Cine uită, nu merită: 13-15 iunie 1990 a schimbat destinul României. 20 de ani de frustrări până la cer

4 min


Duminică, 13 iunie 2010. Sună prost această zi de 13 iunie, acum 20 de ani premierul Petre Roman a pus poliţia în zori să-i stâlcească în bătaie şi să-i evacueze pe greviştii foamei din Piaţa Universităţii, în primul rând, unde e şi azi o piatră simbolică a kilometrului 0 al zonei libere de neocomunism (aveau corturi pe esplanada Teatrului Naţional; pe care poliţia le-a distrus), o greşeală de neiertat. Fiindcă fenomenul protestatar al Pieţei Universităţii se stingea de la sine, avuseseră loc primele alegeri libere postcomuniste pe 20 mai şi Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara rămăsese un deziderat (şi avea să rămână un deziderat 20 de ani, cine şi-ar fi putut imagina asta atunci?). Represiunea inutilă împotriva greviştilor foamei (care erau supravegheaţi de medici) şi ocuparea Pieţei Universităţii cu forţa de către poliţie, a coalizat forţele de opoziţie anti-neocomuniste, „golanii” au reapărut cu sutele să ceară eliberarea celor arestaţi în Piaţa Universităţii. A urmat o zi de coşmar, am fost martor – am povestit totul în pagini întregi în revista săptămânală optzecistă a USR pe care o conduceam, Contrapunct (pagini ce aveau să se constituie într-o carte intitulată „Jurnalul unui martor. 13-15 iunie 1990. Piaţa Universităţii, Bucureşti”, Editura Humanitas, 1992), şi care avea să deranjeze teribil regimul neocomunist de atunci al lui Ion Iliescu (Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu şi-au trimis oamenii lor în redacţie, pe Elena Ştefoi şi Hanibal Stănciulescu, de-a dreapta şi de-a stânga mea; în ianuarie 1991 mi-am dat demisia). Natural, protestatarii alungaţi din Piaţa Universităţii s-au luptat cu poliţaii, au cerut să fie eliberaţi cei arestaţi în Piaţa Universităţii, au dat foc sediului Poliţiei Capitalei şi sediului Ministerului de Interne, n-au reuşit să le ocupe (noaptea, a sosit o divizie de tancuri, care a înconjurat aceste sedii şi armata a făcut arestări), aici au murit nevinovaţi, care asistau, ca mine, la asediul protestatarilor, împuşcaţi de cei ce apărau sediile. Cifra de şase morţi împuşcaţi, anunţată oficial, nu reprezintă adevărul. Erau bălţi de sânge închegat în faţa Centrului Militar, şi pe bulevardele care se intersectează la Piaţa Universităţii, unde s-au dus lupte de stradă (chemat la comisia parlamentară de cercetare a acestor evenimente, le-am spus că am numărat 11 asemenea bălţi de sânge închegat, şi mi-au spus că mărturia mea nu e valabilă dacă nu ştiu sigur că au murit acele persoane întinse pe asfalt, cu tot sângele scurs). Intuitiv, protestatarii au înţeles că serviciile secrete (moştenitoare ale Securităţii) ale lui Virgil Măgureanu sunt principalele vinovate cu instigarea la violenţă, şi au ars sediul SRI (pe atunci era lângă sediul Ministerului de Interne condus de Mihai Chiţac, acelaşi general care azi e în puşcărie, ispăşind pentru morţii Revoluţiei de la Timişoara). Am asistat la scenariul arderii autobuzelor care blocau străzile adiacente Pieţei Universităţii, la alungarea cu pietre a scutierilor din Piaţa Universităţii, recâştigată de protestatari metru cu metru. Imaginile de la televizor (nu exista decât TVR) au ţinut Bucureştiul şi ţara într-o emoţie continuă. Iar atunci când Răzvan Theodorescu a ordonat închiderea emisiei, după ce Ion Iliescu a chemat în ajutor populaţia „pentru apărarea câştigurilor democratice”, s-a declanşat nebunia. Iliescu  a sugerat că opoziţia vrea să-i ia puterea (pe care a câştigat-o, să nu uităm, cu 85 la sută pe 20 mai), aşa că s-au oferit grupuri de presiune „muncitoreşti” să vină în apărarea lui. Mai departe n-a fost decât un pas: autorităţile de la Bucureşti (în frunte cu Ion Iliescu şi securiştii lui Virgil Măgureanu) au pus autobuze şi trenuri la dispoziţie minerilor (şi nu numai lor; dar minerii au ieşit în evidenţă prin violenţă) să vină să apere… democraţia! Aşa că în noaptea de 13 spre 14 iunie au plecat spre Bucureşti batalioane civile de pedeapsă, care aveau să îngrozească o lume întreagă. Brusc, destinul României avea să se schimbe radical – de la o simpatie fără precedent din timpul Revoluţiei, la o pierdere totală de prestigiu după războiul civil declanşat de minerii pedepsitori în Piaţa Universităţii (şi nu numai). Occidentul nu mai văzuse o mineriadă, cu bâte, topoare şi furtunuri cu piuliţă metalică la un capăt, cu care minerii striveau capetele trecătorilor nevinovaţi, nimeriţi pe 14 iunie în Piaţa Universităţii. Din 14 iunie 1990 România îşi dădea prin Mineriadă în petic, devenea o ţară din lumea a treia, Occidentul a înţeles că adevărata faţă a României este aceasta, nu aceea de la Revoluţie (având în imagine şi populaţia Bucureştiului, care aplauda camioanele cu mineri, după ce au ocupat Piaţa Universităţii). Şi tot creditul moral câştigat la Revoluţie s-a pierdut pe termen lung, nimeni n-a uitat nenorocirea de atunci… Curios, nici azi Iliescu nu conştientizează răul făcut pe 13-15 iunie (las la o parte morţii nevinovaţi ai acelor zile războinice), el e convins că minerii au venit din datorie patriotică, să apere cuceririle revoluţionare, că au reacţionat cu violenţă la violenţele protestatarilor. Uitând că el a aprobat ”lichidarea Pieţei Universităţii”, a dat tonul violenţei extreme, trimiţând haidamaci şi poliţai să-i stâlcească în bătaie pe greviştii foamei şi să-i aresteze cu violenţă (erau plini de sânge) pe cei ce se mai aflau în Piaţa Universităţii pe 13 iunie 1990. De altfel, grozăvia omorârii a şase nevinovaţi (morţi recunoscuţi, dar au fost mai mulţi) şi arestările violente din zilele de 13-15 iunie, urmate de torturi la locurile de detenţie, aveau să perpetueze în timp o frustrare până la cer – fiindcă nimeni n-a fost condamnat pentru evenimentele sângeroase din 13-15 iunie 1990 (Miron Cozma a fost condamnat pentru Mineriada din 1991). Sigur, nu e iertat în primul rând Ion Iliescu, el a fost (şi a rămas) tartorul care a deturnat destinul României. Azi, după 20 de ani, 150 de manifestanţi, la un marş de comemorare a victimelor mineriadelor (vezi foto), i-au scandat lui Ion Iliescu: „Ilici, eşti acasă? Morţii nu te lasă!” şi „Păcat, păcat de sângele vărsat”, iar bucureştenilor pasivi: „Cine uită, nu merită”…


