0
14 comments

Marți, 13.12.2011 – nici măcar într-o zi de marți (trei ceasuri rele) și de 13 (cifră ghinionistă, nu?) nu s-a întâmplat nimic deosebit. Ba chiar în data de azi avem compoziția 13,12,11 (numărătoare inversă; dacă e numerotare inversă, peste 10 zile se întâmplă un eveniment universal – și chiar se întâmplă, e Ajunul Crăciunului)… Ai impresia că s-a stabilizat lumea și planeta înainte de anul 2012, nu mai au loc nici măcar catastrofe naturale obișnuite (dacă n-o fi liniștea de dinaintea furtunii, bat în lemn; ne ajunge criza mondială care ne sperie cu efectele ei de anul viitor; deși, în România, Guvernul Boc se laudă cu atâtea realizări, că România e demult în fruntea statelor europene, numai că românii nu vor să recunoască; sigur, Guvernul Boc e în frunte, prin prostie și rea-credință; n-ai ce să-i ceri).

Și totuși… Nu vreau să fiu „cobe”. Nici să cad în cealaltă extremă, cum a căzut Octavian Mihăescu (că totul va fi fain în 2012). Să stăm cu capul pe umeri. Oricând poate să lovească un cutremur și un tsunami de genul celui de anul acesta din Japonia. Las la o parte faptul că sunt așteptate furtunile solare fără precedent, care să prăjească sateliții și toată civilizația curentului electric… Poate au legătură aceste furtuni solare (anunțate catastrofale pentru 2012) cu cutremurele fără precedent. Îmi pare rău că trebuie să insist. Cel puțin pentru România e prorocit un cutremur mai mult decât puternic în 2012, de peste 7 grade pe scara Richter (care în București ar putea să facă prăpăd; dacă în Chile sau Japonia un cutremur de peste 7 grade nu e periculos, la București el e așteptat cu groază). S-a făcut tot posibilul să se treacă în România cu vederea prorocirea unui seismolog de renume, român plecat demult din România în Occident, care a venit anume în țară să ne atragă atenția, să stăm cu ochii în patru. Fiindcă după socotelile lui științifice, s-a sfârșit timpul de așteptare, în 2012 România va fi lovită de un mare cutremur. Natural, nimeni din România nu vrea să creadă în această predicție științifică, susținându-se în continuare că nimeni în lume n-a prevăzut cu adevărat un mare cutremur. Profesorul seismolog George Purcaru, „deţinătorul recordului pentru cea mai exactă predicţie din lume”, a ghicit și cutremurul din 1977 de la noi. Mai mult, în 2009 „la un Congres ce s-a ţinut în Statele Unite, European Seismology Calculation, profesorul a vorbit pentru prima dată despre cutremurul ce ar putea să aibă loc în România în 2012”. Și a reluat avertismentul „în 2010, la Congresul european de seismologie de la Montpellier, unde profesorul de la Universitatea J.W. Goethe din Frankfurt şi preşedintele Secţiei de Predicţie al Comisiei Europene de Seismologie, George Purcaru a prezentat o predicţie pentru Vrancea în 2012. Lucrarea este o completare a unui studiu mai vechi, care anunţa drept probabil un seism mediu în perioada 2000- 2012. Cutremurul, pe care profesorul îl prevede între 6,34-7,1 pe scara magnitudine–moment, este estimat a fi unul mediu”. George Purcaru și-a făcut datoria, a venit în România și a anunțat așa: „Avertisment! Un cutremur puternic se va produce în România în 2012!”. Sigur, nu e obligatoriu să-l creadă nimeni. Cum era de așteptat, seismologii din România (în frunte cu celebrul Gh. Mărmureanu) l-au ignorat de George Purcaru, că nu s-o găsi tocmai un român care să ghicească un cutremur puternic. La fel s-a întâmplat cu cutremurul din 1977, nimeni nu l-a crezut. Profesorul George Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu patru ani mai devreme, fapt atestat de o lucrare. A fost prima lui predicţie seismologică. “Lucrarea din 1974 am prezentat-o în faţa tuturor marilor seismologi ai lumii. Am făcut-o în Norvegia, apoi am plecat cu ea la Cambridge să o arăt”. Tot în 1974 a avut loc Congresul European de Seismologie de la Trieste. Pentru români nu contează nici că profesorul are la activ patru predicţii referitoare la cutremure majore care s-au adeverit. Cel dintâi s-a produs în România, în 1977, al doilea a zguduit Italia în 1981, iar profesorul a avertizat doar asupra locului. Următorul seism, cel din Insulele Aleutine (1994), care i-a adus şi recunoaşterea pentru cea mai exactă predicţie din lume (loc, perioadă şi magnitudine), l-a prezis alături de doi americani. Al patrulea este cel din Insulele Solomon (2007) – a anticipat locul şi magnitudinea. (Evz.ro) Preşedintele Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie (de pe lângă Comisia Europeană) spune că în ţara noastră cel mai mare cutremur poate atinge 8 grade pe scara Richter. Mai spune George Purcaru, expert NATO, între atâtea alte funcții pe care le deține: În România toate cutremurele importante au loc la Curbura Carpaţilor, în regiunea Vrancea. Adâncimea la care se produc este relativ mică, ţinând cont că pe glob sunt cutremure ce merg până la aproape 700 de km adâncime. În Vrancea coboară la 175 kilometri. “Până în 1974 unii cercetători au considerat greşit că pe teritoriul ţării noastre există două plăci, ce produc cutremurele. Este fals, deoarece noi suntem în interiorul plăcii eurasiatice”. Pe lângă cutremurele mari produse în regiunea Vrancea, mult mai dese sunt cutremurele mici, de câţiva kilometri adâncime. Eu nu fac decât să expun aici predicția pentru 2012. S-ar putea foarte bine să fie amânat cu un an, sau să aibă loc marele cutremur în România sâmbăta asta, sau de Crăciun. Amintiți-vă că Sumatra a fost devastată de Crăciun în 2004, în 26 decembrie, de un cutremur de 9,2 grade și tsunami cu valuri de 35 de metri, care au omorât 270.000 de oameni nevinovați (te paralizează această cifră, e de neimaginat).

