Miercuri, 12 mai 2010. De regulă vin să scriu aici la ora 20.45, după ce văd ştirile (începând cu ora 19 – pe Pro Tv, Antena 1 şi TVR 1, dar şi Realitatea Tv şi Antena 3; nu deschid televizorul decât la ora 19; altfel, n-aş mai avea timp pentru nimic). În această seară m-am simţit iar prost, văzând protestele pensionarilor. Mi s-au umezit ochii. Avem o clasă conducătoare nemernică, este inadmisibil ce se întâmplă. Să li se taie şi pensionarilor (care în majoritate au pensii de 600 de lei) 15 la sută din indemnizaţia lor simbolică, e într-adevăr o ticăloşie. I-am auzit strigând înnebuniţi „Jos Băsescu!” – şi eu auzeam „Jos Ceauşescu!”, ca la Revoluţie (de „Jos Iliescu” am uitat, atâta s-a strigat în România postcomunistă „Jos Iliescu!”, că nici nu mai aud). Observaţi? Am făcut progrese democratice: de la Jos Ceauşescu am trecut prin Jos Iliescu şi am ajuns la Jos Băsescu! Adică am involuat continuu… Am tot scris: eu, cetăţean de rând al acestei ţări, de 60 de ani am fost sacrificat pe altarul democraţiei (vă amintiţi, regimul comunist construia tot democraţia; fiecare regim cu democraţia lui). După asemenea proteste ale pensionarilor eu, să fiu locul preşedintelui ţării, Băsescu, mi-aş da demisia. Şi ştiţi de ce, în primul rând? Fiindcă pensionarii l-au votat, ei sunt cei mai disciplinaţi cetăţeni la urne, ei au vrut în majoritate în 6 decembrie 2009 să nu aibă loc o schimbare, să fie păstrat Băsescu (care le-a promis mărirea punctului de pensie, împreună cu PDL), să fie stabilitate… E un paradox al acestor vremuri de mizerie – ştiţi cine-l mai contestă violent azi, alăturaţi pensionarilor? Ceilalţi votanţi majoritari ai lui Băsescu: bugetarii din Educaţie (tot fiindcă le-a promis marea cu sarea, ba chiar le-a promulgat mărirea salariilor cu 50 la sută cadrelor didactice; mărire care nu s-a pus niciodată în practică). E o răzbunare a neputinţei în timp? A lipsei electoratului de clarviziune… Acum principalii protestatari anti-Băsescu sunt pensionarii şi cei din Educaţie – cine ar fi crezut? Bineînţeles, au dreptate să fie violenţi în protestele lor şi pensionarii, şi bugetarii din Educaţie: cum adică, noi te-am votat în majoritate şi tu îţi baţi joc de noi? Jos Băsescu! Demisia!
Ticăloşia actualilor guvernanţi depăşeşte orice imaginaţie – li se ia un sfert din salarii bugetarilor angajaţi şi 15 la sută bugetarilor pensionari, nu şi salariaţilor din sectorul privat! O discriminare patologică. De parcă de vină ar fi bugetarii pentru dezastrul în care a fost adusă România (datoare vândută, în prag de incapacitate de plată)! A reapărut lupta de clasă: dintre bugetari şi particulari? Băsescu şi ai lui, trădătorii neamului, pe asta mizează acum: pe dihonia care stă să apară în perioada următoare între bugetari şi particulari! Colapsul e aproape, e atât de greu de înţeles? Statul nu poate funcţiona fără bugetari! Dacă bugetarii intră în grevă generală, României i se poate pune cruce pe piept, clasa politică devine inutilă, Băsescu poate să plece pe mare liniştit (dacă nu-i dă cu o piatră în cap vreun pensionar lăsat să moară de foame numai fiindcă aşa vor muşchii lui; deşi pensionarul a muncit o viaţă întreagă şi a cotizat, să aibă din ce trăi la bătrâneţe)… Mă uit siderat la patronat, care e fericit că li se ia bugetarilor un sfert din salariu şi pensionarilor 15 la sută, toţi într-un glas vor să se pună în aplicare imediat „memorandumul cu FMI” (care cuprinde aceste măsuri de sărăcire accelerată a bugetarilor; e vorba de 7 milioane de români, majoritatea familişti, cu copii mici, care au datorii la bănci şi n-au avut nici până acum cu ce să-şi plătească întreţinerea, multora li s-a pus casa la mezat), ba chiar vor şi „facilităţi”. Sigur, baza economică e în sectorul privat, dar de ce numai el trebuie să trăiască? De ce trebuie să moară bugetarii? S-a ajuns prea departe… La ce trebuie să ne mai aşteptăm? Vor interveni serviciile secrete şi ne vor speria cu sfârşitul de domnie ruşinos al lui Băsescu, care ar însemna pierderea de suveranitate a României (că aşa ne-a ameninţat Băsescu; nu vreţi să muriţi de foame, România îşi va pierde suveranitatea)? Vă daţi seama ce nenorocire ar fi dacă s-ar supăra Băsescu şi ar pleca cu elicopterul de pe Palatul Cotroceni? Parcă aud uralele: Ole! Ole, nici Băsescu nu mai e! N-avem noi norocul ăsta. Băsescu trăieşte din sacrificiul nostru, din sângele nostru, moral, el e reprezentantul sistemului ticăloşit al regimului comunist, perpetuat până astăzi.