5 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Mlţumesc, Liviu, pentru rememorare, şi te felicit pentru tonul neutru cu care ai abordat subiectul, deşi ai fost implicat până peste cap. Imediat după evenimente se profila tendinţa de a pune totul pe seama agenţilor instigatori. Astăzi recunoşti – şi justifici sub aspect psihologic – faptul că şi cei din piaţă au avut un potenţial de violenţă care abia aştepta scânteia pentru a se aprinde. Dar de aici şi până la aberaţiile cripto-comuniste pe care le-a comunicat recent un fost procuror comunist la un seminar pe probleme de presă susţinut la Brăila, cu participaea unor reprezentanţi ai Facultăţii de Jurnalism din Chişinău, care reitera punctul de vedere oficial de atunci, distanţa este foarte mare. Cred că ai găsit un punct de vedere echilibrat. Vinăvăţiile sunt din ambele tabere. Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au murit atunci.

  2. De ce il mai acuzam pe Iliescu, in tabara noastra zisa pe baricada binelui lucruile stau mult mai rau, rezultat; C-tinescu se coieste cu Iliescu, asa-zisi urmasi ai bratienilor…. cu acel „fat-frumos” fiu de scârnavie bolsevica, el insusi bolsevic care va fi adus mineri in Capitala in trei rânduri ca doar priministru era, si declarati mai facea si el pe atunci… Cum se face ca si acum dupa 20 de ani, atât el cât si Ilici nominalieza grupul nostru, fiind vinovat principla, adica fascisto-legionar, cum le-o mai zice antifascisti astia…

    Eu unul nu doar ca vorbesc dar amsi doceumtatia complecta privitor la manifestatia din P-ta Univ, nu, nu studeti au delcansat-o dle LIS, astia s-au bagat dupa cu al lor cenaclu flacara condus de sâsiata aia, de tzap si alte lighioane bolsevice ce trebuia as face CV ptr neobolsevismul instaurat la nivel global. NU, nu voi nega rolul studentimi, dar fie cu iertare nu au fost la întaltime cum tot aud, au fost si ei o masa de manevra, am mai discutat pe acest blog mârsavia de la care se trag mai multe rele decât le-a instaurat insusi Iliescu.

