Șase judecători ai CCR decid ca Băsescu să revină la Palatul Cotroceni împotriva celor 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea lui. În semn de protest, închei acest blog și nu mai scriu articole politice la Cotidianul.ro

934 Comments

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

1. Cu riscul de a se supăra unii domni…

   Fabulă

   Se dedică tuturor celor care l-au votat pe Traian Băsescu în 2004, în 2007, în 2009, sau care, din indolenţă ori pe motiv că “toţi sunt la fel”, n-au ieşit la vot pentru a scăpa de el, şi acum regretă.

   Pe căi obscure, javra ordinară,
   Tâmpită, cheală, vagaboandă, chioară,
   Ajunse rege peste-un neam de câini,
   Mereu în căutare de stăpâni.
   Şi, evident, gândind mereu în dodii,
   Se-nconjurase numai de jigodii:
   Numise premier un mops slugarnic,
   Ministru de interne-un buldog harnic,
   Ministră la turism – o căţea blondă
   (O curviştină de-aia “pudibondă”),
   Un pudel la cultură – efemer –
   Şi, meteoric, tot ca premier,
   Un doberman gonflat de îngâmfare,
   Trimis însă degrabă la plimbare,
   În mârâieli de javră umilită,
   De-o opoziţie abia trezită.
   Pe urmă, opoziţia canină,
   Dorind o reuşită mai deplină,
   Făcu un referendum, într-o vară,
   Să scape şi de javra ordinară.
   Şi mi se lăudă, măi frăţioare,
   Că, din palat, o bagă la-nchisoare,
   Cu gratii şi cu pat de pioneze,
   Numai să iasă câinii să voteze.
   Şi au ieşit vreo şapte milioane,
   Sărmane şi naive lighioane,
   Care-au crezut în javră ca-ntr-o mumă
   Şi s-au trezit că nu-i decât o ciumă.
   Jigodii insolente, de alt neam,
   Şi mai ales un porc de dog german
   Au început să urle ca la lună
   Că detronarea javrei nu-i a bună,
   Că le miroase lor a dictatură,
   Când cade un tiran şi-o secătură,
   Şi, de nu-i pusă imediat la loc,
   Se înarmează şi răspund cu foc.
   O curte-alcătuită din câini roşii,
   Capabili să îşi vândă şi strămoşii,
   Din ţara unde javra ordinară
   Domnea ca zeitate tutelară,
   Decise – şase voturi contra trei –
   Să pună javra iar la locul “ei”;
   Câinii cei mulţi tăcură în mod laş
   Şi javra se întoarse mintenaş.
   Morala:
   Aşa se-ntâmplă când un neam de câini,
   Mereu în căutare de stăpâni,
   Vrea neapărat un şef de stat “vânjos”:
   Pe urmă nu mai poate să-l dea jos

   ( de pe site-ul : ” Ascutirea luptei de clasa ” )

   Răspunde

2. Înduioșătoare grija pe care o au unii, tuturor celor ce poartă pe chipul lor, nu numai literar, semnele unui adânc zbucium la fesele băsesciene, în urma cărora s-au ales cu diferite, cicatrici, sau măcar semne clare pe ceea ce le-a mai rămas din ceea ce odinioară se chema față sau obraz , dar nu se întreținea cu atâta cheltuială din bani publici ca acuma !
   Nu-i chip să ridice cineva tonul în apropierea începutului de statuie pe care-l ridică pupincuriștii unora ca Tismăneanu, Patapievici, Pleșu, Mihăieș, Liiceanu și mai nou vedeta momentului Cărtărescu, să nu sară din baie apărătorul din o(ri)ficiu al țucălarilor lui Băsescu !
   Că vorba aia :
   Dai în mine, dai în tine,
   Dai în fabrici și uzine…

   În care se lucrează la un nou mit, chel și cocoșat de grija poporului român care, în schimb, are atâtea pe cap încât nu-i mai trebuie și critici la adresa noului cârmaci, de fapt căpitan de cursă lungă !
   În care a reușit să atragă nu numai poporul român, dar chiar și pretinse vârfuri de lance ale intelectualității românești, acești halebardieri ( ha,ha,ha,labari di eri și de azi ) echipați în armuri verzui de euroi, a căror vizetă nu se deschide decât pentru ca buzele recunoscătoare să poată lăsa pupatul de recunoștință fundului prezidențial 😉
   Nicidecum pentru a primi eventuale reproșuri de dezgust, ale unor scriitori scârbiți peste măsura de
   starea de jalnicie în care au ajuns să se scalde ( e drept că pe bani grei !) unii dintre ipochimeni, vreo 1-2 dintre ei chiar talentați !
   Îndrăzneala unora de a le spune în față că “regele e gol” și n-are rost să se înghesuie toți la fundul lui, când mai are și mâini si picioare, dar mai ales alte chestii de supt decât bietul buget național, îi scoate pur și simplu din minți pe unii (cei 1-2 care le mai au ) sau din papuci pe ceilalți, care încep să strige “hoții !” cu disperarea celui care se teme să nu fie prins la furat înainte de a-și urca sacii cu banii pentru laude în căruța tranziției.
   Murdară și urâtă meserie !
   Dar bănoasă…
   Și demnă de dispreț !

   Ultima ispravă a lui Andrei Pleșu pare să le întreacă pe toate în ipocrizie :
   I-a sfătuit părintește, păi cum altfel, pe studenții Facultății de jurnalism din cadrul universității clujene UBB, să “nu se îndrăgostească în politică”, pentru că ” este ridicol să te îndrăgostești de Victor Ponta sau de Crin Antonescu” !
   Uitând în grabă să spună acel cuvenit :
   Nu faceți ca mine !
   Care am fost îndrăgostit și de Ion Iliescu, și de Emil Constantinescu, și de Traian Băsescu !
   Cu fiecare dintre ei rămânând și “borțos”
   ( cee ce se vede și acum e doar iluzie; de optică )
   Ducându-și uneori până la capăt sarcinile, sau avortând ceva mai devreme, după cât de dur a fost mandatul și de adânc pupatul :
   – ministru al Culturii
   – ministru de Externe și
   – consilier prezidențial pentru Relații Internaționale .
   Dar adevărata dramă existențială a acestui filosof este că vorbesc despre starea națiunii, unii ca Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea și încă vreo doi, puțini, care au mai rămas nealiniați dorsalului băsist !
   Nu contează că Mugur Ciuvică a terminat Medicina ( da, dar Pediatria ) și nu la Spiru Haret, ci la UMB !
   Conu Pleșu, specializat în grătare cu cei care-i păzeau burtizența, să nu-i ia foc cartela de dizident ( era un banc cu țiganca ce se iubea cu pădurarul care-i trimitea lemne acasă, spunându-i țiganului că-s pe cartelă, până când odată piranda așezîndu-se cu picioarele desfăcute, prea aproape de focul ce ardea din belșug, țiganul îi spune cu năduf :
   – Dă-te fă mai hacana, că-ți ia foc..cartela ! ) !
   Impresionant cum alde ăștia , unși cu toate alifiile, (la Pleșu și Liiceanu se cunoaște cel mai bine ) au tupeul să dea lecții de civism și etică moral-politică tinerei generații, fără să le crape obrazul de rușine, așa cum le mai crapă uneori pantalonii sau hainele pe la încheieturi ( e drept că nu de rușine, ci de grăsime !)…

   Răspunde

3. La mulți ani, Majestate !
   Aceleași urări și la ceea ce a mai rămas din Armata Română !

   Poate că n-aș fii atât de mândru de Regele meu, dacă n-aș fi atât de scârbit de cel care uzurpă scaunul de la Cotroceni !

   Răspunde

4. Era odata un barbat care sedea la marginea unei oaze, la intrarea unei cetati. Un tanar se apropie intr-o buna zi si il intreba:

   – Nu am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati?

   Batranul ii raspunse printr-o intrebare:

   – Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?

   – Egoisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo.

   – Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.

   Putin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare:

   – Abia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati?

   Omul nostru raspunse cu aceeasi intrebare:

   – Cum erau locuitorii cetatii de unde vii?

   – Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.

   – Asa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.

   Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cand cel de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros:

   – Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o adreseaza doua persoane?

   – Fiule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei.

   Răspunde

5. Pilda din mica istorioară, cu tâlc redată de Radu Humor, îmi aminteşte de povestea celui care se ridica de pe patul său de spital, în fiecare dimineaţă, spre a-i relata vecinului, un orb imobilizat la pat, ceea ce vedea pe fereastra de alături. Câte minunăţii se întâmplau, dincolo de geamurile ferestrei spitalului acela, şi pe care cel imobilizat şi orb le putea afla numai din gura celui de lângă el, care simţea că, numai astfel, avea cui împărtăşi bucuria unei vieţi tumultoase, ce se desfăşura dincolo de ei. Asta, până într-o zi, când, cel paralizat şi imobilizat la pat a aflat că cel care-i povestea, tot ce se întâmpla undeva în stradă, nu mai era în viaţă. Cu o zi înainte, într-o dimineaţă, îl ridicaseră brancardierii, găsindu-l ţeapăn în aşternuturi, şi-l duseseră la morga spitalului. Acum, locul acestuia era gol. Atunci, orbul a rugat-o pe asistentă să-i mai descrie, tot ceea ce vecinul de până atunci putea zări, dincolo de fereastră, având în vedere cât de minunat descria el tot ce se petrecea în afară. „Dar nu se vede nimic dincolo de fereastră, în afară de un zid din cărămidă al clădirii de alături şi care acoperă tot fundalul”, a replicat asistenta. „Nu se poate, a ripostat pacientul orb, cel de dinainte, vecinul de pat, îmi spunea atâtea şi atâtea lucruri„ (…) „– Imposibil! Nu avea cum să spună despre ce se petrecea în afară, fiindcă pacientul de dinainte era tot orb”, a răspuns asistenta. Nu uluirea pacientului orb şi imobilizat a fost mare, cât neputinţa unora de a înţelege gestul celui care, iată, plecase, la chemarea lui Dumnezeu, pentru a povesti şi altora despre frumuseţile unei lumi nevăzute. Dar, din păcate, domnule Radu Humor (cel care, iată, mai ţii cu dinţii de acest blog al poetului LIS, să nu moară), tot mai puţini sunt cei care vorbesc pentru toţi. Într-o ţară de orbi şi de surzi, e ca şi cum ai vorbi ca Diogene, în antichitate, unui imens pustiu.

