0
42 comments

Sâmbătă, 17 decembrie 2011. Azi a fost zi de doliu la Timișoara, le deplâng memoria celor sacrificați pe altarul „Revoluției Române”. Mă aplec în fața celor ce au murit nevinovați la Revoluție, azi la ”Revoluția de la Timișoara”, convinși că și-au făcut datoria de conștiință (n-am să-i mai spun acum mișcarea protestatară de la Timișoara, începută pe 16 decembrie 1989; îl asigur pe Marius Mioc, în speranța că va păstra limitele unui dialog demn, civilizat, că nu voi fi deloc fericit dacă se va da de gol complotul anticeaușist care a precedat lovitura de stat; cei nevinovați, care au ieșit atunci în stradă, au protestat în numele unei revoluții, adică au crezut în idealurile unei schimbări radicale și a alungării unei dictaturi opresive; din nefericire, recunosc, și eu am fost unul dintre cei ce au fost folosiți de tartorii care au preluat puterea călcând pe cadavrele atâtor români; s-ar putea să fi fost folosit și Mircea Dinescu; povestea că în dosarele CNSAS nu apar confirmări despre complot, mă face visător; vă reamintesc, sunt 140.000 de dosare ținute în regim de secret absolut, care să nu atenteze la… siguranța patriei, între ele sunt și dosarele lui Iliescu și al lui Băsescu și al lui Dinescu și al tuturor celor ce vor putea fi condamnați, dintr-un motiv sau altul, de posteritatea îndepărtată)…

Vă invit să citiți și toate Comentariile de ieri de aici, pur și simplu dau senzația că scriu istoria – inclusiv linkurile lui Marius Mioc. Mărturisirile lui Octavian Mihăescu (nu m-aș mira să aflu că FSN de la București, apărut din primăvara anului 1989, colabora clandestin cu Frontul Popular de la Iași pentru declanșarea Revoluției; complotul KGB a existat, în orice caz, peste capetele celor ce erau lideri, folosiți) și Constantin Dobre ar trebui într-adevăr să provoace stupoare printre istoricii care se respectă. Regret încă o dată că nu intră într-o dezbatere publică națională, și rămân pe acest blog.

***

Pe de altă parte, am devenit conștient de existența proprie a „revoluționarului de profesie” abia azi. Până acum mă gândeam la sensul peiorativ al „revoluționarului de profesie” (pus în cârca lui Ion Iliescu și ai lui, de exemplu). Azi am luat seama că „revoluționarul” e chiar o profesie onorabilă, odată ce e plătit de stat doar pentru că a participat la Revoluție. O fi „revoluționarul” în tabla de materii a meseriilor din România? Pur și simplu, în ultimii 22 de ani „revoluționarul” trăiește dintr-o indemnizație frumoasă de la stat (las la o parte beneficiile legate de terenuri, magazine, gratuități și neimpozitări). Vreau să spun că e corectă meseria de ”revoluționar de profesie”, fără să fie peiorativă – majoritatea acestor revoluționari trăind numai din „salariul” primit de la stat, fiindcă a participat la Revoluție. Ideea guvernanților de azi de a restricționa primirea acestei indemnizații de revoluționar va provoca o adevărată dramă în rândul celor ce n-au altă sursă de supraviețuire decât această indemnizație (dată legal de alți politicieni parlamentari aflați la putere)… Sigur, e teribila parabola lui Adrian Alui Gheorghe (aceea cu certificatul de revoluționar al lui N. Bălcescu și al pașoptiștilor în general; vă rog să o recitiți tot la comentariile de ieri de aici, fără să i-o luați în nume de rău; ea a fost remarcată și de alții) ar trebui să pună pe gânduri „revoluționarii de profesie”. Însă! Situația de azi legată de indemnizația de „revoluționar de profesie” e mult mai delicată decât ne putem imagina – și o demonstrează mai jos un iubit poet, Petru Ilieșu – o conștiință timișoreană anticeaușistă (pe care îl îmbrățișez cu această ocazie; îi mulțumesc pentru e-mailul trimis și-l asigur de tot respectul), vă rog să aveți răbdare să-l citiți până la capăt. Sper să fi trimis și autorităților această scrisoare atât de tristă:

            Învinşii Învingători din România

           Actuala situaţie creată de OUG 80/2010 (care a devenit Legea 410/2011 prin votul Camerei Deputaţilor (camera decizională), si prin care, indemnizaţiile revoluţionarilor cu merite deosebite au fost sistate pentru anul 2011), nu face decât să sublinieze modul total absurd şi inechitabil în care încearcă să se aplice diferenţierea acordării indemnizaţiilor de revoluţionar diverselor categorii cuprinse în Legea Recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.

             Dincolo de implicaţiile economice care au determinat această „suspendare” a indemnizaţiilor pentru categoriile „Luptătorilor cu merite deosebite” şi pentru „Urmaşii celor decedaţi”, rămâne în discuţie o gravă implicaţie morala a felului în care au fost gândite şi acordate iniţial meritele celor cuprinşi în lege, a comerţului cu merite şi a proliferării numărului de revoluţionari care au apărut multiplicându-se chiar şi după data de 22 decembrie, când Revoluţia de fapt s-a încheiat.

               Chiar şi dintr-o simplă punere în discuţie a meritelor unor categorii „rezistente” la selecţia preferenţiala din decizia politicului, situaţia nu stă mai bine.

               Se ştie că o serie dintre cei arestaţi (reţinuţi) în timpul evenimentelor din decembrie 1989, au fost arestaţi întâmplător din excesul de zel al forţelor de represiune, fără ca cei reţinuţi astfel să fi avut nici un fel de rol în cursul demonstraţiilor. Eroi…

                Aceste persoane beneficiază de indemnizaţii necondiţionate de limita venitului, pe o scara a avantajului superioară adevăraţilor revoluţionari care s-au expus în timpul demonstraţiilor prin acţiuni individuale şi care, în acest moment, au indemnizaţiile suspendate.

               La fel de cunoscut este faptul că unii dintre răniţi au fost împuşcaţi cu totul  întâmplător de gloanţe ricoşate, nici măcar aflându-se în stradă şi deci, fără a fi avut o implicare directă, individuală în mişcările revoluţionare. Nici în acest caz, modul în care au fost afectaţi nu poate îndreptăţi la „recunoştinţă” ci la acordarea „calităţii” de victimă iar despăgubirile pentru afecţiunile fizice (răni, spitalizare, sechele) trebuie să li se impute celor care le-au cauzat, militari, securişti sau generic, armatei. Şi aceştia se încadrează în categoria eroilor, martiri …

             Şi în această situaţie, prin comparaţie cu unii dintre adevăraţii revoluţionari (dacă ar fi să-i numim fie si doar pe timişorenii Ioan Savu, Lorin Fortuna sau Claudiu Iordache) care s-au expus prin acţiuni individuale şi care, în acest moment, au indemnizaţiile suspendate, cei răniţi întâmplător beneficiază în continuare de indemnizaţii consistente şi deci de avantajele „recunoştinţei”.

