Nenorocirea moldovenilor. Moliftă împotriva răului identificat. Poetul Dan Bogdan Hanu mă salută din Franţa

4 min


Vineri, 2 iulie 2010. Din cer se vede cel mai bine nenorocirea Moldovei aflate sub ape – ce-or fi zicând îngerii, arhanghelii, heruvimii, din stratul cel mai apropiat de noi? Le place cum se chinuiesc sufletele moldovenilor? Prin această suferinţă vor creşte în grad spiritual moldovenii? De sus văd şi stăpânii noştri pământeni: din elicopter coboară preşedintele Traian Băsescu să le facă morală celor din Pătrăuţi că şi-au făcut case în zone inundabile – case construite aici din vremea lui Ştefan cel Mare. Toate autorităţile politice (dar şi băgătorii de seamă din mass-media) se crucesc şi azi că bieţii ţărani îşi reconstruiesc locuinţele inundate pe acelaşi teren inundabil, rupte de realităţile României. O Românie, altfel, strict parcelată de proprietăţi private la ţară. Natural, ţăranii, în majoritate săraci, din zonele inundate, strâng din dinţi, au casele ridicate pe bucata lor de pământ, moştenită din strămoşi, unde să se ducă să-şi ridice o casă? Le dă cineva teren pe gratis pe dealuri? Pe dealul care e şi el parcelat, proprietate personală a altora? Păi dacă vin ploile deluviene peste Bucureşti şi e inundată toată partea lui de jos (centrală), trebuie să te duci la oameni să le ceri socoteală că nu şi-au ridicat casă pe Dealul Mitropoliei? Probă de iresponsabilitate prezidenţială. Sau nenorocirea moldovenilor, bucuria nebunilor (tip Băsescu) – că Băsescu are nevastă din Moldova. Cu asemenea autorităţi îşi vine să-ţi iei câmpii, Băsescu patronează an de an inundaţii (acum l-am identificat, el atrage răul peste România de şase ani, nu ar strica să i se facă o moliftă la o mănăstire!), Siretul ar fi trebuit să fie demult regularizat în totalitate, măcar să se fi înălţat digurile acolo unde au fost an de an inundaţii – dar de la cine să ceri competenţă? Coşmarul continuă la vărsarea în Dunăre, dacă nu se opresc ploile, pagubele vor depăşi orice imaginaţie. În condiţiile actuale în care se află România, de faliment, inundaţiile catastrofale ne vor aduce în situaţia de paroxism, bugetul ţării e la pământ, acum se vor tăia 25 la sută nu numai din salariul fiecărui bugetar, ci se vor tăia 25 la sută şi din banii alocaţi fiecărui minister, pentru a fi reparată infrastructura distrusă de inundaţii, în primul rând, pentru a reface şi supraînălţa digurile rupte, pentru a ajuta sinistraţii să se întoarcă în casele lor. N-avem cum să mutăm vetrele tuturor satelor inundate! Ne va ajuta şi Fondul de solidaritate european să ieşim la un liman. Dunărea a trecut de cel mai înalt nivel din istorie la Galaţi. Faleza a dispărut demult sub apă, la fel la Brăila, la fel la Tulcea (am văzut imagini din elicopter din Tulcea terifiante, inacceptabile), acum sunt inundate cartiere… Solidaritatea cu cei năpăstuiţi la români nu funcţionează decât simbolic (2 euro pe telefon, dacă sunt). Unde sunt miliardarii României, care să reconstruiască măcar casele luate de apă? Ţi se întoarce stomacul să-l auzi pe viteazul infractor (cercetat penal) Dan Diaconescu că anunţă fericit, în ziua în care Dorohoiul era lovit de viituri de 1,5 metri în urma unor ploi istorice, că el are salariu de 100.000 de euro – aţi citit bine! El, cel mai iubit de la „televiziunea poporului”. Azi Dan Diaconescu se face că plouă, sunt sinistraţi? Mai important e anunţul lui la OTV că va candida la preşedinţia României în… 2014! Ajutorul real trebuie dat de stat. Dar statul român e condus acum de o clică de nemernici, profund corupţi, care-i tot fură resursele.

*** 

România e aşa cum e, în fel şi chip, la fel locuitorii ei (unii au parte de inundaţii, alţii îşi consumă viaţa în cluburi de noapte). Încerc să mai distrag atenţia de la copleşitoarele necazuri ale moldovenilor. Un scriitor moldovean, Dan Bogan Hanu (foto) îmi trimite azi din La Cannet o carte poştală, din Franţa (din Eze, Alpii Maritimi) – ştiu că e dus cu soţia şi fiica, în fiecare an merge să-şi facă un concediu pe cinste. Poet de o rară sensibilitate, universitar la geologie (doctor în magnometrie), Dan Bogdan Hanu face o figură aparte între scriitorii ieşeni. Discret, în afara găştilor, distins, retras. Ca un făcut, când au loc inundaţiile din Moldova, el e în Franţa. Născut la Rădăuţi (în 1962), crescut la Bacău, azi locuieşte la Iaşi – trei localităţi bântuite de ploi nemaivăzute, cu inundaţii catastrofale în jur… Anul acesta a scăpat de obsesia nenorocirilor moldovenilor, plecat fiind în Franţa. Cartea poştală trimisă mă extrage, prin imaginaţie, din actuala Românie (în care nimic nu mai pare a fi normal, totul merge anapoda, în rău). Aştept acum să citesc jurnalul francez al lui Dan Bogdan Hanu. Fiindcă, între scriitori, el deţine un fel de record în materie de jurnal-eseu, scrie zilnic de mână într-un registru, multe pagini într-o zi, dacă ar fi să-şi pună mintea, ar publica un raft de cărţi cu jurnalul lui de tip eseistic, „greu” (trebuie să fii deştept să-l poţi înţelege). A publicat cărţi de poeme ample (de altfel, Al. Cistelecan îl denumea ca pe un „arhitect al poemului”; de ce nu i-ar spune un geolog al poemului; vă reamintesc, de meserie e geolog). Ce minuni a mai făcut el în Franţa? De ce eu nu mă pot pune în pielea lui, acolo, în Franţa, dar mă pot pune în pielea sinistraţilor din Moldova nefericită? Fiindcă trăiesc în plină confuzie? Public un poem mai scurt al lui (din volumul „Cartea invaziilor”, 2004), scos dintr-un poem mai lung, intitulat „Împotmoliri & Derapaje” (apropo de confuzia mea):

de la periferia absenţei

într-o zi în apropiată de 40

poetul îşi face mai mult vânt decât curaj

băga-mi-aş picioarele în papuci şi duce-m-aş

dar mi s-au umflat şi nu mai încape

nici o îndoială

că până la confuzia finală

voi crăpa aşa

în vârful picioarelor

de la unghii până departe în sus

sunt plin de interese străine

de lumea aceasta

Dan Bogdan Hanu


2 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. This site appears to recieve a great deal of visitors. How do you get traffic to it? It gives a nice individual twist on things. I guess having something useful or substantial to give info on is the most important thing.