu trebuie să aparțină unui grup. E dureros ce se întâmplă în Bucovina de Nord azi, cu deznaționalizarea și pierderea identității românilor de acolo, cizma ucraineană face ravagii mai ales în învățământ. A urmat Vasile Tărâțanu, din Cernăuți: se răresc vorbitorii de limbă română și în Bucovina de Nord și Ținutul Herța…

Sabina Fînaru a prezentat antologia de interviuri (cu încărătura lor afectivă; adevărate portrete interioare) apărute în Bucovina literară în ultimii 20 de ani,  iar Ovidiu Vintilă a prezentat numărul festiv al Bucovinei literare – 70 (apărut în septembrie).

***

Revin mâine cu partea a doua a Zilelor Bucovina literară – 70. Închei acum cu e-mailul primit surprinzător de la Marius Ianuș (Marius Ianuș e publicat cu poeme cu dragoste de Bucovina literară; poetul e retras acum la Vatra Dornei, plecat pe drumul îmbunătățirii duhovnicești):

Doamne ajută!

Draga domnule Diaconu, draga domnule Arcu,

Inteleg ca v-ati suparat pe mine pentru ca am ras pe sub mustata de faptul ca va faliti cu Bucovina si cu, daca pot spune astfel, bucovenismul, conduceti tot felul de institutii “bucovinene” dar nu sunteti bucovineni.

Asa interpretez faptul ca m-ati invitat sa imi lansez cartea, iar acum nu imi mai raspundeti la mesajele in care va intreb despre aceasta lansare.

(Sa recapitulam: i-am spus unuia dintre voi care “o harnicie de-a dreptul bucovineana, luna asta fata de luna trecuta”.)

Nu aveti de ce sa va suparati, eu nu am nimic personal cu voi, ba chiar va pomenesc uneori in rugaciunile mele.

Iar daca ar fi sa fiti suparati pe cineva, ar trebui sa fiti suparati pe voi, pentru ca este ceva total nebucovinean si profund ipocrit sa te lauzi ca esti bucovinean si sa traiesti de pe urma acestui fapt, fara sa fii asa.

Mai precis, ceva venit din habitudinile de viata ale Regatului, nu din cele, intemeiate pe cinste, pe corectitudine, ale Imperiului.

Nu “lupt” pentru mine, ci pentru adevar. Mai bucovinean decat voi, nici eu nu sunt bucovinean get-beget, ci doar dupa mama.

(Tatal meu fiind ardelean, sunt totusi aproape de ce inseamna cu adevarat Bucovina, si de asta va si vorbesc.)

“Bucovina literara” si “Societatea Scriitorilor Bucovineni” ar trebui date tinerilor scriitori cu adevarat bucovineni – Ana-Maria Lupascu, Andreea Felciuc, Andra Iordache, Raluca Blezniuc si ceilalti – incurajandu-le astfel talentul in formare, asigurandu-le existenta si facandu-i sa ramana pe aceste meleaguri. Ei sunt scriitorii bucovineni care conteaza si nu e corect sa manance painea lor niste scriitori si din alte parti, si batrani.

Dar ma indoiesc ca voua va pasa cu adevarat de literatura bucovineana. Locuiesc de mai bine de un an aici si am vazut exact cat va pasa.

E bine ca traiti totusi de pe urma ei, fara sa faceti mai nimic? Pentru trupurile voastre, dar nu si pentru sufletele chinuite din ele.

Va doresc sa va limpeziti mintile si sufletele. Fie ca sa va treaca supararea acestor randuri si, privind adevarul in fata, sa schimbati titulatura acelei reviste si a acelei societati scriitoricesti sau, intorsi in cinste, sa le lasati altora, care sunt cu adevarat bucovineni.

Doamne ajuta!

Marius Ianus

http://yanush.wordpress.com

0761922250


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0

0 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.