   Răspunde

6. Plină de învățăminte povestea domnului Tudor Cicu !
   De o tristețe și un optimism în același timp greu de imaginat !
   Mai „țin cu dinții”, „mai trag cu ochiul” ( chiar acum am găsit ceva de foarte mare și ingrozitoare actualitate !), convins că până la urmă , dacă nu tot, măcar ceva din ceea ce a dus la regretabila retragere de pe blog a domnului Ioan Liviu Stoiciu, va dispărea și ne vom revedea cu toții la ceas de zi sau de noapte, spre a putea să ne bucurăm sau (Doamne ferește !) să împărțim povara unui eșec ce nu ne aparține !
   Prăbușirea economiei. Șomaj. Hiperinflație.
   Fondul Monetar International a fost întotdeauna optimist si rozaliu. Va amintiți cum a zis in 2009, ca România va avea creștere economica de…4%? Si in realitate a scăzut cu 7.2%? Adică aproape de trei ori mai rău, decât prevăzuseră ei!
   Exact la fel a fost si in anii următori: absolut întotdeauna, previziunile FMI s-au dovedit false rău, mult mai roze decât realitatea. Chiar a devenit o regula: daca vrei sa știi adevărul, calculează întotdeauna de trei ori mai rău, decât zice FMI-ul.
   Iar FMI-ul a zis, ieri, ca in România….s-ar putea sa vina Apocalipsul.
   Previziunile FMI:
   Leul va scădea cu 20%.
   Economia va scădea cu 5%.
   Băncile străine își vor retrage banii din România.
   Accesul la împrumuturi externe va fi blocat.
   Reformele necesare economiei vor fi respinse de populație.
   Criza din zona euro se va agrava.
   (vezi Scenariu sumbru al FMI pentru România).
   De ce va fi mai rău, decât zice FMI?
   Pentru ca in România, prețurile la alimente deja au crescut intre 40%-170%. Guvernul, care spune ca inflația este de numai 5%, o măsoară la el in dormitor! Nu in piața, nu in magazine!
   Pentru ca la Bruxelles deja se vorbește deschis despre dispariția euro. Deja Germania si Franța au poziții total opuse in legătura cu împrumuturile: pentru ca Germania nu are de gând sa mai tina singura in spate moneda europeana, de care se folosesc toți. La Berlin, majoritatea politicienilor deja ii cer Angelei Merkel sa-i abandoneze naibii pe francezi si gașca lor de cerșetori. Deja Europa s-a rupt intre grupul din Nord (Germania – Olanda – Norvegia) si grupul din Sud (Franța – Spania – Italia – Grecia – România etc.).
   Pentru ca până si economia germana, deja a început sa fie afectata de criza prelungita si de cheltuielile mult prea mari.
   Pentru ca deja grupul Renault a anunțat ca va demonta uzina Dacia si va duce toate echipamentele in Maroc, daca nu scad taxele (CAS, CASS si alte prostii). Ceea ce înseamnă dispariția a circa 35.000 de locuri de munca, si ieșirea din România a peste 3.5 miliarde de euro.
   Pentru ca deja statul român a început sa nu mai aibă bani de salarii (vezi Oltchim), sau de spitale (vezi cazul “Grigore Alexandrescu”).
   Pentru ca deja Banca Naționala a Austriei a cerut băncilor austriece sa oprească fluxurile de capital către România.
   Pentru ca deja România are probleme cu găsirea împrumuturilor. Obligațiunile românești au rămas de câteva ori nevândute, iar Victor Ponta a anunțat fericit in toata tara, ca a găsit sa împrumute 1 miliard de euro amarat: când numai deficitul sistemului de pensii este de…4 miliarde!
   Victor Ponta: nu avem nici o soluție, dacă se prăbușește euro!
   Premierul României a liniștit, cică, populația: sunt sigur ca dezastrul prezis de FMI nu se va întâmpla, a declarat el ieri la TV. De ce, mai Copy-Paste? Păi, zice dobitocul, sunt sigur ca Germania si Franța or sa rezolve problema. Serios? Si daca Germania si Franța nu rezolva nimic? La asta, Ponta s-a înverzit la față! Nu avea nici un răspuns.
   Exact ca Traian Băsescu: nu facem nimic sa ieșim din criza, ca o rezolvă…americanii. Dar uite ca n-au rezolvat-o, ba chiar au căzut și ei! Asta arata cat de imbecili si incompetenți sunt politrucii români. Singura lor competenta este sa fure din banii statului. Cum a apărut o problema reala, criza, s-a terminat cu ei! Sunt paralizați!
   De aia Polonia a evitat criza, iar România nu! De aia nu mă interesează alegerile din România!
   Scoateți-vă banii din bănci! ACUM, cât mai e timp!
   Hiperinflația nu este un simplu scenariu al FMI. Hiperinflația deja a început. Băncile spun ca in 2012, depozitele populației in bănci au crescut: ei bine, aceste economii ale românilor vor fi făcute praf!
   V-ați gândit sa puneți de-o parte bani albi pentru zile negre? Banii voștri vor fi in curând hârtii colorate, fără valoare! Va amintiți falimentele băncilor din anii `90? Va amintiți de Bancorex, de Dacia Felix, de Banca Agricola, de Bankcoop, de Banca Religiilor? Va amintiți cum se calcau disperați oamenii in picioare la ghișee, sa-si scoată banii depuși – iar ghișeele erau goale?
   Ei bine, situația de azi e mult mai grava! Azi, întreg sistemul bancar a dat credite neperformante – nu doar câteva bănci! Toate băncile românești au bani băgați in proiecte imobiliare: iar preturile caselor s-au prăbușit si se vor prăbuși in continuare. Toate băncile românești au dat credite de consum cu buletinul, care acum nu mai pot fi recuperate!
   Ce e de făcut? Cumpărați aur! Daca nu mai găsiți aur, cumpărați valuta tarilor cu economie stabila: Coreea de Sud, China, Singapore, Hong Kong. Căutați tari unde nu exista protecție sociala. Unde angajații sunt exploatați la sânge si in mod legal. Protecție sociala = economie slaba; faliment.
   Cum credeați ca o sa fie Apocalipsul? Meteoriți, inundații?
   Apocalips înseamnă sa fii bugetar sau pensionar, iar statul sa nu mai aibă bani sa-ti dea. Înseamnă sa îngheți in apartament, ca nu poți plăti întreținerea. Înseamnă sa vezi cum iți mor copiii de foame, cum le lucesc ochii de febra, iar tu nu poți sa le dai nici o tableta: ca nu mai exista medicamente compensate. Înseamnă sa nu mai cumperi decât o pâine pe zi, ca o sticla de lapte e prea scumpa.
   Apocalipsul înseamnă falimentul statului. Înseamnă absenta investițiilor, prăbușirea comerțului, explozia prețurilor, șomaj generalizat, căderea sistemului bancar. Înseamnă violențe de strada, magazine jefuite, crime, haos, dictatură.
   Toate astea deja au început. Si inflația, si prăbușirea investițiilor, si șomajul – toate se întâmpla deja, de trei ani de zile. Doar ca politicienii au ascuns gunoiul sub preș, prin împrumuturi și angajări la stat. România a depășit 100 de miliarde de euro, datorie externă: acesta a fost prețul minciunii si al păcii sociale.
   Acum, împrumuturile au secat. A venit momentul adevărului. Iar adevărul despre România este cumplit: România este un cadavru. Nu mai există soluții pentru poporul român. Există doar soluții individuale.
   De acum, scapă cine poate.

   Răspunde

7. Sau să sperăm ca este ceva asemănător cu ?:

   http://www.220.ro/animale/Atentie-Caine-Rau/cEbR8glzNh/?rel=related

   Răspunde

8. Bravo, domnule Tudor Cicu, pentru povestioara cu orbul si vecinul sau din salonul de spital. Am uitat-o, desi mi-a placut tare mult atunci cand am citit-o…E ca si cum as citi-o pentru prima data. Povestioara e luata din cartea lui Lenny Ravich, ,,Terapia prin ras”.
   Noapte buna tuturor!

   Răspunde

9. Foarte interesante observaţiile dvs. d-le Stefan S. (dacă sunt şi adevărate, atunci dovediţi o memorie bună), asta, deaorece nu-mi spune nimic acest nume şi nici cartea sa. O reţin din imaginile care circulă pe email sub forma unor lynch-uri în benzi desenate. de altfel, aţi mai făcut o trimitere la o poezie de a lui Alecsandri: nu am răspuns deoarece am tot căutat prin Alecsandri aşa ceva cu „portocala aia” – n-am găsit nicăieri şi v-am bănuit de trimiteri false… dar e posibil ca la unii dintre noi să lucreze aşa-zisul câmp energetic care să atragă acele „particule” asemenea, adică încărcate cu acelaşi câmp energetic, cum spune fizica cuantică care analizează „câmpurile” particulei enunţate de Bohr. O să-i caut totuşi cartea lui Lenny R. (are şi numele personajului odios din J.Steinbeck „Şoareci şi oameni”, şi din curiozitate voi vedea şi povestea lui. În rest, după cum se vede, Radu Humor îi atrage pe „unul câte unul” înapoi la acest blog.

   Răspunde

10. Domnule Tudor Cicu,
    Memoria imi poate juca feste, ca la oricare dintre noi, de altfel, dar, va asigur ca, in cazul (cazurile) de fata, nu.
    ,,Terapia prin ras” am citit-o cu aproape un an in urma. Scriitorul, un evreu, are un umor remarcabil. Povestioara adusa in discutie, desi cuprinsa intr-o carte umoristica, nu prea are umor! E induiosatoare mai mult…Doi oameni bolnavi, suferinzi, astepatand sa-si dea zilele intr-un salon de spital, nu-i nimic umoristic aici. Mie mi-a placut tare mult povestioara, mi s-au umezit ochii citind-o (stiu, ochii se pot umezi si din pricina rasului!). Pacientul orb, care avea voie sa se ridice doar o singura ora pe zi din pat, ii ,,povestea” colegului sau invalid ce vedea pe fereastra. Aceste povesti il tineau in viata pe cel de langa el (rolul terapeutic al povestirii). Povestile erau mincinoase: orbul nu vedea – si chiar daca ar fi vazut, in fata ferestrei era un zid!…Bietul om, inventa totul!…Cititi cartea, merita!
    Acum, cu Zanzaneta( cred ca se scrie cu doi de z sau de t, dar conteaza mai putin acest lucru). Poezia lui Alecsandri are urmatorul titlu: Cantec sicilian.
    Alecsandri a fost in Sicilia, la Palermo, prin 1847, impreuna cu prietenul sau Nicolae Balcescu(chestii pasoptiste, nu intram in detalii). Poetului, iubaret ca toti poetii, i-au cam placut siciliencele. Zanzaneta aceasta, o ,,contadina”(tarancuta) oarecare, e un fel de Rodica autohtona. Poezia incepe cam asa (scuzati-mi ortografia, va rog):
    La Palermo,-n Moreale,
    Cresc paduri de portocale
    Ce se-acopar, viu, cu flori
    Intr-un an de doua ori.

    Incerc sa-mi amintesc si strofa a doua:
    Contadina-n Moreale
    Zvarle, vesel, portocale
    In voiosul contadin,
    Care-i zvarle flori in san.
    (Jocuri taranesti, pastorale, care ii incantau atat de mult pe poetii romantici).
    Cred ca mai erau doua strofe, dupa care urmau versurile pe care le stiti deja.

    Cam asta e…Nu e vorba aici de nici o trimitere falsa. Imi pare rau ca nu mai am cartea lui Alecsandri; am Alecsandri in casa, dar nu editia la care ma refer. Cartea trebuie sa fie la tara, dar casa parinteasca e la 500 de km de Bucuresti.
    Nu m-am gandit vreodata ca voi vorbi atat de mult despre o poezie a lui Alecsandri. (Nici macar la scoala n-am facut-o, abia daca treceam clasa).
    Am iubit si iubesc poezia – si regret ca nu am avut ,,stofa” de poet.
    In incheiere, ca tot am vorbit de poezie, va mai scriu ceva: cu cca doua are in urma, in timp ce ma intorceam acasa, m-am oprit in fata unui batran care vindea cateva carti. Ei, domnule Cicu, va marturisesc ca sunt mai…bogat: am cumparat, la un pret derizoriu, Whitman, ,,Fire de iarba”. E primul Whitman din biblioteca mea…
    M-am lungit cu vorba, scuzati-ma.
    Toate cele bune!…Si Dvs. dle Radu Humor, daca veti citi cele scrise de mine.
    Noapte buna!

