Cad păsări cu miile din cer şi nimeni nu e impacientat, oficial, pe planetă? E un avertisment misterios, ce s-a dereglat?

5 min


Duminică, 9 ianuarie 2011. Observ că se ia peste picior (dacă nu e total ignorată oficial) odiseea păsărilor moarte la grămadă, o dată, secerate de necunoscut – deşi fenomenul în sine e valabil pe continente diferite, din SUA în Italia sau Taiwan. Uimitor pentru mine e că nici până azi oamenii de ştiinţă nu s-au pronunţat. Moartea subită a zeci de mii sau sute (depinde de locaţie) de păsări, grupat, nu impresionează nici măcar lumea ornitologilor? Las la o parte plajele uriaşe cu milioane de peşti morţi, inexplicabil, tot acum, în Brazilia sau Noua Zeelandă şi SUA, ca la o comandă (e drept, românii sunt învăţaţi cu lacuri în care mor la grămadă peştii de apă dulce vara, sau cu peştii aruncaţi de furtună la malul mării). Ce se întâmplă? Nici măcar serviciile secrete ale statelor lumii nu se alarmează? Sau ONU, cu atâtea departamente care protejează fauna… Oamenii bisericii vorbesc pe şuşotite că e semn de Apocalipsă. E un spectacol monstruos, să vezi un câmp de păsări moarte, pe kilometri pătraţi, căzute instantaneu din cer, inclusiv pe maşinile în mişcare. „Ploaie” (că zăpadă nu poate fi) de păsări moarte, „care cad ca o ghiulea, ca în filme”. Păsări din diferite specii, de la mierle şi grauri la porumbei şi pescăruşi. Stupizenia de a da vina pe tarlale otrăvite chimic (din care au mâncat păsările) sau pe artificii şi pe gerul sau furtuna de afară, trebuie exclusă. E aberant să aibă de suferit zeci de mii de păsări o dată numai acum, otrava de pe tarla, artificiile şi gerul sau furtuna sunt dintotdeauna şi n-au murit păsările cu zecile de mii de păsări, secerate, toate la grămadă, busc… Cu toate acestea, nimeni nu ia oficial în serios avertismentul. Fiindcă e un avertisment misterios, ceva s-a dereglat. Poate e vorba de acea plasmă solară devastatoare (a furtunilor energetice anunţate pentru acest an şi 2012, când exploziile solare ar putea face ravagii), acea plasmă care distruge magnetismul terestru (de care păsările depind). Sau poate fi dereglat magnetismul terestru (al nucleului terestru de fier). Citeam azi că porumbeii călători şi-au pierdut direcţia, sunt dezorientaţi, n-au mai ajuns acasă – acum înţeleg de ce se întâmpla asta din copilăria mea, fiindcă aveau şi au loc dereglări magnetice, pe care nimeni nu vrea (sau nu e capabil, n-are bani) să le cerceteze cu cap. Sau că în Ungaria pescăruşii „mătăhăie”. În această lună însă se întâmplă ceva mult mai grav, nu e vorba numai de dereglările magnetice (care ar trebui să se simtă în aparatura de bord, la avioane, sau la sateliţi). Se spune că forţele electromagnetice ale Pământului au început să cedeze, că Polul Nord se deplasează spre Sud. Dar totul e abstract, nici măcar premiaţii Nobel în geofizică nu vor să-şi bată capul. Ce dacă mor instantaneu milioane de păsări? Un fleac. În orice caz, au loc schimbări de Câmp Magnetic şi păsările sunt primele victime? Eu n-aş fi deloc liniştit să fiu în locul în care cad păsările din cer. Ce-i fi, o fi?

Din păcate, am intrat şi eu în rândul scepticilor. Nu mai cred în semne cereşti. Faptul că anul trecut nu s-au confirmat profeţiile cu producerea marelui cutremur în România şi cu izbucnirea celui de-al treilea război mondial, mă face mai rezervat, nu-mi mai arde să plusez. Deşi sunt conştient că anul trecut ar fi putut fi anul liniştii de dinaintea furtunii din acest an, ferească Dumnezeu.

***

Marin Ifrim a luat viteză, scrie pe brânci din Anglia şi eu fac tot posibilul să-i fac loc aici. Culmea, el îşi însoţeşte „scrisoarea” cu fotografii de păsări (ultimele trei din această pagină de jurnal online), care în Anglia sunt bine-mersi (şi ele!):

SCRISOAREA a IX-a CATRE LIS

    Vineri, 7 decembrie, a plouat inca de la prima ora . Asta nu m-a

impiedicat sa cobor in oras si sa iau autobuzul spre Trago, un complex

alimentar si turistic situat cam la vrea 20 de minute de Newton Abbot.