***

Primesc o scrisoare ieșită din comun de la Nicolae Ciobanu (îi mulțumesc pentru ea; e chiar nemaipomenită motivarea; Nicolae Ciobanu e un scriitor adevărat), care ar trebui să mă facă să fiu mândru de acest blog (având efecte nebănuite; numai eu știu cât de greu îmi e să scriu aici zilnic; se apropie sfârșitul de an și iar mă gândesc să-l abandonez), citiți-o fără părtinire, are învățămintele ei:

Către proprietarul Blogului Cantonul 248,

Un salut din coasta cantonului de la Dumbrava Roşie

Domnule Liviu Ioan Stoiciu,

pentru Domnia-voastră, Ziua de 13 Decembrie, poate să nu-nsemne nimic. Pentru mine, însă, ea are semnificaţia întîiului salut salut binevoitor, din partea celui ştiut şi subt sigla LIS. A fost o vreme, poate mai mult de o lună, când am intrat şi intervenit cu comentarii pe blogul-diar pomenit măcar o dată pe zi. Era în prejma revoltei însîngerate din 1989, despre care aveam şi eu păreri extrase din păţanii, nu din auzite, ori din „revoluţia în direct” prin tembeliziune, ori zweiluntristul radio.

Atunci ne-am înţeles cel mai bine, mai ales că şi dl O.M. intrase pe fir cu unele detalii ce ori că mi-au dat dreptate, ori că au audus un plus de preciziuni. Fiţi liniştit: luna aceasta nu voi mai face atari imprudenţe. Mai ales, că mai tot ce am avut de zis am făcut-o. Carnetul meu de revoluţionar (niciodată pretins!) e-n posesia măsluitorilor loviluţiei, iar pensia mea n-atinge nici bacşişul chelnerului pe-o seară cu vad, la un restaurant fără mare ştaif.

Pe urmă, ceva între noi n-a mai funcţionat aşa de uns ca la începuturi. De cîteva ori v-am perceput chiar foarte pornit împotriva opiniei pe care am găsit cu cale s-o exprim, gîndind nu numai la dreptul (ba şi riscul) opiniei libere, ci şi la aceea că Gazda unui blog deschis comentariilor ar fi ideal să aplice acel principiu al echidistanţei în tolerarea oaspeţilor.