    Răspunde

11. E un fapt minunat să-ţi aminteşti crâmpeie din trecut şi să le redai după atâţia ani, când cineva ţi-a stârnit „fotonul” – luminiţa – care a trezit aceste amintiri. Da, am verificat pe google: Lenny R. şi cartea lui există, iar „terapia lui prin râs” a fost editată prin 2010. Aş verifica mâine în calculatorul de la serviciu, când am primit acel email cu benzile desenate ale poveştii în cauză. Mă tem, că e dinainte de 2010. Să fi circulat pe internet şi Lenny să o fi speculat? În copilărie, să fi avut 8-9 ani, am găsit dată la retopit (în spatele bibliotecii săteşti de la ţară) o broşură fără coperţi, fără nume etc.. câteva pagini acolo, dar am reţinut povestea „puricelui potcovit”, pe care am redat-o (cum m-am priceput şi cât am mai inventat şi eu, în „LIS- poezia şi subteranele ei”. Cât am căutat, mai apoi, să aflu despre acea istorioară, nici azi n-am găsit măcar un „foton” (luminiţă, cum îi zic eu) din acea istorioară. Da, sunteţi fericit cu acest Whitman, pe care, mărturisesc, nici eu nu-l am, deşi, cândva, de mult, l-am citit. Acum citesc din Ion Gheorghe „Concluziile senectuţii”, 2010 şi Whitman e ca şi prezent în casa mea. Numai bine.

    Răspunde

12. Un interesant pdv la care subscriu în totalitate !

    Vin alegerile şi FMI aruncă o mizerie caracteristică la adresa României, anume, nişte fantasmagorii cu titlu de “prognoză”.

    De fapt, fantasmagorii ar rămâne – de exemplu, discreditarea României (la propriu şi la figurat), scăderea investiţiilor, scăderea PIB-ului cu 5% sau căderea leului cu 20% – dacă însuşi FMI n-ar fi făcut totul în acest sens.

    FMI e reţeta sigură a devastării, distrugerii, deznaţionalizării şi dezmembrării României, prin vulnerabilizarea ei extremă.

    Tupeul nesimţit e cu atât mai mare cu cât FMI pune “predicţia” pe seama faptului că românii resping “reformele” – de fapt, măsurile care vizează înrobirea fără precedent a României şi exterminarea populaţiei.

    Asta după ce imensa parte a împrumutului s-a topit în bănci, iar Isărescu s-a lăudat cu seninătate că a băgat 10 miliarde de euro pentru cursul leului artificial.

    Nici o reacţie din partea guvernanţilor României.

    Ce-ar fi dacă Guvernul de la Bucureşti ar declara că le dăm banii înapoi – treaba noastră cum, deci, să ne scutească FMI cu intervenţia în politica economică şi socială, tot aşa cum nici premierul Spaniei, Mariano Rajoy, nu le permite şi nu permite intervenţionismul nici măcar din partea ECB -, după care, ura şi te cară?!

    Soluţia Islanda, cel puţin în privinţa lepădării de FMI pentru relansare naţională.

    Numai o slugă nemernică precum Băsescu poate susţine fatalismul internaţionalismului totalitar, prin declaraţiile repetate că “globalizării nu i se mai poate opune nimeni” şi e nevoie de “Statele Unite ale Europei”, cu bancă unică, guvern european şi preşedinte, în aşa fel încât spaţiul euro-atlantic să fie la discreţia finanţei mondiale.

    De fapt, toată criza a fost instrumentată pentru bănci, pentru realimentarea lor după acoperirea unor fraude uriaşe, cu finalitatea ca, în viitorul apropiat, să nici nu mai existe state, cu atât mai puţin state de drept democratic, ci doar un mare sistem bancar care să promoveze false elite şi să reducă umanitatea la condiţia de supusă a unui neosclavagism satanic.

    P.S. Alternativa la UE poate fi ori o alianţă pentru Europa fără guvernanţă financiară, fie asocierea la Commonwealth. Trebuie doar oameni de stat.

    Răspunde

13. Cine are răbdare să vadă în ce % se îndeplinește acest scenariu ?! :

    Daca tot vine vorba de Apocalips, am primit pe e-mail un articol pe care il lipesc aici.
    Razboiul cu Iranul !!! Apocalipsa…21.12??…..
    Războiul cu Iranul – cum va începe, precum şi ce va urma imediat după aceea
    Am lucrat ca şi consultant de specialitate la trei companii de tehnică
    aeronautică de vârf. Specialitatea mea este aceea de a conceptualiza noi
    strategii militare, mai ales în conexiune cu cele mai noi şi avansate
    sisteme de luptă. Ceea ce observ că se petrece la ora actuală pe scena
    mondială pe tema Iranului constituie cea mai înfricoşătoare combinaţie de
    circumstanţe pe care am văzut-o vreodată. Şi am văzut multe în cei 20 de
    ani de carieră militară, în care am fost implicat în proiectarea celor mai
    avansate strategii de luptă!
    Curând, în săptămânile sau lunile ce vor urma, se va declanşa un război
    împotriva Iranului. Războiul va fi pornit fie de Israel, fie de SUA, fie
    printr-un embargou economic NATO/UE/SUA, sau prin anumite forme de
    diversiune, numite “steaguri false”. Ceea ce e de reţinut este faptul
    indiferent de modul în care va începe, acest conflict va cuprinde apoi
    întreaga lume.
    Indiferent dacă războiul va începe printr-un atac aerian orientat
    împotriva câtorva obiective militare şi nucleare iraniene, sau printr-o
    invazie de proporţii împotriva miilor de obiective iraniene,
    probabilitatea ca acest conflict să devină un conflict regional major în
    48 de ore de la declanşarea lui este de peste 90 % (n. trad.: în termeni
    militari, conflict regional major = “conflict armat care cuprinde mai
    multe state învecinate cu statele aflate în mod direct în conflict”).
    Iranul nu va permite israelienilor sau/şi americanilor să îi atace
    teritoriul fără o ripostă majoră. Iranul nu va fi pasiv şi anemic, aşa cum
    a fost Irakul când a fost atacat de Bush. Iranul va ataca atunci masiv
    bazele americane şi/sau israeliene din zonă, ceea ce va declanşa atunci o
    şi mai mare înverşunare din partea americanilor/israelienilor.
    Iranul a echipat, plătit şi antrenat un masiv dispozitiv de rachete în
    Liban (cel mai mare dispozitiv de rachete din istoria omenirii). Sunt
    acolo două tipuri de rachete: fără ghidare şi cu ghidare. Acest dispozitiv
    se constituie într-o forţă militară colosală de tip MAD-FORCE (Mutually
    Assured Destruction-Force = Forţă de Asigurare a Anihilării Reciproce, o
    forţă imbatabilă ce are scopul de a descuraja o invazie masivă inamică,
    prin posibilitatea declanşării unei contra-ofensive nimicitoare).
    Numărul total de rachete din Liban este estimat a fi între 40.000 şi
    110.00 de bucăţi. O parte din ele sunt rachete fără ghidaj de tip
    Katyusha, dar mare parte sunt rachete cu ghidare şi cu rază mai lungă de
    acţiune. Toate dispozitivele sunt deservite de unităţi ale Forţelor
    Speciale ale Hezbollah.
    Forţele Speciale Hezbollah sunt de fapt trupe de comando iraniene,
    super-antrenate şi super-echipate, iar numărul militarilor lor depăşeşte
    efectivele unei brigăzi (n.trad.: Brigada = unitate de luptă ce conţine
    între 3-5 Regimente, cu un efectiv de 3.000-5.000 luptători, condusă de un
    General).
    Rachetele neghidate, binecunoscutele Katyusha, sunt oarecum primitive, dar
    foarte eficiente în distrugerea fiecărui centimentru pătrat al unui sector
    inamic asupra căruia sunt lansate. Sunt rachete de artilerie de 122 mm, cu
    raza de acţiune de aprox 30 km/19 mile, şi sunt au o încărcătură de
    aproximativ 30 kg / 66 uncii de material exploziv. Rachetele ghidate, care
    sunt în număr foarte mare, sunt mai avansate şi pot fi ghidate cu
    precizie.
    În timpul războiului din 2006 (dintre Israel şi Libia), Hezbollah a lansat
    aproximativ 4.000 de rachete (dintre care 95% de tip Katyusha), toate
    purtând super-explozive “fără inteligenţă”, adică neghidate. Restul de 5%
    de rachete au fost de fabricaţie Iraniană, de tip Fajr-3 şi Ra”ad 1,
    propulsate de combustibil lichid.
    Ce se mai ştie este că rachetele “inteligente”, cele ghidate, cu raza mai
    mare de acţiune, sunt sub controlul direct al unor ofiţeri Sirieni şi
    Iranieni.
    Această combinaţie de rachete cu rază scurtă, cu rachete cu rază medie de
    acţiune din Liban, alături de cele ghidate, cu rază lungă de acţiune din
    Siria, împreună cu un număr mai mic de de rachete aflate pe Fâşia Ghaza şi
    Malul Vestic (West Bank), la care se adaugă rachetele ghidate cu rază
    lungă de acţiune din Iran reprezintă, însumate, o forţă deloc neglijabilă,
    ce este aţintită asupra Israelului.
    Războiul din 2006 dintre Israel şi Hezbollah (numit de israelieni “Al
    Doilea Război Libanez”) a fost o încercare a Israelului de a anihila acest
    dispozitiv masiv MAD-FORCE din Liban. A fost o încercare eşuată. Sirienii
    cumpăraseră (şi livraseră Hezbollahului) un mare număr de rachete antitanc
    de producţie rusească, temutele AT-14 KORNET. Aceste rachete, relativ
    ieftine, propulsate cu combustibil solid, pot fi ghidate cu precizie.
    Comandourile iraniene şi-au construit foarte multe buncăre de tragere, din
    beton armat, pe teritoriul Libanului. Eficienţa lor nu s-a lăsat
    aşteptată. În foarte scurt timp au fost scoase din luptă 52 de tancuri de
    asalt MERKAVA IV israeliene.
    Sistemele supra-tehnologizate americane, precum şi armele lor de mare
    precizie s-au dovedit de asemenea ineficiente. În faţa acestui dezastru,
    israelienii aveau trei alternative: să utilizeze bombe cu neutroni, să
    declanşeze o ofensivă cu infanteria (care i-ar fi costat foarte multe
    vieţi omeneşti), sau să declare pace pentru moment şi să se retragă acasă.
    Au ales în final ultima variantă.
    Se pare că Israelul a renunţat definitiv la ideea unui asalt terestru
    pentru a anihila bazele de rachete Libaneze. Un înalt comandant israelian
    chiar şi-a dat demisia pe motiv că trupelor sale nu li se permite să se
    antreneze sufiecient în vederea atacării Libanului.
    A doua alternativă constă în utilizarea armelor FAE (n. trad.: Fuel Air
    Explosive = dispersarea unui nor gigantic de vapori de combustibil care
    este apoi aprins de un detonator).
    A treia alternativă constă în utilizarea Bombei cu neutroni (tip de armă
    nucleară ce produce un nivel mai ridicat de radiaţii, dar distrugeri
    materiale mai reduse decât armele atomice clasice) (n.trad.: Cu alte
    cuvinte ucide fiinţele vii, lăsând neafectate clădirile). Însă atunci când
    vorbim de Bomba cu neutroni, vorbim deja despre Arme de Distrugere în Masă
    (ADM).
    Orice folosire a unei astfel de arme de tip ADM de către armata israeliană
    contra Hezbollahului va declanşa foarte probabil o ripostă similară.
    Hezbollah îşi va echipa rachetele din Liban rămase operaţionale nu cu
    explozivi clasici, ci cu ogive nucleare ADM (dacă nu cumva rachetele
    Hezbollah au fost DEJA până atunci echipate cu ogive nucleare având în
    vedere natura şi scopurile atacului american/israelian împotriva
    Iranului).
    În concluzie, Israelul se află acum în faţa unui număr impresionant şi
    fără precedent de rachete echipate cu focoase radiologice, chimice,
    biologice, FAE de la bazele din Liban. Toate aceste tipuri de focoase sunt
    din categoria Armelor de Distrugere în Masă ADM. La acestea se adaugă
    rachetele din Gaza şi West Bank.
    Sirienii îşi vor folosi rachetele lor mai mari şi cu rază mai lungă de
    acţiune pentru a “împroşca” din belşug teritoriul israelian cu ADM. La fel
    vor proceda şi iranienii.
    Pentru a se apăra, Israelul va folosi Sistemul Radar “Green Pine” şi un
    hibrid de sistem antirachetă americano/israelian. Vor reuşi cu succes să
    doboare multe din rachetele inamice înainte ca ele să îşi atingă ţintele,
    dar totuşi numărul imens al rachetelor arabe va fi copleşitor şi va
    străpunge orice măsuri defensive.
    Mari părţi din Israel vor fi contaminate cu radiaţii cu perioadă de
    înjumătăţire extrem de mare (de ordinul a zecilor de mii de ani în unele
    cazuri), la acest “cocktail” adăugându-se (dacă mai era nevoie) o mixtură
    chimică, FAE şi biologică de coşmar. Numărul morţilor se va ridica de la o
    treime, la jumătate din populaţia Israelului, la care se adaugă un imens
    număr de răniţi.
    Răspunsul israelian va fi anihilarea nucleară a Siriei, Iranului şi a unor
    părţi din Liban, numărul morţilor fiind de mai multe ZECI de milioane.
    Aşteptaţi-vă să vedeţi fiecare oraş, de orice mărime ar fi el, distrus.
    Vor rămâne insuficienţi oameni în viaţă fie şi pentru a îngropa morţii în
    Siria, Iran şi părţi din Liban. Radiaţiile provenite de la bombele atomice
    se vor întinde şi în restul lumii.
    Însă Iranul are şi un alt tip de armată. Se numeşte în limbaj militar
    “armată adormită”, sau “armată sub acoperire” şi este operaţională pe
    teritoriile altor state, îndeosebi pe teritoriul SUA şi al statelor
    Europei de Vest. Aceste “armate” vor începe răspândirea unui număr de
    epidemii ucigătoare, bazându-se pe viruşi fabricaţi în laborator (sunt
    câteva zeci de astfel de virusuri cu utilizare militară).
    Oamenii aflaţi în cinematografe, biserici, Mall-uri, staţii de metrou,
    aeroporturi (şi în general orice spaţiu care foloseşte sisteme de aer
    condiţionat centralizate) vor fi expuşi fără să ştie la contaminări
    criminale, adevărate arme biologice. După aproximativ 9 sau 10 zile de la
    contaminare, sistemele computerizate de statistici vor da alarma în
    privinţa unor îmbolnăviri stranii. Aceasta va declanşa o serie de măsuri
    de apărare, menite să ţină în frâu îngrozitoarele epidemii, dar va fi prea
    târziu.
    Transporturile internaţionale şi schimbul de mărfuri se vor sista. Oamenii
    vor fi sfătuiţi să rămână în locuinţele lor, se vor institui restricţii de
    circulaţie şi doar foarte puţini oameni, care au anumite meserii critice,
    vor fi lăsaţi să circule pe străzi.
    Spitalele vor fi supra-aglomerate cu bolnavi şi muribunzi de toate
    vârstele. Comunitatea medicală va fi printre primele care va fi nimicită,
    datorită contactului contagios cu muribunzii. Deşi se vor înfiinţa spitale
    ad-hoc în şcoli şi alte clădiri publice, infectarea încrucişată (între
    bolnavi) cu diferite tipuri de virusuri modificate genetic va “asigura” o
    mortalitate de 100% a tuturor pacienţilor şi personalului medical din
    aceste spitale.
    Pe alte fronturi, în eventualitatea în care statele neo-conservatoare
    plănuiesc să redeschidă şi să dezvolte războiul din Georgia din 2009,
    atacând forţele ruseşti, sau punând la cale “incidente” în Marea Neagră,
    probabilitatea ca aceste incidente să degenereze rapid într-un război
    mondial implicând arme atomice ruseşti şi NATO este de aproximativ 50%.
    Chiar dacă nu se declanşează un război total, Rusia este în măsură să
    neutralizeze prezenţa NATO din Marea Neagră, cu pierderi considerabile de
    ambele părţi.
    Lumea se va afla în cea mai gravă criză economică din istorie, după ce
    comerţul mondial se va opri de teama răspândirii epidemiilor provocate de
    războiul biologic.
    Dacă Israelul va provoca sofisticata Maşină de Război Biologic a Lumii
    Arabe (despre care mulţi spun că este o realitate, şi nu un mit ca în
    cazul Irakului), atunci şi Arabia Saudită îşi va lansa propriile rachete
    balistice de producţie chinezească şi îşi va trimite foarte bine echipata
    aviaţie militară împotriva Israelului, cu încărcăturile nucleare pe care
    le posedă (Artabia Saudită a finanţat programul militar nuclear al
    Pakistanului, şi a primit în schimb arme nucleare).
    Desigur, ce va fi rămas operaţional din din forţele israeliene va răspunde
    cu alte atacuri nucleare, de data aceasta împotriva Arabiei Saudite, cât
    şi împotriva altor naţiuni arabe, pentru a le intimida.
    În America de Nord şi în Europa de Vest, după două luni de război
    biologic, populaţia se va reduce la aproximativ o treime, iar numărul
    morţilor va depăşi 200 de milioane.
    În ciuda disperatelor eforturi ale tuturor statelor, epidemiile produse de
    viruşii super-ucigaşi, produşi prin mutaţii genetice în laboratoare, vor
    cuprinde întreg mapamondul, cauzând decesul a mai mult de un miliard de
    oameni.
    Toţi aceşti factori enumeraţi până acum ar putea conduce spre o ultimă
    etapă a războiului, în care statele non-neo-conservatoare vor fi atât de
    revoltate în faţa decesului atâtor oameni nevinovaţi din rândul propriilor
    populaţii, încât un război mondial total, care implică toate statele
    lumii, ar putea fi apoi inevitabil.