              Cât de echitabil, drept şi corect este aplicată „Legea recunoştinţei” …!

              Pe de alta parte, întreaga „creaţie” postrevoluţionară de „revoluţionari” a fost favorizată şi de imixtiunea politicului în judecarea şi aprecierea corecta a evenimentelor şi actorilor din acele momente, de personaje aproape interlope cu puternice conexiuni în clasa politică, căreia i-a produs susţinători şi voturi ori chiar, se spune, suport financiar. Aceeaşi clasă politică, din însă cu totul altă abordare a intereselor, nu are în  vedere nici un fel de reparaţie morală a legii, ci elimină mascat, sub formula „suspendării” indemnizaţiile a tocmai celor care au făcut posibil exerciţiul „democratic” şi implicit existenta unei noi societăţi. În timp ce, „din raţiuni economice”  se motivează salvarea unor fonduri care se risipesc pe revoluţionari, clasa politică îşi întăreşte în mod progresiv privilegiile, folosind un dublu limbaj social pigmentat cu ipocrizie şi arivism. Mai mult decât atât, nu are nici un fel de dorinţă în a regla o justă apreciere a meritelor, recompensând prin pensii substanţiale pe tocmai cei care (foşti beneficiari ai privilegiilor regimului ceauşist) au fost autorii rezistenţei antirevoluţionare, cei care au deţinut poziţii importante în structurile securităţii sau armatei sau în aparatul de partid.

          Nu este de mirare că actualele formaţiuni politice sunt bine garnisite de foşti ofiţeri de securitate şi foşti activişti ai partidului ceauşist (comunist), acum metamorfozaţi în prosperi oameni de afaceri care îşi dedică, din nou, activitatea „binelui ţării”.

          Despre gravul derapaj moral al clasei politice româneşti vorbesc de la sine nenumăratele, mai zilnice, scandaluri de corupţie, mass-media este intoxicată de ipocrizia, lipsa de scrupule şi arivismul nici măcar disimulat.

         România nu este o ţară săracă ci o ţară sărăcită de personaje care au tranzitat şi tranzitează politicul derulând afaceri oneroase la adăpostul rudelor şi al clanurilor de partid. O ţară cu o puternică economie subterană, încrengături între lumea interlopă şi politicieni, economie care a determinat în doar 20 de ani o puternică polarizare a claselor sociale, lovind dureros în clasa de mijloc.

         Pauperizarea şi umilirea intelectualităţii nu este numai vina „măsurilor de austeritate ale actualului guvern” ci face parte şi dintr-un îndelung proces al guvernărilor anterioare. Poate şi pentru că pe aceeaşi scenă revedem regrupaţi politic cam aceiaşi actori, tot mai prosperi şi tot mai aroganţi, tot mai abili în a-şi păstra şi întări privilegiile. Ei sunt de fapt Învingătorii de astăzi, căţăraţi pe umerii revoluţionarilor Gavroche de ieri, care pentru  „recunoştinţa” de a fi răsturnat regimul ceauşist, au primit şi ei câte o linguriţă din tainul public pentru a putea trăi cât de cât decent.

          Această tradiţie a recompensării meritelor celor care au schimbat într-un mod anume istoria este practicata pretutindeni. Aşa se întâmplă şi în cazul veteranilor de război, care primesc o indemnizaţie pe lângă pensie, deşi, chiar şi în cazul lor nu putem vorbi despre alt merit decât acela că (încorporaţi şi duşi cu forţa pe front) au supravieţuit ca un fel de victime colaterale ale capriciilor istoriei.

           Revoluţionarii primelor zile ale mişcărilor de stradă, zile în care situaţia era total incertă iar pericolul de a fi supuşi unor represalii ulterioare (în cazul în care acţiunea de înlăturare a regimului ceauşist nu ar fi reuşit) s-ar fi materializat în execuţii sau detenţii pe termen lung, nu mai merită nici o „recunoştinţă” dacă nu, din întâmplare sau din implicare directă, nu au fost arestaţi sau răniţi.

            Ne amintim cu oroare cruzimea cu care au fost înăbuşite mişcările de revendicare din  anii 50-60 şi consecinţele pe care le-au suportat „duşmanii ordinii statului” de atunci.

           Acum, împotriva revoluţionarilor, pe principiul „să moară şi capra vecinului”, unii politicieni şi o parte a mass-media, prin scoatere din context şi manipulare a informaţiilor, instigă populaţia supusă la un covârşitor regim de austeritate.

          Pe drept, când luăm în considerare numărul mare de revoluţionari confecţionaţi de diverse asociaţii profilate pe acest soi de „producţie”.

           Pe nedrept, când revedem filmul revoluţiei şi pe cei care, punându-şi pielea la bătaie, şi-au depăşit instinctul de autoconservare şi au avut un rol determinant în cursul evenimentelor.

          În dilemă însă: cine a cules roadele cele mai „coapte” ale schimbării de regim din 1989 încoace. Cine au fost  cu adevărat învinşii iar cine sunt de fapt învingători ?

         O istorie plină de ambiguităţi şi ca întotdeauna confecţionată de Învingătorii de ultimă oră. Ceea ce confirmă şi în acelaşi timp infirma zicala romană „Vae Victis”.

            Petru Ilieşu


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0
42 comments

42 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Mă-ntreb de unde naiba provine actul tău ratat – pentru a doua oară, aloo, poetule… -, în urma căruia dl C-tin Dobre a devenit mai întâi “C.Savu“, iar acum “Constantin Savu” 🙄 Ce e cu “Savu” ăsta, dle…? 🙄 Mă-ntreb, de asemenea, de unde provine lapsusul d-lui Dobre însuşi, care nu-şi mai aminteşte că o anumită premieră absolută anunţată de dumnealui ieri, aci, a avut loc hăăt demult, în altă parte.

    În rest, pace la toată lumea.

  2. Nu e decât o simplă greșeală de corectură. Memoria falsă îmi joacă feste când mă aștept mai puțin. Am făcut corectura și la titlul zilei de ieri (la pagina online de azi n-am apucat să fac totuși corectura), ești singurul care ai sesizat-o. Mulțumesc, AVP. Îi cer scuze domnului Constantin Dobre.

  3. Cu plăcere, dear LIS. Şi te rog să nu-l mai laşi pe dl ista din Germania, poate nu rău, dar cam impulsiv, aloo, să facă ameninţări penale pe-aci. De asemenea, te rog să le spui celor interesaţi că eu nu semnez la tine pe blog decât aşa: AVP. Mulţumesc şi io, anticipat. Noapte bună.