***
Poetul Viorel Tăutan (fost profesor la un liceu din Jibou, pensionar, azi profesor la ţară, să mai câştige un ban; absolvent al Filologiei din Cluj, născut în 1943) mi-a atras atenţia că exact ce păţesc eu cu cârciuma de sub apartamentul meu, păţeşte şi domnia sa. Ieri, la Comentarii, la pagina mea de jurnal online îmi scria (în continuarea celor scrise de mine): Stimate domn, iată coincidenţa ! Mă refer la prima parte a filei de astăzi: Dacă veţi fi deschis cartea pe care mi-am îngăduit să v-o trimit, îţi fi descoperit la pagina 74 poemul în proză FRIG LA INTENSITATEA XXL. Cu adevărat, intelectualii analfabeţi cu licenţă aflaţi în Parlamentul ţării, au încurajat libera iniţiativă deşănţată iniţiind legi şi ordonanţe de acest gen. Baruri, cluburi, cârciumi deschise în apartamentele de la parterul blocurilor de locuinţe. Şi cel unde locuiesc este amplasat deasupra unui astfel de local. Protestelor mele, faţă de gălăgia, miresmele şi frigul escaladând prin hotele de aerisire de la băi, li s-a răspuns cu o şi mai amplificată serie, sau cu ameninţări voalate din partea clientelei necoapte a barului. Aşa încât “Rabdă inimă şi taci!” Nu pot decât să-i plâng de milă (aşa cum îmi plâng şi mie de milă) şi să-l asigur de întreaga mea simpatie: dacă a rezistat (asemenea mie; neavând de ales) cu cârciuma sub apartamentul său, eu chiar cred că merită să-i ridice cârciuma (sau pe banii cârciumii) o statuie! Pe care să scrie Viorel Tăutan, anul naşterii şi poemul FRIG LA INTENSITATEA XXL (apărut în 2010 în volumul „Elegia civis transilvaniae Viorel-Gheorghe”), subintitulat „Poem-horror”:
sub apartamentul unde locuiesc, prea-tânăra văduvă a deschis
un fast-food, XXL, cu acordul meu de-atunci îmi afund picioarele
în frig până la glezne, până-n genunchi, ca-n basme. Conversaţii cu
miros de curcubee dipsomane – miliţieni convertiţi (agenţi,
inspectori, comisari), mese pe post de tobe îndărătnice, manele
frig miasme de usturoi prăjit urcă perfid spre hota din baie, fum
de ţigară îmi agresează nările, miros al dejecţiilor de tron
suprasolicitat, rătăciţi veseli din ambele regnuri procesând intestinal
alcool frig, metalică – uşa de la intrare se tânguie în repetiţii
coşmareşti, iarna, aici îşi petrec orele de chimie istorie mate
elevi de vârste interzise, aluziv educaţi de chelneriţe senzuale şi nu
foarte mature, portiere de maşini şi motoare ambalate, ţipă chefliii
când ies în miez de noapte
Frig
Poemul e datat decembrie 2003.
Îi răspund şi domnului Octavian Mihăescu (care de asemenea m-a compătimit la Comentariile paginii de ieri de jurnal online; vedeţi la https://www.liviuioanstoiciu.ro/2010/05/se-misca-sub-mine-carciuma-irlandeza-o-noua-revista-conta-si-versuri-de-aurel-dumitrascu/). Am apelat la toate forurile posibile pentru a închide această cârciumă (pub irlandez): urmarea? Poliţia m-a declarat nebun şi a cerut să nu o mai deranjez cu telefoanele noaptea, când eu nu eram lăsat să dorm (aţi înţeles, Poliţia Capitalei şi Circa 14 Bucureşti, mai exact, beau pe gratis în cârciumă, după ce-i amenda de ochii lumii patronii). Iar cârciuma… m-a dat în judecată, deoarece i-am dat firma luminoasă jos de pe peretele exterior al apartamentului meu, de la etajul I! Cât dinspre primării, au făcut totul să intre cârciuma în „legalitate” (deşi cârciuma s-a deschis ilegal, pe furiş, fără acordul nimănui), toţi reprezentanţii ei primind anual plicuri grele de bani, nu e greu de înţeles (dar cum să demonstrezi?). Corupţia s-a generalizat în România, nu e nimic de făcut. Dedesubtul apartamentului meu era un magazin, care a subînchiriat cârciumii spaţiul – patronii cârciumii (un irlandez şi o prostituată româncă în Israel) au venit cu Dacii vechi în 1997 (au investit mai mult în plicurile cu valută forte băgate în buzunarul politicienilor corupţi din primării şi de la poliţie), azi patronii sunt milionari în euro, calcă pe cadavre.