    Răspunde

14. O nedumerire: si la Dvs fundalul la aceste ,,Comentarii” e intunecat la culoare? Sau sa fie de la PC meu?…Scris negru, pe fundal negru, nu mai deslusesc nimic!

    Răspunde

15. Cu siguranţă e de la calculatorul dvs. d-le Ştefan S.
    Dar, citind profeţiile apocaliptice postate aici, de Radu Humor, zău că îmi vine să las baltă (vorba poetului) toate interesele pe lumea asta şi să plec aiurea în munţi, în căutarea locului cu cele cinci puncte energetice care te poate feri de orice, cum spunea LIS. Dar, dacă nici acolo nu eşti în siguranţă? Ce scenariu trebuie urmat d.le Radu Humor, că ne-ai întristat de tot, cu apocalipsa asta care ţine, după cum vedem, cam mult. Vorba românului: ce o tot târâie de-a maţu-gaia? Mai bine una şi bună: ori-ori!

    Răspunde

16. Dle Ștefan S
    La mine apar pe ecran două streifuri negre pe o parte și pe alta, iar în mijloc apare, scris cu negru pe fond alb, toată pagina !
    În schimb când am vrut să trimit pe email povestea pusă de dl. Tudor Cicu, care mi-a plăcut f.mult, toți mi-au spus că n-au apărut decât niște dungi de culoare neagră, în loc de copypaste-ul trimis.
    Mă rog, se pare că se pricep alții mai bine la așa ceva .
    Dle Tudor Cicu
    Eu scenarii de astea apocaliptice aș mai avea, că primesc pe mail din ce în ce mai multe ( se pare că unul dintre ele este cel real, iar celelalte au darul de a ne băga în ceață 😉 )dar nu știu dacă mai aveți dvs răbdare să le citiți.
    Asta apropos de bancul cu sfaturile rabinului și gâștele lui Ițic, care pentru fiecare sfat îi dădea câte o gâscă, iar la un moment dat ăla zice :
    – Măi Ițic eu sfaturi aș mai avea, dar nu știu dacă mai ai tu atâtea gâște 🙄

    Răspunde

17. Un fost coleg din Israel îmi scrie că a participat la o întrunire a celor veniți din România și a fost exasperat că se vorbea doar de politică.
    Legat de asta evreii sunt tot mai nemulțumiți de politica dusă de actualul guvern și spun că s-au săturat să trăiască numai cu/în frică și amenințări : Singura politică a lui Bibi Netaniahu fiind aceasta de a crea și întreține frica și amenințările care vin de la vecini !
    Se pare că un nou partid, condus de o femeie, dacă va reuși să câștige alegerile, are de gând să introducă un alt fel de politică, mai ales că uriașele manifestații de stradă , în care un evreu chiar și-a dat foc pe bune, le cer decidenților să nu se joace cu focul, că în caz de război, nu ei, cei aflați în America, vor fi cei nimiciți, ci ca-ntotdeauna, bieții evrei de rând , care n-au nici o vină de toate câte se hotărăsc peste voința lor !

    Răspunde

18. Oare românii chiar așteaptă până-i lasă nemernicii ăștia în fundul gol ?!

    Ziare.com Ionel Blanculescu: FMI, de la primitivism la promiscuitate fiscal-bugetara

    Sunt unul dintre adversarii actualei relatii financiare a Romaniei cu FMI, din cel putin 4 motive:

    1. FMI, alaturi de acolitii acestuia, a obligat Romania sa contracteze un imprumut gigant, cand nu aveam nevoie de asa ceva, inceputul crizei financiare globale prinzand tara noastra intr-o foarte buna pozitie financiara, care nu clama un astfel de acord de finantare;

    2. FMI a conditionat acordarea celor doua imprumuturi, de 20 miliarde de euro, respectiv de 5 miliarde de euro, de reducerea rezervelor minime obligatorii in valuta, detinute de banci la BNR, de la 40% la 25% si respectiv de la 25% la 20%, in joc fiind miliarde de euro, unele plecate deja de ceva timp din tara;

    3. FMI a girat un Plan de Austeritate, ce a produs ravagii in economia Romaniei, care, in loc sa fructifice avantajul competitiv pe care l-a detinut, o situatie financiara deosebit de buna la finalul lui 2008, a ajuns astazi in genunchi, fiind surclasata de state precum Bulgaria si multe altele din Africa, aruncata la cosul clasamentelor internationale, devenind bataie de joc pe holurile de la Bruxelles;

    4. FMI obliga, in mod criminal, statul roman sa vanda participatii importante in companii strategice, in special din energie, astazi, cand preturile sunt cel mai jos posibil, ceea ce se constituie intr-un veritabil atentat la avutia nationala, care conteaza, o reala subminare a economiei nationale.

    Toate aceste valente completeaza imaginea de primitivism in abordarile profesionale ale FMI, in relatia cu tara noastra, chiar mai mult, de rea credinta.