Mă bucură că, măcar în cazurile preşedintelui-ambasador şi-al preşedintelui altei uniuni părerile noastre au fost aproape armonice.

Apoi, a venit vremea să-mi asum singur – dar nu cu temeritatea şi acribia d-voastre – riscul de a scrie pe a mea proprie răspundere un blog săptămînal, cu impresii acumulate pînă-n fiece vineri: de aici, din francofonie. Am cutezat chiar să vă trimit via e-mail linkul. Dar am recepţionat, mai ales în primele 2 luni (iulie-august) de la mulţi semn că nu mă pot accesa. Acum s-a rezolvat, deşi sunt probleme la descifrarea codului, cînd cineva intenţionează să posteze un comentariu. Aşa, că i-am rugat pe toţi cei doritori să-şi spună părerea, s-o facă via e-mail, urmînd ca eu să le postez opinia, cu datele de identificare din mail. Cred că şi de la D-voastră am primit un îndemn de curaj şi cred că v-am mulţumit la timp.

Veţi şti, că dacă apar mai rar la comentariile de pe Cantonul 248, este şi pentru că de vreo 2-3 luni mi se refuză înregistrarea. V-am deranjat o dată şi prin curiel cu asta, aţi spus că e o problemă a providerului, aşa că n-am mai insistat. Nici prin poştă nu v-am mai deranjat, fiindcă nu eu contez în priorităţile Domniei-voastre.

Însă este cazul să Vă mulţumesc, pe această cale, pentru următoarele:

– Aţi fost primul meu interlocutor internaut de marcă, notorietate, ce mi-a apreciat stilul şi m-a încurajat să continui a scrie.

– Mi-aţi fost şi confesor şi am apreciat că acele destăinuiri (amare!) au rămas între noi.

– Mi-aţi postat cîte texte, pe care nu ştiu cîţi le-au cetit. Dar publicarea lor pe Blogul D-voastră m-a onorat, dat curaj şi obligat să nu cobor ştacheta.

– Chiar de nu-mi aprobaţi opinia mea (învechită, recunosc!) despre Literatură şi mai ales Poezie, n-aţi rupt definitiv punţile comunicării cu mine. Sfîntul Nicolae ne este ultimul Martor!

– Că, datorită acestui blog, am stabilit legături empatice cu Domnii Ion Lazu (puternice!), Vasile Gogea (una caldă alta rece), Dorin Tudoran (efemere) şi Paul Goma (pe care-l citesc, audiez, dar nu-l deranjez cu ţărăniile mele). Mai adaug pe Virgil Costiuc (prieten de jug), Ruxandra Anton (enigmatica zînă bălaie) şi Ancelin Roseti (om încercat greu, căruia-i doresc revigorare rapidă). Iar, prin aceste entităţi de bun augur, am ajuns să accesez alte bloguri propice, să empatizez cu vreo duzină de alte persoane cu mult mai presus decît mine. Nu pot să omit tripleta de aur a Domnilor Cicu-Spirescu-Ifrim şi mai ales pe talentata bibliotecară, Doamna Rodica Lăzărescu. Iar, de am uitat pe cineva, îi rog de iertare!… Memoria pîrdalnicei vîrste.

Chiar de nu direct, prin Reţeaua literară, am avut plăcerea să cunosc o familie foarte talentată din Bucureşti (care mi-a interzis să-i dau numele, dar eu trebuie s-o evoc!). Ori pe derutanţii Domni ce se identifică prin: Radu Humor, Dl Goe şi – nici nu se putea fără! – Viorel Padina. Şi, desigur, cei cu care am polemizat doar sporadic.

Sunt, toate acestea, prilej de a Vă Mulţumi pentru impulsul dat şi receptat direct în inimă, acum, iată: UN AN!

Dumnezeu să vă înzilească, să puteţi face la cît mai mulţi în starea mea de atunci, Binele ce mi l-aţi făcut!

Cu simpatie şi consideraţie –

Nicolae Ciobanu (ştiut şi de Culai).