  4. Pacat, pacat de-atata SANGE ROMANESC SI NEVINOVAT VARSAT!
    PROVOCAT SI INTINAT
    DE STRAINII BLESTEMATI
    AJUTATI DE TRADATORI
    CE-SI BAT JOC DE-ACEST POPOR!

  5. @AVP, ne-ai putea da explicaţii unde şi cînd anume a mai anunţat dl. Dobre premiera absolută pe care a anunţat-o aici? E utilă informaţia pentru aprecierea onestităţii şi cre3dibilităţii domnului Dobre.

    LIS, văd că eşti încîntat de istoria care se scrie pe blogul tău, cu dezvăluirile lui Mihăescu şi Dobre. Hai că fac şi eu nişte dezvăluiri senzaţionale, care o să-ţi placă:
    PREMIERĂ ABSOLUTĂ! MARIUS MIOC RUPE TĂCEREA!
    http://mariusmioc.wordpress.com/2008/12/16/marius-mioc-rupe-tacerea-pamflet/

  6. Orfani de seceră şi ciocan********/ din vol. Romania pe intelesul tuturor/ aparut in 2002/ **************

    Cînd am aflat că Adrian Păunescu plus o grămadă de miliţieni, de securişti, de trepăduşi din jurul fostului dictator şi-au tras certificate de revoluţionar (şi nu-i vorba de revoluţia agrară!), mi-am spus ca orice român rămas cu gura căscată la poarta nouă a istoriei, că pe lumea asta şmecheria şi-a dat mîna cu nesimţirea şi amîndouă s-au făcut punte peste mocirlele iscate de “marea tulburare din decembrie”. Că, la o adică, de ce să rămîie ei fără “certificat” cînd şi-au petrecut la revoluţie cîrma şi Cîrmaciul, şi-au fracturat ideologia şi au rămas orfani de seceră şi ciocan? Ca să fie dreptatea dusă pînă la capăt ar trebui ca şi Ceauşeştilor să le fi acordat titlurile de eroi pieriţi tragic la revoluţie şi să fie împroprietăriţi, conform legii, cu cîte juma’ de hectar de loc cu verdeaţă acolo unde întristarea şi suspinul se dau numai pe cartelă! Agheazma lacrimilor mamelor cărora le-a rămas plînsul în gît ar trebui pusă în candele. Morţii de sub glie ar trebui nominalizaţi într-un parlament al onoarei româneşti. Iar adevărul despre revoluţie, despre terorişti, despre criminali n-ar mai trebui să fie secret de stat! Secret de stat au devenit şi listele cu ciubucarii revoluţiei, posesorii de certificate luate la îngrămădeală, pe care le tot mulg an de an ca pe ugerele unei vaci slabe. Cine a fost fugărit şi huiduit la revoluţie, ca Păunescu sau ca Vadim, a făcut pneumonie şi a primit aspirina recunoştinţei patriei. Dacă revoluţia s-a transformat într-un gheşeft pe tarabele unor Bebe Ivanovici sau Dan Iosif, de-au ajuns să fie torţionarii victime iar victimele umbre neconsolate pe la porţile cimitirelor, cred că înainte de a vrea să intrăm în Europa ar trebui să intrăm cu primul val într-o normalitate românească. Şi într-o bună-simţire românească.

    (20 decembrie 2002)

  7. Ce zice Grigore Cartianu, despre propriile sale fapte din 1989:
    “Convinşi că luptăm cu teroriştii, era să ne ciuruim unii pe alţii. Dacă m-aş lua după ce povesteam în primii ani de după Revoluţie, chiar am împuşcat vreo doi terorişti. Un miliţian şi, probabil, un securist (l-am recunoscut după uitătură)”.
    http://www.adevarul.ro/grigore_cartianu/La_revolutie-_La_revolutie_7_477622235.html
    S-a lăudat tuturor cunoscuţilor, inclusiv la proprii săi părinţi, că a omorît doi oameni în timpul revoluţiei
    “Şi le-am povestit cele mai palpitante întâmplări inventate vreodată. Cum veneau teroriştii pe după căminele studenţeşti din Regie, cu ditamai puşcoacele, cu veste antiglonţ şi cu ochelari în infraroşu. Şi cum i-am aşteptat după nişte boscheţi, pe malul Dâmboviţei, în faţa cantinei R1. Iar când au vrut să ne facă zob cu armele lor infernale, pac!, am doborât unul. Şi iar pac!, l-am dat gata pe altul. Unuia i-am tras drept în frunte, am precizat eu. Era terorist-miliţian, nu încape îndoială. Iar celuilalt i-am tras în inimă. Aici nu mai sunt sigur, dar cred că era securist. Aşa mi s-a părut după uitătură. În orice caz, era terorist, deci trebuia să moară”.
    http://www.adevarul.ro/opinii/comentarii/grigore_cartianu/Am_vanat_fantome_Nu_stiam_ca_teroristii_sunt_la_televizor_7_478222175.html
    Acum zice că era numai laudă.
    Trag concluzia că Cartianu este fie criminal, fie mitoman.
    Iar acum un criminal din 1989 sau un mitoman din 1989 este unul din cei mai vajnici luptători pentru “adevărul din 1989”. Să nu iubeşti România?

  8. Pentru îndârjuţii ideii ca istoria să fie scrisă “aşa cum a fost”, contextul negocierilor şi dezbaterilor este frecvent pierdut din vedere. Inseşi, aceste discuţii. În tic-tac-ul trecerii epocilor, nu-n cel al destinelor, detaşarea necesară presupunând saltul din timpul individual în cel social, în care istoria nu “a fost”, ci “este”.

  9. @ AVP

    Good luck sa arati dlui Marius Mioc, cititorilor acestui blog si chiar romanilor de pretutindeni unde-am mai declarat public ca am incercat, timp de 4 ani de zile, sa-i salvez viata lui Nicolae Ceausescu din mainile sangeroase ale complotistilor.

    Daca nu vei arata asta, nu e nevoie sa-ti cer scuze mie, poate doar dlui Stoiciu si cititorilor blogului domniei sale.

    N-ar fi rau, ca tot te crezi “regele hiperspatiului”, sa mai indicati macar o singura persoana (dela securisti de toate nuantele si culorile la kaghebisti, revolutionari, implicati si ne-implicati etc etc etc) care sa fi declarat public, din decembrie cel sangeros si pana acum, ca incercat sa-l apere, fizic vorbind, cumva pe, repet, NATIONALISTUL, fie si comunist, Nicolae Ceausescu.

    Inca odata, good luck!