    O a doua dimensiune, care se profileaza astazi, o reprezinta cea de promiscuitate fiscal-bugetara, FMI devenind actor de Hollywood, guru prevestitor, Mr.Doom al sectorului financiar, dandu-si cu parerea de ce se va intampla in Romania, in cazul in care, potrivit calendarului maias, UE va fi lovita in moalele capului de o noua criza, forma adancita a celei vechi, cat un „meteorit” de mare si periculoasa.

    Comentarii despre devalorizarea monedei nationale cu 15% la 20% sau despre scaderea economica cu 5%, care ar lovi Romania, nu mai fac, hartia nu le suporta. Aceasta nu inseamna ca Romania nu este prejudiciata de astfel de declaratii iresponsabile, care, pe langa faptul ca duc la cresterea costurilor de refinantare pe plan international, se constituie si intr-o noua lovitura data psihicului acelor oameni care au contractat credite in valuta sau sunt legati de diverse contracte in euro, daca mai era nevoie!

    Ceea ce doresc, insa, sa precizez este ca, potrivit unei vorbe din popor, „lupul isi schimba parul, insa naravul ba”. „Parul”, cred ca ati inteles, este Jeffrey Franks, artizanul conceptiei FMI pentru Romania, retras de la post. FMI recidiveaza dupa fortarea cresterii TVA in Romania, de la 19% la 24%, ceea ce a transformat evaziunea fiscala in tentatie nationala, rata de colectare a acestei foarte importante taxe nemaidepasind 54%, frauda anuala depasind 7 miliarde de euro, prin noile propuneri de marire de taxe si impozite, desigur daca „meteoritul” va lovi UE, dupa cum urmeaza:

    – CASS, cu 1 pp, de la 10,7% la 11,7%, atat la angajat, cat si la angajator, combinat, putand ajunge chiar la 14%;
    – Impozitul pe venit, cu 1 pp, de la 16% la 17% sau chiar la 18%;
    – TVA, cu 1 pp, de la 24% la 25%.

    Aceasta noua crestere rudimentara de taxe si impozite, ce strabate mintea colectiva a aripii romanesti a FMI, ne demonstreaza, daca mai era nevoie, gradul de promiscuitate fiscal-bugetara, la care se poate deda aceasta organizatie de stat, sa fim bine intelesi, cu mentalitate invechita de stat, incercata in ani de zile pe multe state care si acum traiesc cosmarul impactului cu institutia financiara.

    Este oripilant sa crezi ca mai poti stoarce cateva miliarde de lei din mediul economic romanesc, stors deja ca o lamaie de resursele sale financiare, prin toate masurile de austeritate adoptate in anii trecuti!

    Multe companii, trecute deja prin purgatoriul ultimilor 3 ani, daca ar mai putea, „s-ar sinucide”, asa cum s-a intamplat cu multe altele in zecile de mii de proceduri de insolventa si lichidare judiciara.

    Oare cu ce a gresit Romania sa intre sub spectrul de preocupari economice maligne ale FMI? Raspunsul il resimtim pe propria piele, ca de atatea ori in istoria noastra!

    Sectiunea de invitati a Ziare.com gazduieste o serie de editoriale scrise de personalitati ale vietii publice din Romania.

    Răspunde

19. CCR a decis, si asta trebuie sa faca fiind unica instanta de profil, ca nu poate fi validat referendumul fiindca mai lipseu 3,76 procente pentru a se completa cvorumul legal si firesc, logic.
    Doar atat.
    Dar ce comentarii luuuungi! Cat se poate vorbi despre nimic de parca ar fi sfarsitul lumii.
    Si inca ceva: Referendumul nu a fost invalidat. Asa ceva nu exista. Nu a fost valdat. Stim de ce… cvorum.
    Felicitari Tudor Ciucu pemtru pamflet!!! Excelent!

    Răspunde

20. Încep să mă enerveze ăștia care nu găsesc motiv să-l suspende pe băsescu odată cu alegerile parlamentare !
    Păi dacă apare urgent comunicatul INS cu populația României ( și nu vâd de ce n-ar apărea în câteva zile, 1-2 săptămâni /!), se dovedește fără putință de tăgadă că a fost răsîndeplinit și cvorumul !
    Urmează ca Parlamentul să finalizeze acțiunea de suspendare prin demiterea perfect legală a lui Băsescu. Singura dată când se lipește de el și cuvântul „legal”
    Ce atâta sporovăială ?!
    Până la urmă se dovedește că Voiculescu are asul în mânecă și probabil vrea să-l scoată ceva mai târziu !

    Lasă un răspuns

    Răspunde

21. La mine, ,,banda neagra” s-a mutat mai jos; pot sa vad acum, pe fond alb (normal), comentariul d-lui Tudor Cicu, cel anterior lungului meu raspuns cu referire la poezia lui Alecsandri.
    Dle Tudor Cicu, am vazut ca faceti referire la cartea lui J. Steinbeck, ,,Soareci si oameni”. Da, pe acel ,,personaj odios” il chema Lennie Small, daca retin eu bine…Am citit cartea cu ceva vreme in urma, stiu ca la sfarsitul lecturii am gandit cam asa: Ce boala au scriitorii mari sa-si masacreze personajele!
    Si mai retin un citat din aceasta carte, tocmai pentru simplitatea lui: ,,Omul cand e prea singur se-mbolnaveste”.
    Traim intr-o societate ,,bolnava”, scopul ei parca ar fi acela de a dezbina si a insingura…Eu zic asa, ca tot vorbeam de Steinbeck: Ce facea Lennie cu soarecii aceia, pe care ii sugruma cu o candoare de-a dreptul agasanta, cam tot asa face si societatea cu noi, prin mai marii ei. Cartea lui Steinbeck e pilduitoare, la scara mica desigur: lumea e un laborator urias. N-o sa traim ,,scenarii apocaliptice”, ci ,,experimente” majore !…Omul e lup pentru om! Sfarsitul lumii nu vine din afara lumii, ci tocmai din ,,sanul” ei…Pentru mai marii lumii oamenii sunt niste simpli cobai…Omul ramane om doar raportandu-se la Dumnezeu. In rest, praf si pulbere, oale si ulcele!…Ptr. UE Dumnezeu nu exista, ea promoveaza un ateism democratic, fara jena si fara mila. Pentru noi, sunt convins de asta, UE e un fel de Lennie, stupid in ,,candoarea” lui, care ne mangaie pana ne sufoca de-a dreptul…
    Iar am luat avant la vorba, scuzati-ma.
    Noapte buna!

    Răspunde

22. Uite că n-am trecut la somn, deoarece am lucrat la pamfletul meu pe care obişnuiesc să-l postez miercurea pe blogul meu şi bine am făcut… deoarece văd că s-au dezmorţit şi la alţii calculatoarele. Da, d-le Ştefan: Lennie Small (aveţi memorie bună, şi eu am citit cartea prin 2009 împrumutată de la prieteni), avea un vis frumos, deşi, oricine îl putea lua drept o fiară şi l-ar fi împuşcat dacă ar fi umblat de unul singur şi nu cu prietenul său George Milton. Spuneam, că avea un vis, dar că era prea grăbit: – George (îl ruga pe prietenul nedespărţit), cât mai e până s-avem căsuţa aia a noastră şi-o să trăim în belţug, din rodu pământului şi cu iepuri? – parcă spunea mereu şi mereu asta. Da, scena în care Lennie o ucide pe nevasta lui Curley ăla, frângându-i gâtul (el credea că o mângâie, prostănacul de!) când acesta se zbate în mâinile lui încercând să ţipe după ajutor, seamănă cu ce spuneaţi:UE. (pe vremea studenţiei de 2 ori am fost la piesa asta în care maestrul Florin Piersic era Lennie) Mi-aţi dat o sugestie pentru finalul pamfletului meu „Capra, lupul şi cei trei iezi cucuieţi” din care am postat doar prima parte. Noapte bună.

    Răspunde

23. Ma bucur pentru ,,sugestia” de care pomeniti, dle Tudor Cicu. M-as bucura sa fiu mai prolific, ca generos as fi. Din pacate…
    Tocmai m-am intors de pe blogul Dvs., incantat – e pentru prima data cand va vizitez. V-am lasat un comentariu la ,,Cantec de fereastra”. M-as bucura sa nu va schimbati parerea despre mine, asta dupa ce veti citi ,,marturisirile” postate de mine.
    Noapte buna!

    Răspunde

24. Ceva fff frumos !
    http://twistedsifter.com/2012/06/top-50-pictures-of-the-day-for-2012/
    Încerc să vă trimit și ceva extraordinar cu Sandy…..

    Răspunde

25. http://www.theatlantic.com/infocus/2012/10/hurricane-sandy-after-landfall/100396/

    http://www.theatlantic.com/infocus/2012/10/hurricane-sandy-in-photos/100395/

    Răspunde

26. Am la spam imagini cu Sandy…..

    Răspunde

27. Am mai scris şi spus asta, d-le Ştefan: doar deţinând cont google şi conectat la blogul meu puteţi posta, altfel nu intră comentariul. Aş fi observat asta, pentru că orice comentariu soseşte instantaneu şi obligatoriu pe email, indiferent la ce poz. a postării mele (chiar mult din urmă), s-a făcut acel comentariu. Deci cu alte cuvinte, nu există un astfel de comentariu la mine din partea dvs. Nu sunteţi singurul păţit. Ex: N. Ciobanu din Piatra Neamţ a renunţat la postare comentariu direct şi mi le trimite pe email, să le introduc eu. Şi mai sunt… şi alţii. Şi am mai spus asta: blogul l-am creat pentru ai mei din Dobrogea, unde m-am născut şi unde am fraţi, veri, unchi, mătuşe, prieteni care în loc de emailuri, mă citesc acolo şi atât. Nu scriu pentr altceva, pentru că, dacă ar fi aşa, mâine l-aş închide. De altfel nici lansare de carte (cum fac alţii) cu cărţile mele, nu mai fac demult. Îmi pare rău să spun asta, pentru că scriu doar pentru mine (pentru singurătatea aia de care vorbeaţi ) şi pentru dobrogenii mei. Doar când ajung acasă, îmi spun şi ei părerea lor. La o astfel de sugestie a lor (a celor de acasă) am scris a doua carte „Cu traista de basme prin lume”, 2012 – după „Călător prin Valea Plângerii”, 2007 – care a primit premiul VICTOR FRUNZĂ pe 2012. Şi tot sunt nemulţumiţi că n-am scris poveştile, la toţi cei din satul natal. Aşa că, e posibil la anul să-mi apară a treia carte despre ei. Toate cele bune.

    Răspunde

28. Să încerc, poate câte unul intră 🙄

    http://www.theatlantic.com/infocus/2012/10/hurricane-sandy-after-landfall/100396/

    Răspunde

29. http://www.theatlantic.com/infocus/2012/10/hurricane-sandy-in-photos/100395/

    Răspunde

30. Dle Tudor Cicu
    Spre rușinea mea, nici eu nu postez la dvs, din motivele arătate chiar de dvs, deși mi-ar face mare plăcere.
    Tocmai de aceea reînoiesc rugămintea de a pune și aici postările de acolo.
    Sper ca dl. Liviu Ioan Stoiciu să nu se supere….
    Dar cred că ar trebui să vă grăbiți, deoarece se coc motivele revenirii mult așteptate a dlui pe propriul blog 😉

    Răspunde

31. Să mai și râdem:

    Cezar organizeaza o lupta între crestini si lei. În ziua cea mare, în
    mijlocul arenei – crestinii. Slabi, batrâni, urâti, prapaditi, tremurând din
    toate încheieturile, vai de capul lor. Intra leii hamesiti, începe lupta,
    urlete, sânge, praf pâna la cer. Când se aseaza praful, în mijlocul arenei
    crestinii, teferi si scuipând alene câte un os de leu. Romanii, impresionati
    de forta credintei crestinilor, îi întreaba:
    – Voi ce fel de crestini sunteti?
    – Noi? Crestini-democrati!