Un bilet de autobuz costa 2,25 lire dus intors, masina respectiva

circuland din doua in doua ore chiar si atunci cand nu are niciun

calator. Supermarketul este urias, aici gasindu-se orice. Totul e de

calitate, indiferent de pret, insa marfa de calitate, cel putin

imbracamintea, e uluitoare. Englezii de rand sunt imbracati foarte

simplu, anost chiar. Am cumparat si de aici cateva lucruri marunte.

Exista sectoare unde fiecare articol costa o lira. In jurul

supermarketului exista si alte puncte alimentare, inclusiv un

restaurant. Totul e inconjurat de un parc de distractii destul de

intins, prin care se strecoara circular o linie ingusta de trenulet,

cu statii, peroane, semnale acustice si vizuale, bariera etc. Cu

cateva lire trenul poate fi inchiriat oricand. In mijlocul parcului

exista si o minigradina zoologica foarte accesibila vederii, in care

aproape toate animalele pot fi “pipaite” fara niciun risc. Doar

papagalii, foarte mari si foarte colorati, sunt inchisi in niste custi

 spatioase. Am mai vazut: pauni, lebede negre, rate salbatice, oi,

iepuri, veverite si chiar un porc. Printre acestea se strecoara tot

timpul porumbei si pescarusi. Ultimii parca ar jindui dupa

captivitatea celorlalti, insa nu urmaresc decat mancarea acestora.

De fapt, tot tinutul Devon e plin de pescarusi. Sunt asa de

familiarizati cu oamenii incat nu se tem deloc de acestia, uneori

zmulgandu-le cu ciocurile lor agile mancarea din mana. Dupa vreo doua

ore de cutreierat prin Trago si prin parc, m-am intors in Newton

Aboot. Pentru prima data de cand sunt in Anglia am cumparat un pachet

de tigari, unul mic, cu 10 tigari “Sterling”, la pretul de 2,62 de

lire. Un pachet normal m-ar fi costat peste 6 lire, adica vreo 35 de

lei noi in banii lui Boc. Atentie, in fine, dupa unsprezece zile de

haladuit prin tinutul Devon, am vazut primul politist englez in carne

si oase. De la distanta, dupa felul in care era echipat, am crezut ca

e vreun pompier local. Dupa uniforma si accesorii parea un personaj de

film gata-gata de lupta. Mergea hotarat pe centrul strazii principale

din Newton Abbot, calca apasat, cu pieptul umflat inainte si mainile

balanganindu-si-le din/spre solduri, precum personajele din filme cu

pistolari ai vestului salbatic. Tinuta sa era impecabila. Avea aerul

firesc ca e stapan pe situatie. In ciuda staturii potrivite, impunea

respect. Nu am indraznit sa-l rog sa-mi pozeze. Mai tarziu am inteles

ca nu as fi fost refuzat si nu as fi comis nicio impolitete. Azi a

fost Craciunul pe stil vechi. Maine voi vizita lacul Decoy, situat la

vreun kilometru de locul in care sunt gazduit.

   Ps. Ii multumesc lui Tudor Cicu pentru urarile transmise prin

intermediului Jurnalului… stoicic si, la randul meu, ii urez toate

cele bune si frumoase. Ne vom intalni in curand.

Marin Ifrim


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

5 Comments

Dă-i un răspuns lui Octavian MihaescuAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Hâm!… „Stupizenia” cu niscai păsări (porumbei buimaci de bubuituri şi autotorpilaţi bezmetic în norii de smog ai petardelor năucitoare), aportate în zori de patrupede canine scoase la dezmorţire, am emis-o poate chiar eu. Dar, nu-i bai!
    Eu, încă plusez: Era într-o dimineaţă de primăvară, acum să tot fie nu mai mult de un pol de ani îndărăt… Mă îndreptam dinspre centru către extrema margine a unui cartier unde giram o filială, pe o vreme destul de mohorâtă, deşi era ziuă… Lapoviţase, chiar în ajun, deşi era fine de-april şi se întorseseră stoluri-stoluri de lăstuni, rândunele, ca şi de alte mici şi mari migratoare. De ce rândunelele nu le-am uitat?
    Cam de după piaţa acelui cartier, pe mai toate stradelele dinspre ştrand, dar încă-n oraş, nu la loc deschis, pâlcuri-pâlcurele de rândunele ca secerate, pe asfaltul cel umed şi rece… Unele mai agonizau, cea mai mare parte însă moarte, deşi nerigide. Drama se petrecuse curând, asasin neştiut, nesimţit. Am adunat trei trupuri vii încă, în mănuşi, la piept, le-am dus la filială şi le-am încropit adăpost în pătucean de carton cu vată şi tifon, pe calorifer, la căldură şi destulă lumină. S-au stins rând pe rând, fără să se dezmorţească, să se atingă de apă şi hrană… Două-n aceeaşi zi, a treia în ziua imediat de apoi… Şi-au aflat ţintirim la rădăcina unor roze, ale unui vecin îngăduitor.
    Pe celelalte, de pe străzi, le-au adunat măturătorii, la tomberon. Presa locală n-a considerat necesar să comenteze acel dezastru.
    Stupizenia naturii, a sorţii lor, am consemnat-o doar eu, aici.