PS: veţi şti că, miracol, revista Conta-mi parvine ca link pe mail şi sunt semne de (şi) mai bine. Deie Domnul!

PS. Vă invit să citiți un interviu scurt și cuprinzător cu Petru Romoșan, apărut azi la Cluj: http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/petru-romosan-comunistii-ii-acuza-pe-anticomunistii-de-atunci–80338.html


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0
14 comments

14 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Iată, sunt şi primul care se bucură de primirea ce i s-a făcut scrisorii mele aniversare.
    Vă doresc, spre binele celor care au uitat cînd s-au logat, ori au aflat în blogul d-voastră un colac de salvare, un liman deschis speranţei de comunicare: SĂ REZISTAŢI, fiindcă sunteţi UTIL!

    Nu zic mai mult: Sănătate!

  2. Apoi nu-i ghine ca-i liniste si pace ? Sunt destui profeti ce ne sperie cu cataclisme apocaliptice, io una stiu; cât timp voi trai nu voi vedea asemena catastrofe, asa cum spuneam; Dumnezeu nu-si toarna mânia descrisa in Apocalipsa ci mai degraba diavolul provoaca multe dezastre pe care Dumnezeu le mai si stopeaza, bunaoara cutremurul din noimembrie (2010) din Ro pus la cale de draci si pe care Dumnezeu la stopat. Sigur, va fi un cutremur natural (mare) si in Ro, toto ce este posibil sa aibe loc in 2012, dar nu este nici o nenorocire apcaliptica ci un dezastru local care pare necesar curata, pedepsi pe cei care trebuie, care au furat bucata de pâine din gura orfanilor, vaduvelor, sarmanilor iar ei se lefaie in palate, arunca bani furati la vrajitoare, mai mare blestem ca asta nici ca se putea pe capul lor. Un om care nu huleste pe Dumnezeu, care nu a jefuit sarmani, nu-a comis crime impotriva apropelui,cât ar fi el de pacatos din firea naturala, sa nu se teama ca nu-l va lovi caramida in dovleac in nici-o catastrofa. Nu spun ca nu cad si oamnei buni in asemena situati, spun doar sa nu se teama si sa creada in Dumnezeu ca nu-l va lovi cât timp in acele caramizi nu sta sânge nevinovat, lacrimi de sarmani adusi la disperare. Cine are a teme de pedeapsa, daca nu jefuitori de pe urma carora plânge natia.. asa cum si de politie se tem doar raufacatori. Pai ce vor acesti rumâni.. jefuiesc in veselie si acu vor ca sa nu le cada palatele in cap .. ba le-o zic, astora le va cadea cel mai tare, totii români vor vedea si minuna de dreptatea lui Dumnezeu, da, ptr acest lucru va ingadui Dumnezeu un mare cutremur, pentru ocultisti care bleastama omul prin tot felu de ritualuri dracesti, da si pe astia îi va lovi, ca si pe cei ce au dat-platit acesti vrajitori. Nu ai asa ceva pe constitna, stai linsitit omule.. sfârsitul lumi nu-a venit inca iar tu mai ai de facut ceva teme pe aici, nu trebuie sa mori înainte de vreme, de eliminat trebuiesc invatatori pacatului, agenti dracilor bolsevici trebuiesc redusi, pedepsiti. Iar de nu ai pacate asa de grele si totusi cazi in in necaz fiind in locul gresit, fii de zeci de ori fericit ca scapi de ce are sa vie pe pamânt. Da, din clipa in clipa trebuie sa fie ingaduit face aparitia spurcatu pe acel cal alb, iar din acea zi vor cadea si potirele mâniei lui Dumnezeu peste tot pamântul, si atunci va fi vai si vai de cei ce vor fi aici, mai fericiti vor fi morti si ticalosi luati de cutremur decât cei ce vor apuca acea zi, ca pe astia nici moartea nu-i va mai lua, o vor cere cu lacrimi si nu-o va primi.