    Ce a fost dupa 20 mai in P-ta Univ a fost diversiune ordinara ptr a compromite si da lui Iliescu si Roman posibilitatea alunga din tara electoratul responsabil, care opta fie ptr SD-Cunescu, fie ptr PNL fie ptr PNT, nicidecum ptr urmasi bolsevicilor (FSN), care de peste 60 de ani calaresc România. Si asta o spune unul care a fost victima, cautat acasa de mineri-securisti, care zilele acestea implineste 20 de ani de semiexil.

    Demonstratia nu inceta dle LIS, Maries si Dinca sunt cei care au tinut cu greu o mâna de oameni, tineri dezorinetati, ba si aurolaci (dupa 20 Mai), iar grevisti foamei se impart indouo categori dle LIS,

    prima,cea care isi pregatea plecarea din Tara, cauta motiv politic, numeroasa ci minoritara, gen Gradin din pur idealism. Normal trebuia sa inceteze si cu greva foamei , nu mai exista sutinerea de pâna la 20 mai, studientime, elevi, intelectualitate, partide poltice.

    Eu le-am spus nu odata, m-am si certat cu ei, ca doara multi veneau pe la sediu unde mai soieleau, haleau (ma refer la lideri). Inca de atunci multi constientizaseram faptul ca Maries si Dinca fac un joc malefic, azi este dovedit si ptr un copil de gradinita ca acestia au facut jocul lui Iliescu, joc inca nedescifrat , inca persista confuzia.

    Ma mir ca este atât de greu a se întelege ca mineriadele au avut rolul destabiliza opozitia, respectiv PNT care nu dadea semne de a -se da pe brazda, prea bagase pe teava basarabia, Monarhia, legea lustratiei (Pct 8), unde, deprimarea electoratului responsabil care va emigra a fost scopul principal, deprimarea o va desavârsi tov C-tinescu.. dupa care FSN-ul va fi fost facut stapân pe România, fie ca este vorba de Iliescu ori Basescu, in esenta tot PCR-FSN conduce Ro, tot bolsevici, fiii si ficele acestor napârci.

    In alta ordine de idei, observ si azi tot felu de impostori care profita din plin de acele evenimente, mai degraba se victimizeaza deoarece le prinde bine ,daca tot au fost exclusi de la feliuta de tort tzapisto-iliciana, macar sa joace cartea victimizari, mai cade ceva firmituri din victimizare. In realitate evenimentele din Iunie 90 nu avantajeaza pe nimeni. Totul a fost o diversiune, era normal ca dupa atrocitatile mineresti populatia sa se revolte, balti de sânge am vazut si eu, ba mult mai multe mi-au vazut ochi. Am sa dezvalui o chestiune cu tâlc

    Inca din 10 Iunie 90 fusesem informati de decizia cabinetului Roman, atentie, a lui Roman personal, un omal nostru ne-a informat ce urma sa se petreaca in P-ta Univ, pe mine personal si pe Mircea lacatus, ne-a trimis Puiu (11 Iunie), la Dinca sa-l convingem sa inceteze ptr a evita o baie de sânge, ba Dinca fusese cheamt si in sediu ptr a fi convins de Puiu personal, a refuzat brutal. De ce nu au incetat actiunea când totul era evident ca este sortit esecului si mai ales represalilor, când deja fusesem informati din surse apropiate guvernului. Noii cautam dejuca actiunea malefica a lui Roman si Iliescu, a boslevicilor,cine este vinovat ca nu am reusit dejuca, asa ca… sa nu se mai victimizeze nimeni.

    Spuan ce vor sa zica totii schemceri, curatirea pietiei se impunea, autoritatile legal constituite aveau tot dreptul sa o curete si, dupa stiinta mea o si curatase in 13 Iunie orele 5 piata se eliberase, Primarul de atunci, Petrescu spalase carosabilul, incepuse planta flori pe locurile corturilor, ei.. cui nu a convenit de a incendiat autobuzele, declasnat violentele ulterioare in care (primele ore), nu au mai fost implicati manifestanti ci indivizi dubiosi. Ba si la TVR s-a dovedit ca nu manifestanti din P-ta Univ au fost cei care au intrat cu forta, au incendiat, amentintat, dimpotriva manifestanti cautau apara TVR de agresori, insusi cheliosul a recunoscut acest lucru.

    Inca un amanunt, totiii schmeceri care azi sunt noii neobolsevici vopsiti inanticomunisti, telectuali ce zica-se au sutinut manifestatia erau plecati din Tara… ei na… dar chiar totii? Pai, nu ma mira, daca noi (PNT), fusesem informati, multi ne-am pus la adapost, dar tot ne-a prins (pe uni), cu atât mai mult „lideri”, asa ca nu ma mira ca azi C-tinescu se coieste cu Iliescu, asa-zisi urmasi ai bratienilor sunt coiti pe toate partile de „fat-frumos” din gubernia bolsevica.