  10. Să revenim la ce scria “Adevărul”. Astfel, ceea ce spune şi Matei acolo e doar jumătate de adevăr, totuşi. Vorba e că reprezentanţii literaturilor din cele 14 republici (fără Rusia) la Moscova erau “delegaţi” şi de KGB. Ba chiar înainte de toate – de acesta. Matei (pe atunci Maticiuc) nici nu era membru al Uniunii Scriitorilor, însă
    reprezenta… Uniunea Scriitorilor di RSS Moldovenească!!! Vă imaginaţi că, fără susţinerea securităţii, nu ajungea el acolo. Şi nici întâlnirea cu Dinescu nu a fost “întâmplătoare”, pornind cică de la acea Dolguşeva (nu Dolduşeva). Sugestia tot de sus venea, adică – de jos, din subsolurile KGB. Şi darea de seamă a lu Matei despre întâlnirea cu Dinescu tot în subsolurile acestuia a ajuns. E multă ceaţă aici… Pentru că e ceţos însuşi acest Matei…

  11. Buna ziua.

    N-am spus nicăieri, aloo, că io m-aş îndoi de onestitatea şi credibilitatea d-lui C-tin Dobre, deşi modul în care dânsul cam vrea să-şi răstălmăcească spusele de ieri şi să facă o interpretare pur formală, advocăţească, a lor, în loc să recunoască cinstit şi lăutăreşte ce şi cum şi să ne servească, başca, şi poezeaua cu păunescian sfum, mă cam pune pe gânduri, de-acum… O să caut – dacă voi avea timp – chestiuţa cu pricina (aflată, dacă nu mă-nşel, chiar la comentariile de pe my blog) şi-o să vedem împreună – căci nici io nu sunt sigur, aloo… – dacă a fost vorba de aceeaşi “premieră” sau ba. Mai vbim.

  12. Să se reţină un detaliu important: FSN-ul românesc a fost creat după modelul Fronturilor Populare din fostele republici ale URSS. Iar acestea au apărut la sugestia KGB-ului care, prin abilitatea sa, şi-a plasat în fruntea mişcărilor populare colaboratorii, racolaţii, pentru a dirija masele revoltate. Printre multe mărturii întru confirmarea acestui adevăr vine şi cea, repetată, a fostului şef al KGB-ului din RSS Moldovenească Anatol Plugaru. Prin urmare, faptul că printre liderii Frontului Popular din Moldova au apărut şi scriitorul Nicolae Dabija sau mai puţin scriitorul Valeriu Matei nu a fost deloc unul întâmplător, „democratic”, etc., cum încearcă ei să tot spună poveşti. Plus că, la acea vreme, Dabija era un antiromân declarat, precum o dovedeşte autobiografia sa (circulă prin internet) din 1986, în care scria că părinţii săi au fost… „argaţi la români”! Iar tatăl său deveni mai apoi unul din partinici organizatori ai kolhozului din satul său natal, Bişcotari (azi Codreni). Lucrurile sunt mai complicate decât par, dar similitudinile FSN – Fronturile Populare din URSS sunt demne de toată atenţia, pentru a înţelege celelalte lucruri, despre care scrie „Adevărul”.

  13. Ba am observat si io dle LIS, dar mi-a fost jena sa va atrag atentia fiind convins ca o veti sesiza singur, nu-mi gaseam formula adecvata ptr a nu va jigni, ba mai mult, am lasat gramatilor .de timp nou, sa-si arate muschi… In obraznicia lor vin la tine in casa si-ti da ordine ce sa faci, pe cine sa inviti si pe cine sa nu inviti la masa, pe cine sa lasi exprima si cui sa bagi pumnul in gura… astia sunt reeducati de timp-nou!

    Mai vad o invazie a revolutionarilor de profesie ce isi apara cu violenta specifica bolsevicilor aberatile, care nu stiu decât sa denigreze, jigneasca pe totii cei care au o alta parere, deh este in codul lor genetic.

    Cu toate acestea eu nu as îndrazni sugera elimina acesti oligrofreni, pui de bolsevici, trebuie lasati sa crape pe limba lor .. si crapa!

  14. Adanca plecaciune pentru eroii ucisi, raniti, pentru urmasii celor decedati care nu mai pot fi consolati cu nimic, pentru oamenii onesti care si-au sacrificat viata in acele zile iesind in strada. Eu nu aveam nici 20 de ani, auzeam din casa cum se trage la Fabrica de bere din Cluj, plingeam in hohote stiind ca au plecat intr-acolo vecini si cunoscuti. A fost un haos in care fratii au tras in frati si este mare pacat. Se spune ca nu se putea altfel, dar totusi diversiune a fost si datorita ei au murit atitia oameni. Decit sa fi murit atitia oameni, mai bine prelua direct armata puterea pina la primele alegeri. Pentru ca de fapt tot ei au fost la butoane, mimind democratia si indobitocindu-i cu televizorul pe saracii de romani fara cultura politica sa-i voteze in proportie jenant de mare( datorita diversiunilor pe care le faceau in continuare, discreditind partidele istorice). Daca Iliescu era corect actiona pentru democratizarea societatii, nu discredita in ochii electoratului dreapta, respectiv partidele istorice. S-au ratat obiectivele Revolutiei – Legea lustratiei, democratizarea reala a societatii romanesti. Se putea hotari prin referendum daca romanii opteaza pentru republica sau monarhie sau daca se doreste reunificarea Romaniei cu Republica Moldova.Era un moment favorabil care trebuia fructificat, dar s-a ratat din lasitate si oportunism.

  15. Deja ma calca pe nervi obraznicia unor anonimi, a unor pui de bolsevici. Nu mai admit acestor javre sa ma tot atace bolceviceste.

    1) In absolut tot ce am expus pe blogul acesta privitor la evenimentele din 89 la care am luat si eu parte dintr-o pozitie de manifestant-manipulat , care fara sa fi voit a fost martor la unele ciudateni carora atunci nu le-am priceput taina ascunsa, dar care azi imi sunt mai clare decât lumina zilei, cu toate acestea eu NU m-am laudat cu merite deosebite, Nu am afirmat cum ca eu s-au grupul nostru ori Iasi ar fi fost declansatorul scântei, ci am specificat fara viclenia cuvântului fariseic , ca a fost esec, ca am actionat concret in evenimente strict privat abia în 21 din primele clipe de dupa ruperea manifestatiei lui ceuasescu, ramas pe baricada! Aceasta actiune nu-mi da dreptul aroga merite deosebite ptr ca daca eram singur ori numai grupul nostru nu reuseam nici macar face un singur pas ca eram eliminati. In 21 la baricada de la Inter, nu MIhaescu a fost sufletul ei ci un Dinca, un Dan Iosif, s-auu remarcat, atunci i-am stimat si azi o fac pentruca asa a fost.