    Ei da, auzi tu paradox, dreptate dumenezeiasca, sa fie mai ferictii ticalosi ce vor crapa in cutremur natural decât cei din zilele spurcatului (prezenta fizica)…

    Ah da, sa nu uit, draci vor sa provoace o apocalipsa simulând ca si cum ar fi vorba de potirele mâniei lui Dumnezeu. pe de alta parte in adâncurile pamântului exista armata ce trebuie eliberata si odata cu ea aducerea tronului lu lucifer , numai prin cataclisme dure va putea face crapa pamântul pentru a elibera armata si scoate tronu la suprafata si asta trebuie facuta tot pe întuneric si cum el nu prea vrea sa-si faca aparitia…. sfârsitul mai are de asteptat olecuta, 2012 nu indeplineste inca toate conditiile, într-un an nu se pot produce atât de multe evenimente de asemena amploare, ah da, razboi, cutremure mari, revolte pot sa fie.. Ba chair si prajeala stelitilor pot avea loc, tot nu-i bai mare. Ba omul sa ajunga la caru cu boi înapoi si tot nu-i bai de sfârsit al lumi.

    De sfârsitul lumi se tem doar draci si slujitori lui, ptr ca pe draci vizeaza acest sfârsit, ptr om este rezervata izbavirea de cel rau, reintrarea in aromonie cu cosmosul, cu Dumnezeu unificare pe veci. Un om santos in Dumnezeu nu se va teme ci va dori acest sfârsit al dracilor mai ales cei bolsevici, el stie ca vine imparatia lui Dumneze.

  3. Jenibil ! 😳 Dacă Mama Omida sau f’un popic de la mânăstirea Cucuiaţii din Deal ar avea blog, probabil că ar arăta fix ca ăsta 😯 ps/ nea Culai, las-o dreq baltă ; dacă dta mă bagi în aceeaşi oală cu @radu humor sau cu @dl goe, numai pt că sona’ii ăştia mă înjură ca la Nr.9, fiindcă aşa vor muşchii lor, înseamnă că eşti simplicissim rău de tot, neică.

  4. @AVP
    Onorabile (că am dedus aţi hi om-de-robă) Maître,
    dacă şi “pe fond” redactezi concluzii ca-n “ps”-ul ce-mi adresezi… Nu te-aş dori “apărător”!
    Te las, că am treburi mai urgente la ordinea zilei.

    DAR, ţine(ţi, că mă adresez tuturor!) minte: “derutanţii Domni ce se identifică prin…” nu-nseamnă că v-am introdus pe toţi în aceeaşi oală. Ci, fiecare-n parte, pentru mine, Simplicissimul-rău-de-tot, constituiţi foarte disparate enigme!
    Simplu de tot: nu vă asociez, ci vă diferenţiez, fără să (te) taxez după merit.

  5. AVP, tu esti ori bulangiu notoriu, adica activist ori diliu cu acte… hai sichtir cu mârsaviile tale si neamului tau de neobolsevici! Acu chair ca ma sucarisi rau de tot

  6. @Culai, ai dedus gresit (ca si perceptia ta cum ca eu as fi un homulet numai bun de bagat in aceeasi oala cu goe si cu humor). Nu sunt “om-de-roba” (asa cum zvonesc urechistii), n-am fost niciodata si nici n-as putea fi. Actualmente sunt somer, daca chiar te intereseaza ocupatia mea. Si nu vreau sa faci absolut nicio asociere intre mine si trolii ce ma hartuiesc penal de ani de zile. Atata tot.

  7. De prorocit, de prorocit, dar sa vedem ce o sa faca LIS si ceilalti cand haimanalele carora manolescu si alti cativa le-au deschis portile USR o sa arunce tablourile clasicilor la pamant si o sa agate chilotii lui bukovski in loc. Atunci sa va vedem!

  8. @O.Mihaiescu – n-am avut nici cea mai mica intentie de a intra in dialog, fie si indirect, cu d-ta. De altfel, iti faci o imensa iluzie daca presupui ca un om ca mine citeste vreodata d-a cappo al fine ceea ce scrii dta pe-aci. Daca ti s-a parut altcumva, e treaba d-tale, mey, rumâne. Iar limbaju pe care-l exibi hic et nunc, absolut impardonabil fie si pt un “profet” de cartier, ar trebui sa cam dea de gandit nu putinilor oameni seriosi care se preumbla pe-aci.