    Degeaba dam vina doar pe Iliescu, el si-a indeplinit misiunea, vinovati sunt români, totii care au votat cu urmasi PCR, a bolsevicilor, care au apaludat si dedat la atrocitati demne de o tara barbara. O populatie care striga moarte intelctualilor, noi muncim nu gândim, nu poate ramâne nepedepsita de Dumnezeu, România are exact cea ce si-a asternut cu ocazia noi sale nasteri, cât timp acest pacat nu este asumat de natie (nu sunt semne), sa nu se astepte la minuni, la lideri providentiali ca si pe acestia îi va ucide cu acelasi sadism, nu Iliescu ci români neoasi.

  3. Hai dle sa luam un exemplu din ograda noastra, este normal ca tov Manolescu sa fie uns tar la USR? Pai da, este normal ptr ca majoritatea scriitorilor au fost si ramas lingai, Manolescu este oglinda fidela a poporului scriitoricesc din România, pai si atunci ce drac de bolsevic nu va pune laba pe România, numa cine nu vrea nu-o calareste dupa cum vrea sula lui… (Iliescu) ia hai domne sa facem un ixircitiu de imaginatie

    De era fain frumos Goma adus in Ro si uns bosul USR, ca de al RSR nu fusa sa fie, ca atunci iesea o Românie mai cu ovule… Nu era fain sa fie Goma presedintele USR io zic ca era mult mai fain , macar ca -i bagam pe manolesti la cotet si tot era ceva, nu mai era mata amenintat cu excluderea.

  4. M-am uitat pe blogul lui Iliescu, hm.. javra asta ne crede tâmpiti pe totii, pâna mai ieri sutinea cum ca noi 8PNT), i-am bagat sula in foale, iar acu gura nu-i pute a cacat si sutine cum ca am dat comunicat a se retrage din P-ta dp 20 mai, pai asta i-am zis-o de ani si ani de zile si noi, dar si io personal i-am explicat nu odata, cum a fost daraveaua, ma refer strict la grupul nostru pe care Iliescu si Roman il tot nominalizeaza ca fiind tartorul legionarilor, fascistilor, bag seama ca Iliescu s-a pocait de tâmpenia asta, a intros foaia, azi pune tunurile pe amicul lui, nimeni altul decât Maries care i-a facut jocul.

    Desigur am aruncat o privire si prin presa sa vad ce tâmpeni mai debiteaza, mi-a atras atentia reptilianu CTP, care nici asta nu hali cacat cu polonicul, azi indrazneste da cu presupusul … când ar trebui sa taca, cel putin CTP si alti ca el nu au drept da verdicte, a se pronunta, iar tâmpenia debitata pe gându lui neobolsevic-reptilian, dovedeste din plin ca tot scârnavie a ramas.

    Roncea îi da cu placa lui, numai noi am luptat si tot luptat, deh.. acesti frati sunt singuri aparatori ai ortodoxiei, ai anticomunsimului, ai unificari, ce mai.. ce ne belea sula lui Ilici fara acesti doi-trei fratiori curajosi-foc.

  5. Admir si salut pe toti cei care au crezut in ceea ce au facut atunci.
    Idealisti se gasesc, inca, peste tot.
    Dupa parerea mea, evenimentele incepand cu ’89, fac parte dintr-un lant, care au dat Romaniei un primat: a fost si este prima tara din EU supusa unei manipulari masive, atat din vest cat si din est . Un mare personaj al acelor timpuri ( si cunoscator a scenei romanesti) spunea ca suntem “stupid people” si ca ne va trebui 50 de ani sa devenim “democrati”, ei bine cred ca gresea, cred ca suntem “handling people” si ne va trebui cel putin cinci generati de acum inainte sa se schimbe ceva, in bine desigur ( dar bine pentru cine?).
    Bombardand lumea cu informatii neadevarate, sau adevaruri trunchiate, dandu-le alte preucupari ( lipsa bunurilor primordiale pentru supravetuire fisica, punand in centrul atentiei valori efemere, materiale etc.), distrugandu-le increderea in ei insasi si in alti (scandaluri, epidemi inchipuite, terorism, razboi, rasism etc.) administrandule tot felul surogante ( spectacole [“da-ti poporului paine si jocuri”], falsi zei , etc) si cu o mare rabdare ( pentru ca au!), poti avea controlul absolut.
    Pentru a face fata la toate acestea, ce este de facut?
    Inainte de toate cred ca lipseste nu motivatia, ci lideri spirituali care va trebui sa ne educe, din nou, in sensul valorilor adevarat umane.