    2) Revolutiomnari care ma ataca cu mânie proletara, detin certificate, se bucura de drepturi peste prea multe drepturi, eu nu am certificat, nu am cerut ori sa fi optinut absolut nici un fir de iarba. Aspect care din start ne separa asa cum mânia lor fata de mine si cred eu toleranta mea prea, prea mare fata de ei,doar ca au fost si ei prezenti acolo ori fost arestati la gramada, fara a mai actiona in evenimente. Eu nu lecontest drepturile câstigate, nici meritele, nu am contestat actiunile nimanui, le-am oferit oamgiile mele, dar acum când obraznicia lor atinge cote bolsevice , NU mai admit sa guite si îi trimit pe toti la orginile lor, bolsevice.

    3) Aud pe totii omagiând morti, eroi, asa la gramada, iar când unul ca mine care a fost parte activa spune si el trairile, este linsat, de ce ? Pai simplu, ca sa nu umbreasca pecei care s-auc cotat lideri ascoiatilor, alti -au facut scribi ai evenimentelor, istorici ce ne obliga acepta tezele lor destul de primitive, subiective, limitate la cea ce au trait ei, asa as putea ajunge si eu un asemeni istoric de rahat , care cum cred ca se va fi observat din marturia mea, am mai multe de vorbit decât ei, strict la ce am fost martor, pe când ei… cel mult au strigat si ei un jos ceausescu ptr care au fost ridicati la gramada, in locullor putea fi orcare alt manifestant scapat.

    Nu, nu doresc sa minimalizeze suferinta, lupta tuturor camarazilor din acele zile, fara acea unire a fortelor noastre nu se rupea si la noi, am adus omagile mele muncitprilor veniti in 22 dec, fara de care absolut nimic nu se putea face, nu odata am mentionat rolul acestora. Cu ce gresesc eu ca trebuie recunoaste lui Stanculescu rolul major jucat, daca asa a fost si este dovedit prin ordinele date,cinesunt eu sa contest acele documente clare, dar si cursul evenimentelor ce confirma pe deplin.

    Imi doresc ca si in România sa se termine odata cu nebunia asta revolutinara, sa se retraga absolut toate certificatele, drepturile, si asa cum spunea ieri cineva in acel mail, sa se ofere indemnizati doar ranitilor evenimentelor, celor rmasi handicapati, restul sa li se multumeasca si cu asta basta. Autoritatile române sa desecretizeze arhivele si ofere adevarul gol-golut al evenimentelor. galagiosi revolutionari sa fie total igonorati, eu i-asi amenda ptr tulburarea linisti publice, ptr ca asta fac an de an, asta fac online de peste 10 ani.. mi s-a facut sila fata de totii acestia, nu-i mai suport in prejeajma mea!

    Declar, din acest moment, totii care incerca impune teza revolutiei, care sunt obraznici in expunerea tezelor lor, ptr mine sunt impostori, iar meritele lor nu valoreaza nici doi bani, deoarece ei fac galagie ptr a se evidentia doar pe ei, jupui drepturi nemeritate. Pentruca timp de 22 de ani numai de asta au fost capabili acesti viteji, fie ei de la Bucuresti, fie ei de la Timisoara. rantiti de la Tim, adevarati eroi nu sunt scosi in evidenta, de peste 22 de ani, in evidenta ies uni si aceiasi indivizi obraznici!

  16. Cine este acest marius mihoc sa dea verdicte asupra evenimentelor din 89 la nivelu intregi tari? A ajuns acest mihoc de timisoara sa ne terorizeze cu opinia lui limitata local si de jurnalist online, ne obliga icnhina scrierilor sale de parca ar fi ingeru Gavril. A fost acest mihoc lânga mine in 89, ca sa stie când m-am dus la WC ori alte necesitati fiziologice facute, a fost si este el omniprezent, dar cine-drac-i el sa lestie pe toate si dea cu bâta bolsevica in capul tuturor celor care nu-i acorda atentia pe care si-o doreste cu atâta ardoare, se vrea fi peste istorici, peste absolut toti, se vrea evidentiat in fiecare an, bântuie blogurile ptr a nu fi uitat si cum bine sta unui revolutiinar bolsevic, ataca pe totii cei care-l pot umbri.

    Ce a facut in 89, a fost arestat si el la gramada, in 16, ei si? Au fost multi maimulti arestati, schiloditi in acele evenimente in toata tara, de care nimeni nu-a auzit, nu-i vezi niciodata la manifestati sa ceara drepturi, da, uite am ingrupul meu câtiva si mai babani decât acest mihoc de timis, au fost arestati, batuti la Jilava, a caror urme si azi le poarta pe trup, pe când mihocu nostru-i santos tun si frumos…

    A fost platit in toti acesti ani acest mihoc, are drepturi de revolutionar, înteleg ca da, ca este renumerat tare baban… Ia sa se sesizeze autoritatile si controleze ce venituri primeste acest mihoc de la stat doar ptr ca a fost arestat douo zile, iar cei cu zeci de ani cum este un Goma, cum a fost un Paraschiv, un Ogoranu, ori un hanidicapat pe viata in urma evenimentelro din 89, mai mult ca sigur, nu primeste nici pe sfert cât acest mihoc. NU, eu nu spun ca este asa ci sugerez sa se verifice, si nu doar mihoc ci absolut totii acesti galagiosi.

    A scris carti, a tot vândut, apoi sa faca matani ca a câstigat bani, a facut avere si evidentiat excesiv de pe urma acelor evenimente, al mortilor, ranitilor, al tuturo celor care au luptat. pe noi sa ne scuteasca acest galagios obraznic, ca sa nu -i zic pe sleau impostor!

  17. Acum sa fiu simai obraznic cu acest mihocut-cartianit, ca absolut nici-o diferenta nu este intre cartioanu si miohc, abmi isi fac probagnada de asidui luptatori ptr “adevarul” lor, ambi sunt profitori de pe urma sângelui varsat.

    Sa ne uitam in arhivele securitati dinainte de 89, este gasit mihocu asta in observatia securitati cum sigur pe mine ma veti gasi. A incercat acest mihoc înainte de 89 sa miste in front cum eu am facut-o fie si fara finalitate. Pe mihoc il gasim înanalele militei la smangla sticlelor de lapte, boschetarie curata, iar pe mandea in alte sfere de activitate care-l umbresc pe acest biet mihoc, de-aia tipa din totii bojoci, nu doar el ci absolut totii galagiosi.

    Constantin Dobre, pai, omul asta-i greu domne, are istorie in spate si una babana, cum sa nu-l loveasca mihoci pe dl Dobre, ei, las ca si pe Goma l-ar ataca dar Goma are ouo prea tari si-i râmn tacheti infipti in ele..

    dat fiind acest constatari si amare experiente in preajma acestui mihoc, il declar impostor. Pentru mine nu mai vlaoreaza nici doi bani implicarea sa in evenimente, care nu prea a fost implicare ci pura întâmplare fi arestat in 16. Nu fac acest lucru cu inima deschisa ci cu durere, ptr ca eu personal detest sa denigrez fosti camarazi din acele zile, pe totii îi respect ,le port o frumoasa amintire, dar acestor obraznici Nu mai pot sa le acord nici un gram de respect, mi s-a facut sila de ei!

