O specie ameninţată cu dispariţia: a poeţilor. Cine e Lidia Obeadă. Cu Nora Iuga şi C.T. Dragomir la serbarea lui „Titu”

Miercuri, 23 februarie 2011. Există o viaţă literară şi culturală şi în afara parametrilor conveniţi prin Uniunea Scriitorilor sau Ministerul Culturii. Datorită unui ofiţer de poliţie îndrăgostit de literatură şi cultură, Centrul Cultural al MAI a devenit un loc al întâlnirilor agreabile ale scriitorilor şi artiştilor – el se numeşte Lidia Obeadă, am mai făcut caz de domnia sa. Mai exact, Lidia Obeadă a deschis acest centru cultural (fostă casă de cultură a MAI) către scriitori şi artişti, alţii decât cei ce sunt angajaţi ai MAI. În această seară am participat la o nouă manifestare de bun simţ organizată de Lidia Obeadă, ţinută până azi în secret faţă de sărbătoritul Aurelian Titu Dumitrescu, care a împlinit 55 de ani pe 15 februarie. Motiv să fie lansat albumul cu fotografii (şi fotocopii de manuscrise ale lui Nichita Stănescu, în principal), intitulat „Iubire de pietrar – Aurelian Titu Dumitrescu”, o carte de un lux care sfidează orice criză, de 200 de pagini, apărută anul trecut (la Editura Semne). Autorul acestui album original: Lidia Obeadă. Ea e şi cea care a căutat sponsori pentru publicarea acestui album nemaivăzut la scriitorii români (pus să vorbesc, am subliniat că eu n-am mai pomenit un asemenea album în literatura română). S-a ocupat de partea artistică a acestui album poetul şi artistul plastic electronic Nicolae Macovei (regizor de teatru), redactor: Andrei Zaharia, coleg cu Lidia Obeadă şi Aurelian Titu Dumitrescu la MAI – el va fi moderatorul de azi al manifestării. Au vorbit, în afara celor pomeniţi, scriitoarea premiantă (care trăieşte mai mult în Germania, fiind şi o răsfăţată traducătoare) Nora Iuga şi Caius Traian Dragomir („excelenţa sa”, cum a fost prezentat, fost ambasador în Grecia şi Franţa), am spus şi eu câteva cuvinte de laudă. Reţineţi: C.T. Dragomir, A.T. Dumitrescu şi eu am fost colegi la Viaţa Românească mulţi ani, primul redactor-şef, al doilea secretar general de redacţie – ne leagă, astfel, un trecut nu tocmai îndepărtat. În sală erau Ioan Es. Pop (în curs de clasicizare) şi Simona Grazia Dima (aflată la vârful PEN Clubului român) sau regizorul de teatru Gavriil Pinte (am aflat că pune o piesă la Sibiu cu texte din Emil Cioran, într-un tramvai care leagă Sibiul de Răşinari, cu oprire la Dumbrava; a rămas acelaşi nonconformist), „lume bună”, adică. Erau şi prieteni din tinereţe ai lui „Titu”, cum îi spun eu, sau actuali colegi în cadrul MAI, artişti de scenă, ziarişti (Aristotel Bunescu) şi scriitori debutanţi (Darie Ducan) sau pensionaţi (Geo Călugăru), sau un director de editură (Albatros; nici nu ştiam că mai există), Dan Petre Popa (care a fost aplaudat după ce a observat că în sală, la această manifestare, „nu i-am văzut pe Patapievici, Pleşu şi Liiceanu aici, şi m-am bucurat”). Lasă că am primit şi o carte cu autograf a unei colege a organizatorului, Magda Mirea, cu o prefaţă a lui A.T. Dumitrescu. Nu mai pun la socoteală că sărbătoritului Aurelian Titu Dumitrescu i-a apărut peste noapte o carte, la Editura Dacia XXI din Cluj Napoca (editură a lui Ion Vădan), intitulată „Viaţa la zi” (III), cu o prefaţă de Paul Aretzu, cu texte critice ale lui şi eseuri (mi-am făcut cruce, am găsit şi o cronică la „Pe prag”), plus interviuri (inclusiv cu Nora Iuga şi cu mine, sau cu Mihai Şora şi Ioan Es. Pop) sau prezentări de carte. Nicolae Macovei a ţinut să sublinieze că A.T. Dumitrescu e o personalitate impunătoare care a construit o lume a lui, „prieten cu mulţi scriitori români”. Marea scriitoare Nora Iuga a atras atenţia din start că ea se consideră întâi poetă, apoi prozatoare, rar eseistă şi din întâmplare traducătoare (traducerile şi le consideră făcând parte din opera ei). „Aurelian este unul dintre cei trei prieteni cei mai buni ai mei, omul cel mai bun întâlnit vreodată pe pământ, rămâne pentru mine un fel de sfânt” (natural, am amendat-o, am observat că sfinţenia explică apariţia acestui album unic). Melancolică, Nora ne-a amintit că „sufletul este memorie” şi că „timpul aduce uitare” sau că în Germania, unde totul e scrobit şi curat, a dus dorul mirosului românesc… Caius Traian Dragomir: „Titu e cel mai neaşteptat prieten al meu, aşa a fost să fie în evoluţia vieţii noastre, să ne întâlnim, el e un hipersensibil”. După care a tras un semnal, că o specie ameninţată cu dispariţia e şi specia poeţilor, „putem arăta la fel în viitor, dar să nu mai fim oameni” (eu iau în serios ce spune, fiindcă înainte de orice C.T. Dragomir e medic şi face cercetări pe cont propriu, nu e numai poet şi eseist de clasă). Apoi a observat că Lidia Obeadă e un model de relaţie între noi, cei ce scriem, şi marele public (se înţelege, cultura este egală cu creaţia intimă şi cu publicul care o consumă sau nu). Ce am spus eu nu mai ştiu, albumul nu are precedent în istoria literaturii române (fotografiile cuprinse în el, cu sutele, rămân o mărturie a acestor vremuri, cu scriitori, cu familia lui Titu, cu prietenii lui din lumea artiştilor), am avut mai mult chef de glumă (ceea ce i-a îngrijorat pe cei de faţă, neştiind dacă nu cumva spun adevărul). Lidia Obeadă, autorul albumului cu Aurelian Titu Dumitrescu a zis că a ţinut să scoată din umbră, publicând acest album, o personalitate scriitoricească retrasă. A urmat un recital cu o actriţă care a recitat din versurile lui A.T. Dumitrescu, cu doi tineri la chitare. La final, un tort mare (pe care erau scrise versuri ale lui A.T. Dumitrescu), cu artificii şi „La mulţi ani” cântat pe mai multe voci, s-au deschis sticle de şampanie. S-au făcut poze (dacă voi primi vreuna pe e-mail, o voi publica), s-a filmat. N-am stat la degustări. A.T. Dumitrescu are motive să se mândrească, a atins în această seară un moment de vârf.