    Şi, mă mai doare de acele rândunele, că măcar prin salvarea uneia, m-aş fi spălat de a fi ucis, în pruncie, cu-o piatră aruncată orbeşte-ntr-un stol în zbor razant cu uliţa, o biată rândunea… Ochiul ei însângerat, capul ei cu roşu coif , trupul moale, inert, cu aripi resemnate şi gheruţe ca la rugăciune-mpletite, mă urmăresc şi acum, când vă scriu.
    Ce stupizenie!

  2. Am ras nitel de d-ta dle LIS, adica esti nimeni altul decât Iona , care daca Dumnezeu nu a împlinit ce-i spusese împotriva cetati, cazuse in depresie, cerea mai bine sa moara decât sta cu rusinea ca nu se împlinise profetia, pe care insusi Dumnezeu o zisese. Sigur, nu este cazul sarlatanilor de azi ce bântuie internetul cu tot felu de profeti apocaliptice fara sa aibe habar cu ce se haleste Apocalipsa si mai ales profetile din scripturi, ca de le-ar fi priceput nu ar îndrazni minti cu atâta nerusinare. Tot raul spre bine, macar acu v-ati lecuit de acesti sarlatani cu 2012 al lor, cu Nostradamus, Vanga, Ranga, Zbanga.

    Eu am mai afirmat pe acest blog ca Dumnezeu nu mai face profeti de anvengura, intr-un anume sens marile profeti, de importanta majora au fost incheiate, acestea doar prin Sfântul Duh sunt revelate, corect întelese de anumite persoane , cele mai multe gresit si tot mai multe in zilele noastre complect aiurea datorita dezichilibrului pe care-l suferim cu totii, asa cum observam si-n natura se vede deslusit si-n om, dar de fapt omul este cauza tuturor releleor, nu astrele, nu luna, nu Dumnezeu si adesea am putea zice ca nici diavolul, ca el doar da inspiratia iar omu-indobitocit nu mai are ratiune, nu-si mai foloseste liberul aribitru cu putere, ca puterea i-a fost strivita omului.

    Dumnezeu nu mai are ce sa prevesteasca deoarece totul a fost prevestit in cele mai mici detali.

    In România se dorea provoca un cutremur, prin noiembrie era programat de sprucaciune (are legatura si cu pasarile, veti vedea mai la vale) , javrele bagau presiune prin masinarile lor, Dumnezeu elibera zona de energiile acumulate. Proroci ce anunata marele cutremuri si razboi, stiau de la tatal lor, de la diavol care urmarea pune in aplicare planul, motivul; România cu toate pacatele ei, mai are foarte multi rugatori, nestiuti de nimeni ca sa nu mai vorbesc de mari duhovnici. Cât timp intr-o cetate mai exista rugatori, slujitori ai lui Hristos si Domnul este acolo, un singur neprihanit se afla in cetate pe care Dumnezeu nu-o va nimici. NU crestinul rugator este neprihanit ci Hristos insusi este neprihanirea noastra, este aparatorul nostru, avocatul nostru înaintea lui Dumnezeu, iar câta vreme intr-o cetate se cheama Numele Lui, cetatea este aparat-binecuvântata de Dumnezeu. Cutremurul se dorea fi de-o asa mare amploare incât sa reuseasca reduce considerabil si numarul acestor rugatori , respectiv sa slabeasca România a face loc tot mai mult nelegiuitilor. Când sprucaciunea bolsevica nu reuseste distruge sufletul, savârsi omul nou, fara de Dumnezeu, il elimina, asa a fost cu Ioan Alexandru, asa a fost cu multi oameni de spirit, artisti de exceptie, eliminati ptr a nu mai influenta pozitiv, tine sufletul treaz, inclusiv Pesamosca este un astfel de exemplu si ce exemplu de OM adevarat!