    Mai noi își zic ARD, fac parte din PPE și pe ce pun mâna, nu mai rămâne nimic 😉
    Dar

    Răspunde

32. Așa beau unii până ajung președinți !
    Uneori și după aceea , dar nu le mai apar poz(n)ele 😉

    http://us.mg5.mail.yahoo.com/ya/download?mid=2%5f0%5f0%5f1%5f2346766%5fAI5VimIAAFcZUJFnTwq0dVZDnRg&pid=27&fid=Inbox&inline=1&appid=YahooMailNeo

    Răspunde

33. Asa este, Dle Tudor Cicu, comentariul meu nu a fost postat. Poate ca e mai bine asa, scrisesem acolo cateva lucruri aiuritoare despre fereastra(doar urma sa fie postat in subsolul unui ,,Cantec de fereastra”). Totusi, daca doriti sa-l cititi, il pot posta aici. Sau, mai bine imi spuneti mailul Dvs., cred ca e mai potrivit asa…Am salvat acest comentariu, de regula nu fac asa ceva.
    Sunt putin ocupat, dar o sa mai intru pe blogul Dvs…Am vazut lucruri interesante acolo…Sanatate si spor in toate!

    Răspunde

34. Aş vrea să vă răspund la toţi, dar din păcate, „ceva”, parcă m-a lovit drept în moalele capului. De o vreme, m-am simţit groaznic, de-mi venea să sar pe pereţi. Azi, doctorul îmi spune că infecţia mea maxilară a recidivat, deşi, fusesem prin august operat. O iau, aşadar, de la capăt. Îi scriam, tot azi, pe email, lui Marin Ifrim, care căuta să mă distreze cu un email: nu mai am chef de nimic… dar, chiar de nimic. O vreme… Îmi pare rău. Dar, am să vă urmăresc. Şi, poate, proprietarul acestui blog, va uita, sau va lăsa deoparte mizeriile politice vremelnice şi va reîncepe un blog literar, numai de el gândit şi conceput, şi unde, voi participa cu frenezia de care spun unii că m-am preaînvrednicit. Dar, eu spun că, doar acele postări literare, m-au ţinut departe de răutatea „argheziană” a lumii ăsteia. Numai bine!

    Răspunde

35. Domnule Tudor Cicu vă doresc vindecare și înzdrăvenire cât mai rapidă. Cu gânduri bune și o rugăciune, voi fi și eu alături de dvs. Doamne Ajută !

    Răspunde

36. O foarte interesantă analiză a momentului :

    Începutul sfârşitului sistemului ticăloşit?

    Prieteni, începe să se vadă adevărata față a PDL și a „sistemului ticăloșit”, conduse cu mână de fier și cu ochii pe banii de furat de la stat de traian băsescu. Un regim iresponsabil, care, pentru a fi lăsat de „europeni” și de americani să fure în voie, a trădat sistematic interesul naţional, cedând tot ce se putea ceda. Acest sistem nu poate fi eradicat până ce nu se face o de-pedelizare radicală şi fără milă a statului, începând cu Preşedinţia şi terminând cu ultimul slujbaş pus de PDL paznic la bani publici.

    Începutul demascării adevăratei naturi a regimului băsist a fost accesul liber la înregistrările din dosarul de la Braşov, care îl priveşte şi pe Blejnar. Se tot fabula pe marginea întrebării: „cine e Regina”, după circul cu vameşii şi poliţiştii de frontieră, de la sfârşitul iernii 2010-2011, când vâjâiau elicopterele de ziceai că dau tătarii! Ei bine, Regina e un el(că tot se poartă travestiţii!), şi-l cunoaştem cu toţii! Nu americanii sau europenii l-au făcut atât de tăcut pe băsescu după referendum, ci ideea că până şi el a putut fi ascultat! Şi ştie că ascultările alea îl pot trimite pe viaţă la mititica. Nu mai poate juca la cacialma, câtă vreme nu ştie ce ştiu procurorii. Nu ăia de la DNA, ci ăia de la PITICOT! Pentru că şi scandalul de azi, cumetria bancherilor cu afacerişti şi funcţionari de rang înalt ai statului, cam portocalii în cerul gurii, e pornit tot de PITICOT. De ce aceste scandaluri, care au la origine fapte petrecute pe parcursul a doi-trei ani, dacă nu mai mult, n-au apărut la timpul lor, când puteau minimiza pagubele? Nu cumva pentru că procurorilor nu li s-a permis să-şi facă treaba? Acum li s-a dat liber, dar nu de băsescu, puteţi fi siguri de asta!

    Acum înţelegeţi isteria din jurul lui doi şi-un sfert, ancheta în cazul lui Cătălin Voicu, şi alte lucruri bizare din zonă? Există, mai mult ca sigur, oameni din servicii, din Parchete şi din Poliţie care au strâns date despre sistemul patronat de băsescu. Acum le pot scoate la lumină. Pentru că băsescu nu mai e ce-a fost, iar oamenii lui din aceste instituţii fie nu mai sunt la butoane, fie butoanele nu mai găsesc oameni dispuşi să răspundă la apel.

    Ponta şi compania nu au nicio scuză dacă nu merg până la capăt cu de-pedelizarea statului. De asta depinde şi succesul guvernării lor viitoare. De ce s-ar teme Ponta? Că nişte unii, precum Tismăneanu, au să-l tot muşte de cur cu „plagiatul”? Ei, şi? Se vor plictisi! Că o să-l urecheze Barroso? Nu cumva popularii europeni au pus şi ei botul la „ofertele” sistemului ticăloşit” de la Bucureşti? O aluzie, un colţişor de probă, şi tac şi „principialii” de la Bruxelles! Ponta are o datorie faţă de cetăţenii români, în primul rând. Să şi-o facă!

    O acţiune radicală împotriva sistemului ar băga frica în oase şi useliştilor care ar încerca să captureze sistemul, în favoarea lor. Frica e cel mai bun antidot pentru corupţie. Iar faptul că nu va fi iertat nimeni, deşi va supăra pe mulţi, îi va simplifica lui viaţa, în primul rând.

    Dezvăluirea cât mai multor afaceri murdare ale pedeliştilor, afaceri care duc şi la băsescu, este cea mai bună formă de a-l obliga să plece de la Cotroceni. Dacă pe Voiculescu îl ţin brăcinarii, atunci să să se concentreze pe demascarea sistemului băsist. Şi băsescu pleacă singur!

    Problema lui Ponta, şi a USL, este aceea de a convinge românii că măsurile pe care le vor lua garantează că nu se va mai forma un alt sistem ticăloşit. Cum o vor face? Asta e! Până acum nu primim răspunsuri convingătoare în materie. E cazul să facă ceva, dacă vor să guverneze şi după 9 decembrie…

    Răspunde

37. Depinde din ce parte o apuci…..

    http://demotivare.com/uploads/2012-02/4575_definitiile-claselor-sociale.jpg

    Răspunde

38. Și ce faci cu …

    http://demotivare.com/uploads/2012-04/5111_fetele-se-maturizeaza-mai-repede.jpg

    Răspunde

39. Domnule Tudor Cicu, lasati-l incolo de Net si ingrijiti-va de sanatatea Dvs. Cu astfel de infectii, mai ales in zona capului, nu e de glumit. Cu vreo 10 ani in urma, am trecut si eu prin ceva asemanator. Multumesc lui Dumnezeu, infectia n-a mai aparut, cred ca operatia a fost buna.
    Sa va ajute Domnul sa treceti cu bine peste toate!
    Va tin pumnii…Doamne ajuta!

    Răspunde

40. „Cred in tinerete fara batranete si in viata fara de moarte” Este academician, farmacist de renume si autor a zeci de carti si tratate de fitoterapie. Alpinist incercat in Himalaya si iubitor al lumii plantelor in toata profunzimea ei, Ovidiu Bojor e si un exemplu de viata. Are aproape 87 de ani, un tonus de invidiat si-un zambet care incalzeste inimi. Secretul lui? O iubire mare cat soarele, veche de 52 de ani”In dragoste, preludiile sunt totul”- Se sopteste pe la colturi ca aveti o casnicie de invidiat. Domnule Bojor, povestiti-ne, va rugam, cum ati cunoscut-o pe sotia dvs. – Ne-am cunoscut cand eram studenti, in trenul Bucuresti- Gheorghieni. Eram responsabil cu sportul, la Comitetul Sindical al Facultatii de Medicina din Bucuresti si organizasem o excursie, cu studenti si profesori, in Muntii Suhard, la schi. Plecaseram toti, cu un tren personal, de noapte. Nu erau multe locuri de dormit, asa ca in compartiment i-am lasat pe ceilalti sa doarma pe locurile de dedesubt, iar noi doi ne-am suit, ca niste alpinisti, tocmai… in plasa in care se puneau bagajele. Acolo, la inaltime, am povestit jumatate de noapte si am si adormit la un moment dat. Cand am ajuns insa la cabana, si toti au fost repartizati in camere, s-a dovedit ca eu am ramas fara pat. Asa ca fetele m-au luat in dormitorul lor. Eram eu si opt fete, ca un sultan cu opt cadane. Nu m-au lasat pana nu mi-au legat un turban pe cap, iar ele si-au legat cearsafuri albe. (rade) Atunci s-a nascut frumoasa poveste de dragoste dintre mine si Mioara. Ani de-a randul apoi am tot urcat pe culmi amandoi. Eu ma ocupam si cu cartarea muntilor. Plecam si, cate sase, sapte zile, nu intalneam picior de om. Jumatate din Carpati i-am facut impreuna.- Ati implinit, nu de mult, 50 de ani de casnicie. Cum e dragostea la varsta asta? – E o dragoste platonica, frumoasa, tandra si inteleapta. E o iubire foarte spiritualizata. Acum doi ani, am sarbatorit nunta de aur la Manastirea Pangarati, o cetate din secolul 14, din judetul Neamt. O prietena foarte buna de acolo, Iulia Barbu, care a vrut sa fie si nasa noastra, a organizat totul absolut minunat. Am avut 25 de invitati. S-a facut o slujba frumoasa, in biserica, si apoi am fost la masa. Au fost clipe extraordinare, care ne-au inaltat spiritual, ne-au facut sa continuam drumul nostru cu fruntea sus, cu bucurie si totdeauna cu fata la lumina. La varsta noastra, e mai important ca oricand sa mergi cu fata spre lumina, spre bucurie, spre Dumnezeu.- Ati gasit in toti anii acestia reteta unei casnicii care sa nu schiopateze? – Secretul sta ascuns in anii de dinainte de casnicie. Eu le recomand tuturor sa nu se aprinda la prima scanteie.