  9. ce sa citesti mai mortule? Ai grija ca pe 2012 te paste caramida in dolveac,plata pacatelor de acu 3 ani din parc.. tu esti mort din acea zi mai boule…

    Ai o sansa, sa faci matani si sugi ciprapi ca sa te iert mai jegule-neobolsevic pe care ma pis cu presiune farta rusine!

  10. Plină de miez scrisoarea dlui Nicolae Ciobanu ot Piatra Neamţ; ca să nu spun că textul poate fi luat ca foaie de temperatură a unui intelectual ce nu s-a amestecat în borşul naţional, înainte ori după “evenimente”… (Nu-mi trece supărarea că trebuie să scriu cu ghilimele despre ce s-a întâmplat în Decembrie 89…).
    Da, dl Nicolae Ciobanu chiar este un scriitor, ce-i drept unul care s-a păstrat în revervă. Însă noi, cei hârşiţi în toate, ştim că un debut pretimpuriu poate fi mai păgubos decât o îndelungată amânare. (Se cunosc exemple, pentru ambele variante.). Din comentariile de pe blogul LIS, de pe al meu, dar mai ales din fragmentele autobiografice pe care Culai le-a postat pe propriu-i blog, îmi dau seama, o dată în plus:1) că pe un om al condeiului nu trebuie să-l judeci după o primă frază, după primul comentariu… Lasă-l pe cel dedat scrisului să se desfăşoare, să treacă de inhibiţii, de blocaje, de farafastâcuri şi falsete, de ce nu? – şi este posibil să ai surprize dintre cele mai plăcute; 2) dl NC (Culai) are ceva de spus; 3)el are – şi nu e puţin lucru! -poate cel mai bogat limbaj dintre atâţia condeieri pe care i-am parcurs în ultima vreme – o explicaţie ar fi că şi-a trăit viaţa printre rafturile bibliotecii; 4) pe acest om plin de inhibiţii (din orgoliu!) amânarea l-a ţinut sub presiune, însă nevoia sa de autoexprimare este imperioasă şi magma fierbinte îşi va găsi calea de acces spre Literatură.
    Şi, Da, prietene LIS, blogul nu e o bagatelă, pentru cel ce se ia în serios; este vorba, dimpotrivă, de o răbdare teribilă şi de un angajament greu de bănuit. Poate fi şi o şcoală a stilului, pentru perfecţionist. Şi poate fi, aşa cum mărturiseşte Culai, un prilej de noi şi importante prietenii literare, sincere, dezinteresate. Iar faptul în sine de a avea zilnic o sută de cititori avizaţi, este o probă deloc uşoară, pe care nu oricine are curajul să o înfrunte, iar şi iar, cu Bărbăţie şi Credinţă…
    Felicitări, prietene şi poete LIS pentru generozitatea Dtale, care te singularizează în peisajul bloggistic scriitoricesc. Devotat, Lazu

  11. HA HAHA HA HA HA HA, oCTAVIANE miiiihaeEEEscuLE tata, ‘fratica’, …. caldura mare(!), hodoronca, tronka….pe mine ma confunzi cu AVP, pe coana mita cu joitica, bre, clinka, clinka….zurgalaii, neicusorule puicusorule, …. nici eu n-am fost in park, ce cine drak alergai domne in parculet cu paru? Sa nu spui ca nu e asa, te-am vazut!

    bre, zbanghiu esti! si violent, parol!

  12. Mulţumesc, Prietene şi Domn Ion Lazu!

    Sîngerez de părere de rău, în suflet, că nu i-am putut mobiliza pe toţi la un consens favorabil, în ce priveşte: a) sinceritatea mea faţă de cei pe care i-am perceput (pe niciunul descalificabil!), b) front comun în a-l determina pe dl LIS, prin prietenia şi aprecierile ce i le arătăm, să continuie această Golgotă de blog, datorită căreia oricine din ţară şi din lume poate sesiza pulsul cultural al ţării.
    Mare păcat că unii şi-au făcut din spaţiul comentariilor prilej de… nici nu ştiu cum să le taxez intervenţiile. Îi las în judecata propriului obraz şi conştiinţă.
    Se apropie Naşterea, Dragi oameni!… Daţi-le-ncolo de vendete şi alte nimicuri!