    Razboiul a fost delcansat in 2001, dar nu împotriva trupurilor cum se crede ci al sufletelor oamenilor, impotriva lui Dumnezeu, a lui Hristos pe care vor elimina din toate cetatile deoarece cum spuneam cât ar fi ele de pacatoase se bucura de protectia lui Hristos, veti observa lejer ca doar natiunile in care exista o bruma de spiritualitate, de manifestare a Sfântului Duh sunt si cele mai lovite fie de arme, fie de catastrofe zise naturale, ca sa nu mai vobresc ca in ele clasa politica isi bate joc de oameni pentru ai debusola, a nu le mai lasa ragaz gândi spre Dumnezeu, auzi ciripitul pasarilor de pe urma caruia se pricep multe ce duc direct spre Dumnezeu, eu personal am experienta la acest capitol, dealtfel este cunoscut faptul ca persoanele religioase ajung comunica si cu pasarile, eu inca nu am atins acest stadiu înalt, dar le pricep semnalele ce el da cu precadere când este vorba sa duc gândul -rugaciunea spre Dumnezeu. Hulitori lui Dumnezeu vor fi rusinati de o biata pasarica, la judecata deoarece ea va veni si dovedi nu doar ca a proslavit pe Dumnezeu la timp ci si cautat neâncetat ajuta si omul sa-o faca. Omul modern nu mai vede, nu mai aude, insa sprucatul stie acest lucru, motiv pentru care inca de prin 1999 s-a inceput cmapania impotriva pasarilor, le-au deviat traselul, otravit, ametit de cap. In urma cu câteva zile am auzit o avertizare ciudata venita de la o pasare, insista sa-i ascult ciripitul mai deosebit, un fel de strigat disperat, am priceput ca trebuie sa fiu atent ca ceva urmeaza petrece, uite ca saracuta de ea ma avertiza de carangiu ce urma sa-l faca acesti pshiopati ce conduc lumea. Si atentie, m-a urmarit in tot drumul meu insistând, fiind si singura, am retinut faza deoarece mi-a atras atentia in mod deosebit, poate am gresit ca nu ma rugasi pentru ele, poate asta vroia transmite, cu toate ca sunt incluse si ele in rugaciunea zilnica,dar in mod deosebit se pare ca implora protectie, rugaciune.. dar si mai grav; daca vor fi ucise, inolocuite cum vor pshiopati astia, sa bage clonatele lor, dupa ele urmeaza ca sufletul omului sa fie ucis la o scara foarte mare.

    Dl Ciobanu aminteste de rautatea copilareasca de care putini am scapat, majoritatea am tras cu prastia in pasari, am ucis macar o biata rândunica, de unde vine aceasta manie in copilarie, daca nu tot de la cel rau care uraste pasarile la fel de mult ca si pe om, pasarile mai sunt si ceasornicul lui Dumnezeu când trezeveste pe cineva, când da revelatia un prim contac material va fi venit din partea pasarilor. In cele din urma si simbolul Sfântului Duh este tot pasare zburatoare, pormbelul.

    Dar Dumnezeu mai doreste avertiza ceva mult mai grav, odata cu lepadarea de Hristos, când cetatile nu vor mai avea protecia de care vorbeam si Sfântul Duh va fi retras, iar fortele raului vor deveni stapâne absolute pe acele cetati. Daca se ingaduie celui rau face vrajitoria cu 2012, insemna ca in 2011 trebuie avea loc si marele eveniment de care vorbeam anul trecut. Si abia de atunci incolo Dumnezeu va turna cupele mâniei Sale pe pamânt, pâna atunci NU se misca un milimetru nici-un pol magnetic, nici alte rele nu cad pe pamânt. Astia nu pot pune vrajitoria in miscare inainte a se petrece evenimentul de care vorbeam, deacia si grabesc timpul, forteaza mâna lui Dumnezeu,iar uciderea pasarilor, dar si-a pestilor (si ei simbolizeaza tot crestinismul, primul simbol a fost al crestinismului), vrea sa ne spuna raspicat; s-a terminat, batalia se da pe uciderea sufletelor mai ales a crestinilor, al celor religiosi (includ si ovrei si araboi, islam-judaism). Apocalipsa nu este o veste rea ci izbavitoare , rea este pentru cel rau, diavol si ingeri lui, Apocalipsa ne releva anihilarea raului, venirea Imparatiei lui Dumnezeu, refacerea legaturi armonioase cu Dumnezeu. De temut de apocalipsa se tem doar ingeri celui rau. Apoi io zic ca si in Apocalipsa, MARANATA, ca asa se incheie revleatia, asa ne zice sa zicem noi urmasi lui Hristos, Vino Doamne Iisuse! Din acest motiv pregatesc mentalul cu nu stiu ce sosiri extraterestre, a nu stiu ce nave se apropie de pamânt, deoarece draci stiu ce eveniment urmeaza si ca sa poata pacali lumea, stapâni peste sufletele lor, nu doar trupurile ci si sufletele, baga tot felu de vrajeli literare, gen Vanga, Nostradamus, 2012, extraterestri si alte sprucaciuni, numa la profetiile scripturi sa nu ia aminte omul.