    �
    Si sa fie prieteni – doi, trei, patru ani inainte. Sa nu se arunce intr-o valtoare pasionala, din care nu se alege nimic. In anii acestia de prietenie, se verifica totul si se calmeaza toate conflictele: diferentele financiare, ca unul are mai multi bani, ca altul are mai putini, ca unul e mai cheltuitor, ca altul e mai dezordonat sau mai incapatanat, si asa mai departe. La fel si cu cele intelectuale si spirituale. Noi, inainte sa ne casatorim, ne-am si certat, ne-am si despartit, pana ce am lamurit absolut toate lucrurile intre noi. Eu eram o fire mai iute, un scorpion ardelean mai agresiv, ea era mai blanda, mai intelegatoare. Casatoria, sa stiti, nu rezolva asperitatile, ci le accentueaza. De aceea, cand intri in ea, iubirea ta trebuie sa fie limpede si curatata, nu tulbure si maloasa. Casnicia nu se face cu gandul ca unele lucruri se rezolva pe parcurs. Casnicia e un pas definitiv, care nu trebuie facut in pripa, ci cu seriozitate. Daca ai luat drumul asta, trebuie apoi sa-l urmezi cu devotament, concesie si intelegere permanenta pentru cel de langa tine. In epoca moderna, casniciile esueaza adesea, pentru ca s-au estompat foarte mult preludiile. Preludiul e foarte important in dragoste. Asteptarea e cea care face lucrurile sa creasca, le umple de mister si de farmec, le da greutate. Astepti, cu emotie, sa afli daca femeia pe care o placi va fi tandra sau jucausa, daca va sti sa te mangaie. Cand aveam 14 ani, am plecat la pescuit pe valea Bistritei si am poposit sa dormim la unul din cei unsprezece frati ai familiei Chirileanu (fratele cel mare a fost editorul operelor lui Ion Creanga). In seara aceea se adunasera acolo vanatori si pescari sa-l asculte pe scriitorul Mihail Sadoveanu.

    �
    Imi aduc si acum aminte cum povestea cu vocea lui groasa si leganata: „Mai, copii, maaaaai, sa stiti un luuuuucru: la pescuit, la vanatooooare si in draaagoste, preliminariile sunt totul!”. (rade) Ai tras glontul, ai doborat caprioara! Actul sexual, in sine, reduce totul la nimic. Mai ales ca dupa aceea, in loc sa mai stea sa-si mangaie sotia, sa o copleseasca de afectiune, cei mai multi se intorc pe spate si sforaie.- Totusi, de-a lungul unei casatorii, oamenii se schimba, nu mai traiesc emotia de la inceput, ca atunci cand si-au jurat credinta. Prietenia preliminara nu garanteaza mereu fericirea. – Oamenii nu se schimba fundamental, ei raman aceiasi, ce se schimba sunt niste preocupari exterioare. Iar daca intr-adevar se schimba, raceala care apare e cel mai adesea din vina amandurora, ca n-au stiut cum sa hraneasca focul de la inceput si ca focul lor nu a avut si suport spiritual, in credinta. Oamenii ii acuza pe ceilalti ca s-au schimbat cand, de fapt, ei asa fusesera dintotdeauna, doar ca valvataia de la inceput i-a orbit. Si apoi se trezesc ca nu le mai place de cel pe care si l-au ales si incearca sa-l modifice dupa gustul lor. Asta e semnul ca lipseste iubirea adevarata. De aceea, repet, nu-i decat o solutie: deschideti bine ochii, inainte sa va legati la cap.”Vibratia iubirii rezista si in moarte”- Ce e de facut cand incep sa apara conflictele, cand intre soti intervin raceala si tradarea? – Daca ai neglijat preludiul casatoriei, conflictele apar mai mult ca sigur! Noi, in 52 de ani de casnicie, nu ne-am certat niciodata! N-am avut nici un conflict. Stiu ca pare greu de crezut. Am functionat numai pe concesie si intelegere reciproca. Dar pot intelege ca se intampla la altii si ca viata devine atunci insuportabila. Eu sunt pentru separare, nu pentru divort! Tu mergi pe calea ta, eu merg pe calea mea. Dar nu cu scandal, nu cu certuri, nu cu suferinta. Astepti si cugeti in liniste si tihna, vorbesti totul cu calm, fara nervi, iar despartirea sa fie in luciditate. Apoi, daca se ajunge la tradare, e si mai trist. Libertatea e una, libertinajul e alta. Si libertinajul calca libertatea. De la tradare incep sa se strice toate.
    �
    Se sfarma si increderea, si misterul, si bucuria. Unii o fac pentru ca sunt inconstanti si in viata de zi cu zi, pentru ca se lasa foarte usor prada placerii si nu au suportul afectiunii spirituale, pentru ca sunt obisnuiti sa consume, nu sa daruiasca. Altii, pentru ca nu se potrivesc din punct de vedere sexual. Nu-i poti lua omului dorinta de mai bine, de o legatura mai stransa, de o intimitate mai profunda. Va cauta intotdeauna ceva mai adevarat, care sa-l implineasca mai adanc, care sa-i acopere golul pe care il are. Trebuie sa avem rabdare sa gasim pe cineva din acei 5% din oameni care gandesc la fel cu noi. In toata istoria civilizatiilor, oamenii nu au avansat prin gloata, prin turma, ci prin unicitate, prin singularitate. Apoi, nu suntem numai creier, nici doar spirit, nici doar trup. Suntem toate trei si avem nevoie in egala masura de toate trei. Fara una dintre ele, nu e intalnirea adevarata! Si va spun eu ca nu e minciuna, intalniri din astea chiar exista.- Credeti ca e importanta potrivirea sexuala intre doi oameni? – E foarte importanta! Face parte din natura umana. La toate animalele exista o perioada de rut, primavara sau toamna. Noi nu avem o asa perioada. Pentru ca noi, oamenii, dincolo de perpetuarea speciei, in lupta aceasta acerba pentru existenta, avem nevoie si de relaxare. Iar actul sexual e una din cele mai frumoase si mai depline desfatari. Dar sexualitatea nu e totul. Ca dovada ca atunci cand inaintezi in varsta si ea se stinge, ramane caldura acumulata a dragostei din toti anii de dinainte, e ca un cont in care ai facut economii. Raman tandretea, atingerile, mangaierile, luatul in brate si vibratia aceea profunda a unei iubiri care va rezista si in moarte. Pentru ca doua suflete care se iubesc se vor iubi la fel si dincolo. Viata adevarata nu e aici. Viata adevarata incepe de-abia dupa moarte. Iar eu sunt convins ca si acolo voi fi cu Mioara de mana.- Ati avut, cu siguranta, si momente de cumpana. Cum mai poti pastra taina dragostei, cand viata te pune in situatii dificile? – Daca trebuie sa treci un rau mare si involburat peste o punte foarte ingusta si il treci tinandu-te de mana cu celalalt, ajungi dincolo cu bine si ai cu cine sa te bucuri ca ai infruntat provocarea. Daca fiecare trece puntea singur, riscurile sunt si ele impartite. Se va simti fiecare lasat la greu, fiecare il va acuza pe celalalt, frustrarea va creste si o mare singuratate isi va face cuib intre ei. De dezamagire, vor impartasi tot mai putine lucruri, vor ajunge dincolo fiecare pe cont propriu, nu vor mai avea motiv sa se bucure si nici chef de vorba, o vreme vor mai merge poate alaturi, dar apoi fiecare va lua alt drum.
    �
    Si noi am avut foarte multe momente dificile de trecut. N-am fost o familie bogata. Tatal meu, desi fusese profesor de Stiinte Naturale (avusese doua catedre), a pierdut tot. Toata averea noastra a fost nationalizata. Socrul meu era mecanic pe locomotiva cu aburi. La inceput, de exemplu, cand Mioara era inca studenta, locuiam intr-un apartament din acela colectiv stalinist, alaturi de alte trei familii, cu baie comuna si toaleta comuna. Si am hotarat sa strangem bani, sa depunem la primarie, ca sa primim casa cu ajutorul statului. Au fost ani grei, in care ne-am rupt de la gura distractiile, placerile. Dar am ramas uniti, nu ne-am dezbinat. Mai tarziu, cand eu am devenit consilier si expert pentru dezvoltare industriala al Natiunilor Unite, in Katmandu, ca sa pot definitiva ultima faza a unui proiect de constructie a primei industrii farmaceutice pe baza de plante medicinale din flora nepaleza, a trebuit sa locuiesc acolo doi ani de zile. Baiatul meu era mic, avea 12 ani, nu puteam sa ma vad cu familia decat o luna pe an, cand ma vizitau ei acolo. Ne era foarte dor unuia de celalalt. Dar cand legatura spirituala e puternica, nici distanta nu te poate indeparta. Nu casnicia e grea, viata e grea! Si fiecare trebuie sa invete sa-si duca crucea. Efortul depus in viata asta nu ne coboara, ne face mai puternici, ne purifica, ne ajuta sa gasim in noi resurse continue, sa devenim mai buni, mai creativi. Totul e sa nu intri in starea de depresie, de deznadejde, de indiferenta. Sa suferi cu speranta, cu credinta, ca numai atunci suferinta are un folos. Exista si o ruga care mie imi e foarte draga: „Doamne, fa din suferinta/ Pod de aur, pod inalt./ Fa din lacrima velinta/ Pentru un pat afund si cald./ Din lovirile nedrepte/ Faguri faca-se si vin./ Din cadere – scari si trepte/ Pentru un urcus alpin”. Sa nu uitam ca viata noastra e un urcus pe munte. Cu cat urci mai sus, cu atat orizontul se largeste si cuprinzi din ce in ce mai mult.”Dragostea este un miracol. Casnicia, nu”- Exista gesturi care pot inalta o iubire si pot s-o coboare?
    �
    – Orice gest care izvoraste din dragoste, din adancul sufletului, ridica iubirea. O pietricica, o frunza, un avion de hartie pe care il daruiesti cu toata dragostea e impregnat de tine. Altminteri, poti darui cadouri scumpe, golite de orice semnificatie. Mi s-a intamplat de multe ori sa nu am bani, si cand coboram de pe munte, sa aduc o floricica mica, presata, sau o crenguta inflorita. Primavara, ii aduceam Mioarei liliac de munte. Liliacul de munte e destul de rar in muntii nostri. E mov si alb, mai mic decat cel obisnuit, infloreste cand inca e zapada, nu are frunze, apar doar florile, in schimb ii simti parfumul de la o suta de metri. La inceputul verii, ii aduceam rododendron inflorit. Mai tarziu, aparea ghintura cu flori albastre. Dragostea e un miracol lasat de Dumnezeu pe pamant. Dar casnicia nu e un miracol. O casnicie fericita e o armonie care se cladeste in fiecare an, caramida cu caramida. Trebuie continuata pana la ultima clipa a vietii. E o constructie, nu e o joaca. Nimic nu e dat de la sine.”Lipiti-va de oameni bogati spiritual”- Vorbeati la un moment dat de suportul spiritual. V-a ajutat credinta pe care o aveti amandoi in Dumnezeu? – Credinta in viata vesnica e secretul oricarei iubiri si secretul tineretii la orice varsta. Cred in tinerete fara batranete si viata fara de moarte! Cea mai importanta lectie pe care am invatat-o tine de intelegerea vietii ca o piramida in varful careia se afla Dumnezeu. Eu nu sunt religios, dar sunt foarte credincios. Crezul meu, spre stupefactia multora, se opreste brusc.