    In ziua când isi va cere scuze si va inceta ataca alti participanti la evenimente, asigur ca voi reveni la sentimentele mele ce le am pentru absolut totii camarazi, fata de totii luptatori anticomunisti.

  18. Să revenim la cele scrise de LIS pe data de 14 şi mai încoace, unde a dat adrese din “Adevărul” (despre Dinescu, Pleşu, Cartianu…), pentru a reţine unele detalii, fără de care nu se poate înţelege întregul. Aşadar, să se reţină ceva foarte important: FSN-ul românesc a fost creat după modelul Fronturilor Populare din fostele republici ale URSS. Iar acestea au apărut la sugestia KGB-ului care, prin abilitatea sa, şi-a plasat în fruntea mişcărilor populare colaboratorii, racolaţii, pentru a dirija masele revoltate. Printre multe mărturii întru confirmarea acestui adevăr vine şi cea, repetată, a fostului şef al KGB-ului din RSS Moldovenească Anatol Plugaru. Prin urmare, faptul că printre liderii Frontului Popular din Moldova au apărut şi scriitorul Nicolae Dabija sau mai puţin scriitorul Valeriu Matei nu a fost deloc unul întâmplător, „democratic”, etc., cum încearcă ei să tot spună poveşti. Plus că, la acea vreme, Dabija era un antiromân declarat, precum o dovedeşte autobiografia sa (circulă prin internet) din 1986, în care scria că părinţii săi au fost… „argaţi la români”! Iar tatăl său deveni mai apoi unul din partinicii organizatori ai kolhozului din satul său natal, Bişcotari (azi Codreni). Lucrurile sunt mai complicate decât par, dar similitudinile FSN – Fronturile Populare din URSS sunt demne de toată atenţia, pentru a înţelege celelalte lucruri, despre care scrie „Adevărul”.
    În ce priveşte faptul că Valeriu Matei (Maticiuc) l-a însoţit, “l-a ghidat” în 1989, la Moscova şi Chişinău, pe Mircea Dinescu, nu este nici el deloc întâmplător. Curios lucru ce a scris în darea sa de seamă pentru KGB Matei – fără aceasta nu se putea! Cu timpul, poate că se va afla şi în panorama evenimentelor din decembrie 1989 vor apărea noi tuşe dezvăluitoare de mai mult adevăr.

  19. In aceste zile o veste trista ne vine, a murit Vaclav Havel la vârsta de 75 de ani, nu intru in detali, dl LIS il va evoca cu siguranta, insa am sa fac o paralela cu ce ne-a dat nouo Timsoara, asa-zisa revolutie.

    Nu ne-a dat un Havel ci un Tokes dusman al României pe care o doreste sfârtecata. Ne-a daruit un Ciuhandu care a pus cruce PNT-ului. Ne-a daruit un Fortuna ce batjocoreste traditile românesti, pe când un George Serban este uitat, comemorat cu surle si trâmbite doar când le cade bine impostorilor, când le salta imaginea. De ce nu ne-a dat mândra Timisoara un Havel, de orce etnie ar fi fost el? Cum de ce, pentru ca nu timisoreni au decis ci cei care au impus sa fie astfel. Bieti timisoreni si-au dat doar tributul de sânge fiarei bolsevice, dupa care li s-a inchsi usa, li se da iluzia eroismului an de an doar ptr al scoate în evidenta si reaminti pe Tokes, nu pe viteji si autentici luptatori timisoreni.

    Doar simplu fapt ca la Timisoara totul a pornit de la un ungur care este si un mare dusman al României, ci nu de la un român, ba când evidentizaa români participanti la evenimente sunt bagati in fata totii fortunisti, totii descreierati ce se sfâsie intre ei, ce au dat buzna si pe acest blog. Asa-zisi revolutionari de la Timsioara se bat intr-e ei ca si cei de la Bucuresti, chiar zilele trecute au avut un astfel de show ordinar.. nu-i asa; asta-s rumâni… Vazând cu totii aceste evidente ar trebui sa ne trezevim si nu ne mai sfâsiem intr-e noi. Ar trebui constientiza in ultimul ceas ca aflarea adevarului despre acele evenimente, optinuea ptr Timisoara având alte interese la baza ,favorizând dusmanu nostru, timsioreni ar trebui sa acepte adevarul acesta pentru a da de pamânt cu dusmanu comun, care isi apara proprile interese, nu-i de condamnat, de condamnat suntem noi români care ne sfâsiem cu sadism!

    Sa ia aminte totii mihoci si boboci de pe Bega!

  20. @ AVP

    “O să caut – dacă voi avea timp – chestiuţa cu pricina (aflată, dacă nu mă-nşel, chiar la comentariile de pe my blog) şi-o să vedem împreună – căci nici io nu sunt sigur, aloo… – dacă a fost vorba de aceeaşi “premieră” sau ba”

    In numai 10 ore, ai trecut de la afirmatia ferma la “nici io nu sunt sigur, aloo… – daca a fost vorba de aceeasi “premiera” sau ba”!

    Eu am rabdare sa astept mult si bine, dar cred ca daca nu te grabesti cu mica-ti turnatorie, pardon, dovada, s-ar putea ca cititorii acestui blog sa te zgandere nitel la credibilitate si-ar fi mai marea rusinea la ditamai geniu.

    Hai pa, succes si nu uita ca sunt “de partea ta”!

  21. Lasa-l dle Dobre in plata-i blogului sau pe reeducatul de dupa reeducare AVP, asta-i spam si când doarme. Fereasca Dumnezeu ca natia româna sa ajunga in halul astuia!

  22. Octaviane, taicule, te-am sifonat ca pe o poiata aruncata in fundul casei, dar vii iar si iar, viteaz nevoie mare, birau de gogosi, ai gogoserie acasa?

  23. @ Octavian Mihaescu

    I got it!

    God bless romanians and Romania! So be it!

    Yours,
    Constantin Dobre

  24. Uff.. diliu asta din “ingerul gavril” ce ne procopsi cu prealesele lui scrieri si obliga prin lighioanele duhuri sa le inghitim, acu se transforma camelonu in preasfântul andrei.. din douo una;

    asta-i ori satanist

    ori preasfânt extraterestru in carne si oase, gratie netului, desigur.

  25. L-am rugat pe moderatorul LIS să nu-i mai permită d-lui ce-şi zice scriitor din Germania să mă mai ameninţe şi să mă insulte absolut gratuit şi provocator, dar văd că mai degrabă ar trebui să mă adresez poliţiei bavareze, decât unui compatriot şi coleg de breaslă.