  3. Dlui OM:
    De stau bine şi (mă) giudec retrospectiv, n-a fost deloc răutate criminală conştientă, în gestul copilăriei mele… Mai degrabă, un act necugetat, imitând a altora necugetare.
    Ca, tocmai eu (poate că cel mai bun şi cu milă dintre aceia), tocmai din mâna mea să plece unica piatră ucigaşă în stol…
    La ceas, de cine spurcat?
    De atunci, am încetat să mă mai bucur de sângele proaspăt al vietăţilor sacrficate pentru mâncare. Din păcate, n-am putut să mă dezbar de a fi esenţialmente carnivor. Şi, chiar deloc nu sunt mândru de asta…
    O fi şi acesta un sort al datului meu: să ştiu că e rău, să nu pot să mă dezbar. Cum, nici de pahar, nici de iubire terestră, de viaţă…

  4. Asa este cum sublinaiti si dvs dle Ciobanu, va citez ptr ca ati spus-o mai bine decât mine; imi place formularea.

    „Mai degrabă, un act necugetat, imitând a altora necugetare”

    De ce tocmai piatra dvs a lovit, pai a celorlanti nu cred ca va fi fost discutata de va fi lovit cum a fost a dvs lovitura parlamentata in clipa de fata, se leaga una de alta, d-ta zici una din experienta, eu alta, dl LIS o alta si de le punem cap la cap dibuim pe spurcat.

    Dl LIS a observat corect, nici-o organizatie de protectie nu a guitat, deasemeni segmentul crestin vede semn vadit, pai si normal douo simboluri biblice, pesti si pasarile. Acum, pesti se halesc si ei, insusi Hristos a mâncat peste, a dat la multimi sa haleasca. Am vrea noi sa fim vegetarieni dar nu ne mai lasa Dumnezeu ca atunci ar trebui sa traim prea multi ani pe pamânt ca si Adam. Daca acum când traim sub o suta de ani suntem atât de mari besti, ce ar fi fost de am fi trait ca si patriarhi 800-1000 ani, ar fi fost dezastru, curat iad pe pamânt. Partea proasta este ca generatia noastra infuleca prea multa carne, cel putin in west este dezastru. In rest nu cred ca este pacat a mânca carne, pe undeva sunt impotriva activistilor verzi, vegetarieni de profesie pe care-i vad la TV zi si noapte. Nici a bea un pahar, place viata nu este asa mare pacat, cu conditia a nu-l uita pe Dumnezeu, a nu-l huli, ptr ca aunci iti pierzi mintile si te foloseste spurcatul dupa cum-i se nazare lui, de acii si raul ce se tot abate, pacatul cel comitem noi, respectiv vinovatia noastra.

    Pai, astia ce infometeaza natiunile, proprile popoare, bolsevici care au distrus cu atâta sadism creatia lui Dumnezeu, cred ei ca vor scapa usor ? Se înseala amarnic, uciderea unui om este pacat greu inaintea lui Dumnezeu, dar;uciderea trupului nu insemna si uciderea sufletului, spiritului, Hristos zice, temeti-va de cel ce are putere ucide (pierde)sufletul nu trupul. In alta parte zice si mai raspicat; ferice de cine are parte de prima înviere ca a doua moarte nu-i va mai vatama, aceasta a doua moarte este a sufletului pe care bestiile astea, maniaci astia de conduc lumea dau lovituri grele a-le câstiga. Se duce lupta teribila contra intregi creati a lui Dumnezeu, cea ce insemna ca vizeaza direct pe Dumnezeu. Acesta-i razboiul cel mare, acest razboi nevazut. Simbolul pasarilor si pestilor ucisi cu eclipsa se leaga, cu toate ca uciderea pestilor si-a pasarilor este mâna uman-indracit-pshiopata, in nebunia lor au spus fatisi care le este tinta in urmatoarea perioada. Si tare ma tem ca multe se leaga si cu cutremurul cel mare din România discutat mai sus, sa-i fi suparat atât de tare protectia lui Dumnezeu, ma tem ca da… au inebunit de-a binelea bolsevici asta.