Infernala povestea asta despre carciuma irlandeza… Pacat ca nu e doar o fantezie pre-apocaliptica, culeasa de prin internet. „Lupta de clasa” se adanceste, coboara la subsolul blocurilor!
Superb: “Lupta de clasa” se adanceste, coboara la subsolul blocurilor! Mersi, Andreea – tu eşti scriitor.
Stupefiant dle Stoiciu. Faptul ca cârciuma este ilegala este evident, nu are ce cauta un astfel de local de noapte lânga ori cum este cazul dvs in locuinta, sunt sigur ca si in Ro legea trebuie fi astfel regelemntata, , cel mult ora 22 ar trebui sa se inchida in asemena conditi. Halucinata mi se pare atitudinea „politiei”, nu am cuvinte.. nu-mi vine crede fi posibil o asemena atitudine sfidatoare… sa te mai faca si nebun… da, vor sti ei ceva.. in asa teroare chiar ca inebunesti. Ma mir cum de mai sunteti intreg.. Nu-mi ramâne sa zic decât ca si bieti pensionari, era mai bine pe vremea lui Ceausescu, atunci te baga mintenasi la tulburarea linisti publice, ba, din grija fata de noi inchindea cârciumile odata cu gainile… Se pare ca in cazul unor populati iresponsabile bâta este cea mai buna cale…
Am urmarit si eu ultimile stiri /horor/ din Ro, am vazut si eu bieti pensionari pe umeri carora totii politicinei au jelit, inclusiv Basescu, categoria cea mai crunt lovita dupa 89 , mai primeste o maciuca in moalele capului si ce maciuca… Am remarcat insa ca nu prea au fost bine organizati, ei nu au avut formata o delagatie care sa se duca la negocieri cum este normal in asemena conditi, cu Jos Basescu, asa cum tipam si noi Jos Iliescu si cum bine remarcati si dvs vremea revolutiei a trecut, Ro nu poate face o revolutie de capul ei,, sa fim seriosi…. sa nu ne imbatam cu apa rece, eu cred ca a tipa din toti bojoci Jos si iarasi Jos , nu rezolva problema, compromite demersul. tare ma tem ca activisti lui Iliescu i-a manipulat pe bieti pensionari a degenera intr-o manifestatie violenta, semiviolenta, al fel ca si revolta noastra din 89, Iliescu confisca si revolta, exploateaza suferinta pensionarilor la care orgine este partidul sau si el insusi.. deh– bestia bolsevica asa crapa…
Tare ma tem ca i-a sunat ceasul sifiliticului ala ce o lingea pe coana Leana in ceasca.. mare si tare de dupa 89, fatat si el tot de bolsevici lui Iliescu pentru a compromite conservatorismul de dreapta, autentic, ala de spumega de ti se întoarce stomachul pe dos, nici numele nu-i pronut. Dar mai mult decât atât, tare ma tem ca de asta data se lasa si cu disolutia Ro… sau mai corect spus regionalizarea. Propuslarea sifiliticului va genera razboi civil. România de azi, westul ei, nu mai poate fi inghenucheat usor asa cum poate fi sudul si nord-estul Ro. Nu cred ca este întâmplator faptul ca blocul este plin de scriitori iar la parter v-a bagat bomba irlandeza, iar politia va sfideaza…, sunteti nedoriti, sunteti invitati sa va faceti bagajele cât timp vi se mai permite… sa le faceti.
Si tot la cazul dvs revin, unora le poate parea exagerat ce am spus mai sus, o pura întâmplare datorata haosului de dupa 89, eu nu am vaztu astfel fi in Ro de dupa 89 ci absolut tot a fost premeditat cu un scop bine definit. Haosul este premeditat mentinut pentru a teroriza populatia, si mai ales pe cei care mai si gândesc. Hasolul este instaurat la toate nivelurile in Ro, iar cazul dvs dle LIS este concludent si destul de grav pentru o orce societate, cazul dvs releva ca haosul este premeditat si are un tel, eu unul il vad spre est… cei care stapânesc economicul in zona sud-nord-est. ca la vest stim cine sunt… chair recent presa vorbea deschis de acesti „investitori” preestici… preabarbari…
Cu toate ca cunosc foarte bine Ro, sunt uimit ca am ajuns si eu la fel ca un westic, domnle LIS, parca nu-mi vine crede fi posibil ce relatati, nu-mi vine sa cred ca locatari parte si proprietari nu au nici un drept, dreptul la somn (odihna) in propria lor locuinta, Cea ce ai relatat d-ta dle LIS mie mi se pare de domeniul S.F, orcarui occidental la fel sa-r parea, nu poate crede fi posibil o asemena barbarie, teroare instutionalizata intr-un stat democratic membru U.E. Pentruca de teroare instutionalizata putem vorbi cât timp autoritatile sunt cele care au aprobat, nu întervin stopa terorizarea dvs si celorlanti locatari. Nu stiu daca nu ar fi cazul gândi in bloc o chemare a statului la bara fie intern fie extern, si desigur a va plati despagubiri pentru ca v-a distrus sanatatea, sau va pus in pericol pentru ca de nu este distrusa, in pericol este cu siguranta.