    Cât despre dl Constantin Dobre, care se pretează la nişte ironii de trei parale şi se stimează pe-aci cu cel ce-l ameninţă cu moartea, absolut fără nicio perdea, aloo, pe redactorul “Apelului către Europa”, ce-ar mai fi de zis ?? Să-i reamintesc totuşi de vremurile – nu prea îndepărtate – când mă ridica în slăvi ? Cui prodest ?

    Iată linkul ce-l interesează acum pe dl CD :

    http://viorelpadina.wordpress.com/2010/04/06/avp-la-expozitia-inscrisuri-dusmanoase/#comment-12799

    Şi cu asta, basta ! Orice pierdere de timp în plus prin acest cuib de cuci ar fi sub demnitatea mea. Cine are nevoie de lămuriri, n-are decât să mă interpeleze pe my blog.

  26. @ Liviu Ioan Stoiciu + Comentatori + Vizitatori

    M-am gandit la o solutie ONORABILA de compromis despre revolutionari si certificatele lor.

    Intentionez sa trimit o scrisoare primului ministru al guvernului Romaniei in care sa-i solicit sa initieze, in regim de urgenta, un act normativ guvernamental prin care, in esenta, sa anuleze toate certificatele de revolutionari, mai putin, strictamente, a celor handicapati si a famiilor si urmasilor celor decedati. Si pentru ca revolutionarii cu certificatele anulate sa nu se simta umiliti si nedreptatiti, tot guvernul sa deschida un fond financiar special in care sa fie varsati suma echivalenta a fiecarui certificat anulat in valoare de 5000 de euro – suma totala (dupa calcule sumare cam 50 de milioane de euro = 20000 certificate anulate) care imediat sa fie impartita in mod egal fiecaruia din revolutionarii mutilati si familiile celor decedati.

    Ce credeti?

    Daca guvernul ar refuza o asenebea initiativa, ma voi gandi daca voi prelua eu o asemenea initiativa, bineinteles dupa aprobarile de rigoare si discutii intense cu asociatiile de revolutionari si forul lor legislativ/reprezentativ din parlamentul Romaniei.

  27. Buna propunere dle Dobre, eu semnez la urgenta! dar cred ca si mailul citat de dl LIS semnat de dl Iliesu, merita luat in discutie serioasa. Trebuie sa inceteze mascarada asta cât mai urgent, este o rusine.

  28. ar trebui, ar trebui, ar trebui

    “Ar trebui să vină printre noi,
    Măcar să stăm puţin cu ei la sfat,
    Căci sunt doar sfinţi în calendare noi,
    Eroii noştri ce-au murit curat.”

  29. Cine te-a amenintat mai oligrofrenule, nu tu ai pus bâta prostiei tale pe mine? M-ai vazut tu pe mine jigni un singur cont care fie si oponent cu mine NU m-a atacat, jignit bolseviceste, ca eu sa-l i-au in suturi? Asa ceva eu nu fac mai om-nou!

    Vino tu pe laba noastra, politei bavareze si ai sa te faci mielusel cât ai clipi, nu, stai linistit ca nu-ti dau eu sansa plimba prin Germania, si de tot ajungi… vom vedea noi cum stai cu respectarea ordini, te gasim noi in neregula , nu-i român care sa nu incalce ordinea odata venit pe acilea, va stim noi bolile specifice, asa ca baga capul la cotet ca sa nu ai probleme cu politia când vei voi vizita Germania! ba, te asigur, de la granita austriaca te poate baga in calduri politia bavareza…

  30. bah olig… sa nu vi la manglit in Germania si sa te dai lovit bulit politic de mandea ca nu tine aici… presa bavareza tot pe-a a mea laba se plimba… asa ca ai grija la trecerea granitelor si la smangla, ca s-a terminat cu prigona politica in U.E, nu mai tine vrajeala asta.

  31. Astazi s-a stins din viata Vaclav Havel. Ultimul sau mesaj adresat romanilor acum doua luni a fost “Adevarul si dragostea trebuie sa invinga minciuna si ura.”

  32. Dar tot astazi aud blasfemia echipei nationale zica-se rumâne de hockey … de asa nebunie sunt capabili doar reeducati de dupa reeducare, oligrofreni ce bântuie netul ajunsi si pe acest blog ce dai si dai fie sub identitate fie sub anonimat! de asa nebunie sunt capabili doar rivulutionari de profesie, pe care nu-i gasim dupa 89 angajati intr-un proiect benefic României, dar îi gasim la jafu tari cu mic si mare!

  33. Da, prea,prea multe fronturi,, dar as vrea sa o zic raspicat; in grupul nostru Nu se rostise o singura data ideia crea vre-un front… asta ne poate indica clar ca nu am fost sub tutela FSN-KGB! na, sa crape totii pui de bolsevici frontisti facuti rivulutionari dp 89!

  34. Ar fi benefic sa dezbatem cât mai nonconfruntational, deoarece tocmai istoriograful Stoenescu, cu care se potriveste-n viziune dl Octav Mihaescu, recunoaste ca cele mai bune carti despre Revolutie le-au scris timisorenii Titus Suciu si… Marius Mioc!

  35. Domnul Mihaescu incepe sa fie tot mai logic si mai credibil … M-ar pasiona o carte despre revolutie scrisa de dumnealui. A avut si Paunescu certificat de revolutionar? E prea de tot … ! Fain textul semnt AAG, jos palaria

  36. Stimate dle Camelian Propinatiu,

    nu cred ca gasiti o singura fraza a -mea cu tot agramtismul meu in care sa pun in discutie valoarea scrierilor acelui autor (M.M). Autor pe care l-am citit si continui urmari cu interes doar pentru a-mi face o imagine locala, in care sectiune autorul si-a adus un aport însemnat. dar acesta perspectiva redusa la spatiu reuds al localitati, al marturiilor unor manifestanti Nu poate fi considerat verdict final cum are pretentia autorul obliga semna si noii. Intr-e Stonescu si autorul respectiv (MM), este odiferenta majora;

    MM, este limitat local, prin care limitare isi permite da veridcte finale pentru istorie, iar Stoenescu extinde cercetarea la un nivel nu doar înalt ci si examineaza la nivel national evenimentele, fara a omite evenimente local-private traite, ce complecteaza tabloul. Stonescu nu a dat verdict final ci si-a expus onest teza, pentru care teza este dur atacat , dar mai putin teza ci mai mult persoana sa!

    Am spus raspicat, NU împartasesc teza lui Stonescu in totalitate, dar in acelasi timp nu pot sa o igonor cum nici teza acestui autor (MM), nu va putea fi igonorata indiferent de resentimentele pe care mi le-a provocat si care cu greu vor putea fi eliminate in cea ce il priveste.