***

 Continui să public lista cu membrii suspendaţi ai Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, e prima oară când se întâmplă să fie suspendaţi membri ai USR (mâine urmează să închei această listă ciudată; vedeţi la pagina de jurnal online de ieri a mea, de aici, prima parte a acestei liste; n-am văzut nici o reacţie a vreunui suspendat, poate cei de la ASB vor fi fiind acum asediaţi cu plata cotizaţiei):

În conformitate cu Statutul USR, membrul care nu achită cotizația vreme de doi ani este suspendat din calitatea sa de membru. Din păcate un număr mare (174, aproape 10% dintre membrii ASB) nu au făcut acest lucru și mulți dintre ei sînt de negăsit. Scrisorile trimise nu au primit răspuns ori s-au întors cu „destinatar necunoscut” căutările pe web nu au dat rezultate. Nu am putut afla, în cazul unora, dacă mai sînt în viață, fie și în altă țară. Lista de mai jos cuprinde membrii care nu au plătit cotizația și nu au mai dat niciun semn către ASB (tel 021 311 25 23, email asbucuresti@digicom.ro) sau către președinții secțiilor din care fac parte (litera care precede numele reprezintă secția) din 2007 încoace sau mai demult. În caz că mai există, facem apel la ei să își normalizeze situația față de USR.

P – Iancu Dorin

Ifrim Corneliu

D – Iftimovici Radu

Igirosianu Iosif

Iliescu Vasile

Indries Elena

Ioan Lazãr

L – Ion Mircea

Iordache Claudiu

Iovanel Spineanu Doina

P – Itu Nicolae

L – Ivãnescu Alexandru

T – Ivãnescu Rodica Ciocan

Y- Jianu Eugen Popescu

L – Kuciuk Ardian Christian

Y- Lilã Ion

T – Lorinczi Laszlo

Lovinescu Aneta Tania

L – Lupascu Mihai

P – Lupascu Silviu

L – Lupsan Marin Curea

L – Lupu Felix

P – Lustig Adrian

P – Mãdincioiu Constantin

P – Mãnãstire Anghel Ion

D – Mãrculescu Radu

L – Matei Ioan

C – Melian Alexandru

Mihaiciuc Eugen

C – Mihãilescu C.Dan

L – Minulescu Mihaela

Miron Mihai

P – Modorcea Grid

Y – Moldoveanu Rodica

Monoranu Mihaela

C – Moraru Cristian

Morogan Elena Maria

C – Musat Virginia

Nasta Mihai

P – Neagu Fãnus

Y – Negoitã Tudor

C – Nemoianu Alexandru

L – Nemteanu Chi. Livia

L – Olaru Pia

P – Olteanu Ion

D – Oproiu Ecaterina

P – Pãduraru Nicolae

P – Oma Stanescu

C – Oprescu Dan

Literele indică secția (la unii e neclară apartenența): L – poezie, P – Proză, C- Critică, T- Traduceri, D – Dramaturgie, Y- copii și tineret.

Citesc şi nu-mi vine să cred: să nu fi auzit ASB că Ion Mircea e director la ICR? Ce caută celebrul Fănuş Neagu pe această listă? Chiar nu ştie ASB adresa lui? E absurd. Sau nu ştiu de unde să-l ia pe mediatizatul critic Dan C. Mihăilescu? Cristian Moraru, Ion Lilă, Al. Nemoianu, Virgil Todor Negoiţă sunt emigraţi. De Oma Stănescu întrebaţi-l pe Vasile Andru, care i-a prezentat o nouă carte anul acesta la Brăila. Felix Lupu e în scriptele MNLR, Grid Modorcea e pe la România Mare…

PS. Ilustrez şi această pagină online de jurnal a mea de azi cu lucrări semnate Ion Aurel Gârjoabă, preluate de pe Facebook.