Desi stiu ca nu este bine da propriu exemplu, subiectivitatea, dar nu ma pot aptine a va pune in fata un fenomenal contrariu .
Eu am o casuta de vacanta la munte, jumatate camping jumatate casute, in care exista o regula . Intre orele 13-15 (odihna de amiaza), nici musca nu are voie misca, masinile au interzis intra in zona, in acest interval este liniste mormântala, iar dupa ora 22 la fel. Asta nu inseamna ca ne culcam cu gainile, nu, avem la lac facut special (in afara zonei), unde stam si pâna dimineata, dar, cu toate ca acolo am putea tipa (si mai tipam la betie), totusi, daca unul dupa un pahar in plus are decibeli ridicati.. mai este tras de bracinari sa lasa sonoarul mai jos, si asta la chef si in afara zonei, orce ai face noapte se aude orce bâzâit… oamnei sunt responsabili si la betie, chef.. si sa stiti..
ne urcam si noi pe masa… când si când..
Daca aveti drum prin Germania, faceti o oprire pe la mine dle LIS… dar sa fie vara ca sa ne bucuram si de casuta de vacanta.
Domnule LIS, va trebui să citaţi corect din clasicii comunismului: „lupta de clasă se ascute!” Ştiu de la acum absentul meu tată, care avea o glumă preferată când întâlnea câte un prieten: „Te-ai ascuţit ca lupta de clasă” – adică ai slăbit, ceea ce nici atunci, nici acum nu era o raritate. (Şi e bine că-mi amintesc aici de tatăl meu, cum mi-am amintit şi citind şi recitind «Cartea zădărniciei».) Domnişoara Andreea (rudă cu domnişoara Alfa?) nu avea de unde să ştie, dar cum a spus e oricum frumos. Mărturisesc faptul că, obligat să stau izolat o vreme de mulţime şi de exterior, până când inima-mi va putea fi deschisă şi reparată – are un defect din fabricaţie – sunt un lector constant şi atent şi îndrăgostit al acestui Jurnal. Adică, mulţumesc pentru cadoul cotidian…
Ma faceţi să surâd, domnule Octavian Mihăescu – eu nu sunt în strare să ies din Bucureşti la o preumblare de câţiva kilometri şi vă puteţi imagina că aş veni în Germania. Cred că nu ştiţi ce înseamnă să trăiţi de azi pe mâine, şi vă felicit că sunteţi un exemplu fericit de român care a reuşit să fie mulţumit de viaţa pe care o trăieşte departe de ţară. Mulţumesc pentru bunăvoinţă.
Te salut, poete Florin Dochia – îmi pare nespus de rău că ai probeleme cu inima, de vină trebuie să fie primăvara, îmi imaginez că te îndărgosteşti anual atât de tare, încât îţi pui viaţa literară în pericol… Sănătate şi virtute!
Domnule Stoiciu, nu am avut in intentie sugera cum ca eu as fi preafericit, este unul, vor mai multi de acest gen, pot zice ca sunt „fericit” datorita stabiltati, normalitati, faptului ca indiferent de probleme (care nici pe mine nu ma ocolesc), am macar liniste in casa, strada, oras, si as complecta, nu sunt terorizat de clasa politica, presa cum vad ca sunt tinuti români permanent, prea, prea par fi toate in Ro legate de politic , totul este superpolitizat. In Ro nu doar clasa politica, oligarhi sunt cauza multor probleme ci si insusi români nostri neoasi care isi fura caciula unul altuia, se ciuntesc pe sestache de la aruncarea chistocului in curtea vecinului pâna la ai distruge gardul,fura porcul s.a.m.d.
Ideia cu casuta de vacanta era ca aici si la betie exista o minima responsabilitate, respect pentru ceilanti care sunt dusi la culcare odata cu gainile.
I’d be inclined to see eye to eye with you one this subject. Which is not something I usually do! I enjoy reading a post that will make people think. Also, thanks for allowing me to speak my mind!