    Am ferma convingere ca lucrarea lui Stonescu va sta in picioare iar a autorului in discutie nu va face proba timpului, va fi substantial redusa ca importanta. Dar acest aspect il vor stabili generatileviitoare, eu exprim o parere care poate fi generata de resentimentele pe care le am fata de acest personaj.

  37. Revin cu un comentariu de la postarea trecuta :

    Victoria
    decembrie 17th, 2011 at 08:52
    Scuze pentru off topic.
    Domnule Stoiciu, mai stiti ceva despre cum/daca evolueaza situatia legata de reabilitarea domnului Paul Goma?
    Si concret, cum progreseaza corectarea greselilor facute domniei-sale, de atata timp?
    Va nultumesc pentru eventualul raspuns.
    deoarece vad ca pana acum singurul raspuns se pare ca l-a primit, e drept ca indirect, de la… Vladimir Tismaneanu !
    Care profitand ( ca astia stiu sa profite, nu gluma 🙄 ) de moartea lui Vaclav Havel, de teama de a nu face cineva legaturi/trimiteri periculoase la corespondentul roman al acestuia, domnul Paul Goma, se grabeste sa scoata-n geam la vedere o alta aratare, de mult imbalsamata corectical-politic pe care o agita ( de parca nu era destul de ) prin fatza ochilor orbiti de “dizidenta” cu care ameninta pe oricine si de cate ori are prilejul cel care te trimite urgent la poemul metalic sau omleta de planeta !
    Condamnatorul de serviciu al Cotroceniului, cel care condamna (pe bani grei, desi initial spunea ca gratis) aprig de tot comunismul, dar doar in teorie ( ca nu era fraier sa-si taie craca arborelui genealogic de sub picioare, batranul Tismenetchi fiind unul dintre cei carora poporul roman numai a le multumi nu are, pentru trecutul lor), de teama de a nu se face vreo legatura logica intre Vaclav Havel si Paul Goma, ni-l scoate din ciupilica joben, chiar pe, ati ghicit!, Viorel Abalaru (asa-l chema atunci pe AVP), semnatarul unui apel care n-a mai ajuns atunci nicaieri niciodata, in schimb a ajuns acum moneda de schimb pentru escamotarea adevarului !
    Asadar nimic despre Paul Goma, totul despre un “rivolutionar” care-si facea tabieturile la Securitatea care-l servea cu tigari si cafea, ba- mai si dadea ordin sa-i fie dat salariul de la CAP unde lucra poprit pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu.
    Ei, asa da dizident, nu ca Paul Goma sau altii care-si petreceau “timpul liber” prin beciurile Securitatii, sau in inchisorile comuniste ! :mrgreen:

    P.S. Cui nu-i e scarba poate citi articolul de pe “Contributors”- foaia de pripas al lui Volodea si ai lui !

  38. ma duc sa citesc acu dle Humor si va sutin in demers, multam de atentionare… bolsevic la bolsevi trage domne… de-aia lovesc ei in noii.. ehe.. dracu-i va lua curând pe toate bestiile astea!

  39. @AVP, mulţumesc pentru linc. Deci Dobre pretinde că face acum dezvăluiri în premieră absolută pe care le-a mai făcut în aprilie 2010. O chestie măruntă, dar care ajută la stabilirea onestităţii şi credibilităţii personajului.

    @Camelian, cu Octavian Mihăescu nu pot să fie nonconfruntaţional. L-aş ierta că mă numeşte bolşevic (sau pui de bolşevic, că n-am reţinut exact), dar că-l prezintă pe criminalul Stănculescu drept erou al revoluţiei nu pot să-l iert. Am mers ani de zile la procesul ăla deşi nu eram parte în proces şi nu puteam lua despăgubiri de acolo, am propus probe, martori. În final, 24 de judecători (3 plus 9, iar la rejudecare alţi 3 plus 9) l-au declarat vinovat pe individ (din păcate, nu a fost judecat şi pentru teroriştii de după 22, ci doar pentru Timişoara). Nu a existat nici o opinie separată. Eu mi-am dovedit punctul de vedere în faţa instanţei de judecată, dar vine Mihăescu să-l declare erou naţional pe Stănculescu, că aşa a dedus el din scrierile lui Stoenescu. Fiindcă îndrăznesc să afirm o altă părere sînt împroşcat, nu cu argumente (nu e capabil de aşa ceva) ci cu noroi.
    Îl cunosc de mult pe Mihăescu. În alt loc explica că “Nu exista alternativă mai bună decât Iliescu în acel moment, a fost omul momentului” http://www.piatauniversitatii.com/forum/viewtopic.php?f=21&t=1109&p=3892#p3892 , ca după aceea să mă acuze pe mine că sînt ăla care scrie istoria revoluţiei în varianta lui Iliescu, ăla bolşevicul. Ceea ce face individul se numeşte diversiune, e unul din mulţii diversionişti a căror rol e să creeze ceaţă despre revoluţie. Cazul Mihăescu e foarte clar pentru mine.

  40. Da, in locul lu Iliescu sa fi ajuns Fortuna ori altu si mai de pomina, Nica Neon… Poate cu Dinescu sa fi fost mai fain secondat de Caramitru care le baga pe fetele de la APACA in calduri roamesti si mai si…

    Dar voi timisoreni nu l-ati sutinut pe Iliescu? Eu stiu ca la auzul numelui sau am inceput sa huiduim, dupa care a inceput trage in veselie, la Bucuresti, ca la Tim, frontisti isi dadusera adeziunea totala ptr Iliescu. In ce ma priveste eu il vroiam pe rege, ptr ca eu nu am facut nici o revolutie ci contrarevolutie pentru a repune ordinea din 1947 abrogata ilegal de bolsevici, si daca nu regele, aveam respecte deosebite fata de Ioan Alexandru pe care-l agream din mult mai profunde motive decât cele de ordin rivulutionar.

    Prin urmare, Stanculescu este erou al revolutiei, d-ta ar fi trebuit sa-i iei apararea nu eu contrarevolutionaru, d-ta esti aparatorul infocat al revolutiei impreuna cu clica Iliescu, nu eu, s-au întors draci bolsevici cu curul in sus. daca a fost revolutie atunci Iliescu impreuna cu totii revolutionari au toate drepturile lauda cu ea, cu eroismul revolutionar. In acest caz; absolut totii cei iesiti in strada nu au de ce sa se mai plânga cum ca Iliescu le-a furat revolutia, NU-a furat nici o revolutie Iliescu ci el a desavârsit-o, aparat-o.

    ce este atât de greu sa pricepi.

    Cine se declara revolutionar nu are drept al contesta pe Iliescu , nici pe Magureanu, nici pe Stanculescu, nici pe neon-Fortuna ci trebuie sa le ridice statuie, s-ai apere de toate atacurile.