    �
    „Cred intr-Unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul cerului si al pamantului, al tuturor celor vazute si nevazute.” Punct. De aici incolo incepe religia. Pe Dumnezeu l-am simtit de zeci de ori, la marile inaltimi, acolo unde nu eram decat eu, El, bolta instelata si linistea universului. L-am mai simtit cu adevarat aproape in Himalaya, la ultima mea expeditie, in 1985, cand urcam varful Ganesh Himal (7300 m), Muntele Sacru, Lacasul Zeilor. Am fost primul european caruia i s-a dat voie sa patrunda acolo. Am dormit in cort, la baza muntelui, la 5000 de metri. M-am trezit noaptea pe la ora doua, cerul era plin de stele si luna plina. La noi nu se vede asa ceva, cand luna e plina, stelele se estompeaza. Am luat aparatul, l-am pus pe trepied si am facut o fotografie lenta. Am lasat zece minute diafragma deschisa. Cand am developat-o, se vedea in ea tot universul: stelele care erau aproape de centrul obiectivului erau puncte, cele care erau aproape de margini iesisera raze. Am pierdut fotografia la o expozitie, dar o am vesnic in minte. Pentru ca atunci am inteles ce inseamna divinitatea, fuga aceasta dupa cunoastere si perfectiune. Pe masura ce ajungi mai aproape de Dumnezeu, si El mai face un pas inainte. Si devenirea ta e continua. Apuci o cale care nu se epuizeaza niciodata, te creeaza si te innoieste continuu. La fel e si in iubirea adevarata. Nu-l poti epuiza pe celalalt, decat daca vezi din el doar exteriorul, daca divinitatea din el ti-e indiferenta. Atunci cand pornesti impreuna la drum, descoperi in fiecare zi alte frumuseti, alte bucurii, alte valori, care nu te despart de celalalt, ci te unesc si mai tare. Peste flacara aia a dragostei de la inceput se adauga intelegerea, prietenia, iubirea. Exista trei mari virtuti: credinta, speranta, iubirea. Cand le ai pe toate, evoluezi spiritual alaturi de celalalt. Si atunci e splendid!- Traim o epoca in care totul pare posibil, dar avem tot mai putine modele si suntem tot mai dezorientati. Poate de aceea si casniciile esueaza! – Tinerii au nevoie de modele. Eu insumi am avut trei mentori, de la care am invatat lucruri esentiale. Primul a fost doctorul Victor Bojor, fratele tatalui meu, de la Gherla, Episcop de Cluj. Al doilea a fost parintele Suciu, de la Targu Mures, preot tanar si filosof, ajuns Episcop, a facut puscarie comunista si a fost asasinat in Sighetul Marmatiei. De la ei am inteles cat de important e sa-ti traiesti viata in vecinatatea lui Dumnezeu. Cat de important e sa nu uiti ca in spatele tuturor lucrurilor care ne inconjoara, in spatele tuturor fiintelor, se afla El.

    Bucuria de-a trai n-are varsta
    �
    Ca cel mai important lucru e sa iubesti si ca bucuria nu vine decat prin iubire. „Dieu donne a ceux qui se donnent”. Dumnezeu daruieste celor care se daruiesc! O vorba pe care o stiu de la monseniorul Ghika, cel de-al treilea mentor spiritual al meu. Cunostea opt limbi, stia biologie, chimie, medicina. Era dotat cu toate calitatile si virtutile si era foarte credincios. Eram surprins sa ascult de la el niste lucruri formidabile, despre sufletul plantelor, despre afectiunea lor, despre o spiritualitate care exista in natura, la orice nivel. Imi vorbea despre terapia florala, despre energiile plantelor si despre comunicarea spirituala intre floare si om, lucru pe care il intuise in vremea aceea doctorul Edward Bach, care instituise terapia florala. Oameni ca ei au dus lumea inainte. Trebuie sa intelegem ca nu mai avem prea mult timp pentru evolutie. Suntem pe buza prapastiei, lumea sta sa se prabuseasca moral, etic si spiritual. Lipiti-va de oameni bogati spiritual! Si ancorati-va in franghiile puternice ale iubirii si credintei, in valorile adevarate si neschimbatoare ale vietii.

    �
    Si nu mergeti chiar la marginea prapastiei, veti vedea de departe cum multi vor incepe sa cada. Salvarea nu mai e posibila acum prin evolutie liniara, ci prin evolutie geometrica. 3 si cu 3 fac 6. Dar 3×3 fac 9. Si 9×9 fac 81. Nu e suficient doar sa te aduni cu cei de o seama cu tine. Oamenii de bine trebuie sa se inmulteasca. Sa fie tot mai multi!- Daca inchideti ochii cateva secunde, si va ganditi la iubirea pe care ati trait-o, ce imagine va vine in minte? – O vad pe sotia mea, care e de o delicatete si de o finete deosebite. O vad tinandu-ma de mana, in vacantele noastre. Nu le-am intrerupt niciodata. Si anul acesta am fost la Vatra Dornei, am fost la Balcic si acum vom pleca la Malaga, in Spania. Ii vad gesturile ei de tandrete, grija pentru sanatatea mea, pentru ce pun in farfurie, ingrijorarea pentru excesele mele de scorpion, o vad cu cat drag ma tempereaza. Si ii vad lumina iubirii din ochi.
    __._,_.___

    Răspunde

41. GATA CU SACOSA: Partidele nu mai au voie sa ofere alimente si bauturi alegatorilor
    5 Noiembrie 2012, 16:40:31
    TwitterYahooTipareste Salveazacomenteaza »

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, ca Guvernul va reglementa, marti, prin Ordonanta de Urgenta, obiectele care pot fi oferite in campania electorala si cele a caror oferire este interzisa, el aratand ca valoarea obiectelor promotionale cu caracter electoral nu poate depasi zece lei.
    Abonament avantajos si costuri predictibile pentru produse Software. Acum prin Gecad Net.
    „Propunerea mea ca prim-ministru este de a reglementa legal maine (marti, n.r.) prin Ordonanta de Urgenta ce a stabilit BEC cu alte ocazii, anume ca sunt intezise in campanie oferirea de bunuri, bani, alimente, bauturi alcoolice, nealcoolice. Este permisa oferirea de obiecte in enumerare stricta – pixuri, brichete, afise, sepci, cu obligativitatea de a fi inscriptionate cu numele candidatului sau a formatiunii”, a spus Ponta, potrivit MEDIAFAX.

    Premierul a spus ca, potrivit reglementarii legale, vor putea fi oferite alegatorilor obiecte de acelasi tip, respectiv obiecte cu caracter electoral inscriptionate, dar a caror valoare sa nu depaseasca 10 lei.

    „Asa lucrurile sunt clar reglementate – ce e interzis, ce e permis, regulile valabile pentru toti competititorii. Vom avea reglementat legal, alaturi de sanctiuni penale, evident, modul de desfasurare normala a campaniei si impiedicarea unor tentative de cumparare de voturi sau, cum a fost la referendum, de a impiedica oamenii sa vina la vot”, a spus Ponta.

    El a mentionat ca marti, in sedinta de Guvern, va fi aprobata aceasta OUG, avand in vedere ca vineri debuteaza campania electorala.
    Ponta a spus ca OUG va prelua textul BEC din 2008 referitor la acest subiect.

    Răspunde

42. Foarte interesant !
    http://youtu.be/KDFjHKx6CCI

    Răspunde

43. Mai cade un mit ?
    Sau se ridică/naște altul ?!

    Un chinez intra intr-un magazin al unui evreu sa cumpere sutiene negre marimea 38.
    Evreul, cunoscut pentru indemanarea in afaceri ( să-i zicem doar așa ), zice ca sutienele negre sunt rare si ca le aprovizioneaza cu greu.
    Ca urmare, cere $50.00 pentru o pereche.
    Chinezoiul cumpara 25 de perechi.

    Se intoarce dupa cateva zile si mai comanda 50 de perechi.
    De data asta evreul ii cere $60.00 pentru fiecare pereche.
    Dupa o luna, chinezul vine din nou si cumpara stocul ramas de sutiene negre, 50 bucati,
    si plateste de data asta $75.00 perechea.
    Evreul e cam derutat de cererea mare de sutiene negre marimea 38 si-l intreaba pe chinez :
    “…te rog, spune-mi – ce faci cu toate sutienele astea negre?”

    Chinezul raspunde:
    “Le tai in doua si vi le vand voua evreilor drept Kippa (skull cap), cu $200.00 bucata.”

    Răspunde

44. Interesant, chinez mai destept decat evreu !!! A murit astazi dmineata la ora 03.50 Patriarhul bolsevic al Bulgariei, la varsta de 98 de ani, a murit intr-un spital din Sofia ( spitalul Lozenets ), si astfel se declanseaza inlocuirea lui. Bulgaria a avut parte de o schisma intre clericii si laicii comunisti si clericii si mirenii anticomunisti, care sunt de partea Regelui Simeon al Bulgariei. Schisma a incetat, insa parese ca bulgarii comunisti nu au cu cine sa il inlocuiasca pe Patriarhul bolsevic Maxim pe care il vor inmormanta vineri.

    Răspunde

45. Novinite.com Sofia News Agency
    Bulgarian Patriarch Maxim to Be Buried Friday
    Society | November 6, 2012, Tuesday| 35 views
    Long-time Bulgarian Orthodox Church Patriarch Maxim, who passed away Tuesday aged 98, will be buried Friday at the Troyan Monastery in central northern Bulgaria.

    Maxim was born Marin Minkov in the Oreshak village near Troyan in 1914, and began his monastic life at in the local monastery, one of the largest and most renowned in Bulgaria.

    During an emergency meeting of the Bulgarian Orthodox Church Holy Synod Tuesday, senior clerics scheduled the official funeral ceremony at 3.30 pm Friday at the Troyan Monastery.

    Oldest serving metropolitan bishop, Veliko Tarnovo bishop Grigory will preside meetings of the Holy Synod before electing an interim patriarch, which must be done within a week.

    Within four months, a Church Council must choose the new patriarch, out of three candidates approved beforehand, who have to be aged over 55 and have served at least 5 years as bishop.

    Tuesday, the Holy Synod decided that hardline Plovdiv bishop Nikolay is to serve temporarily as Sofia bishop, a position occupied by the Patriarch of the Bulgarian Orthodox Church.

    The official memorial service for Patriarch Maxim will be held Thursday at 9 am at the St. Nedelya Church in Sofia, presided by bishop Nikolay.

    The funeral service and mass for the deceased patriarch will be held Friday at 9 am at the St. Alexander Nevsky Cathedral, where Maxim’s body will be laid in state before being interred in Troyan.

    The Holy Synod has asked the Bulgarian cabinet to declare a national day of mourning for Friday.

    Răspunde

46. Un studiu bulgar pe novinite.com ( stiri.com ) arata ca doar 42 % din bulgarii adulti au incredere in Biserica Ortodoxa Bulgara, iar 43% din acesti bulgari adulti sunt impotriva din scepticism. Alt studiu arata ca doua treimi dintre tinerii intre 14 si 29 de ani au tendinta de a fi religiosi, iar 16% sunt atei. In acelasi ziar mai este aratata si evolutia Macedoniei, a unei parti din Macedonia care este acum ocupata de sarbi, evolutie catre nationalismul sarb in contra caruia ar fi oficial si bulgarii, dar eu nu cred ca va fi asa.

    La inmormantarea Patriarhului Maxim al Bulgariei vor participa Patriarhul Daniel, Intaistatatorul Greciei, Arhiepiscopul Ieronim si SS Patriarhul ecumenic Bartolomeu I.

    Am mai vazut ceva pe acest site novinite.com, orientarea Seribiei de a intra in U.E. cand Grecia ar lua sefia U.E. in 2014, dar asta este o mascarada pentru ca raul va incepe din Serbia.

    Răspunde

47. Chestia cu ateismul in Bulgaria este foarte serioasa. Am aflat in 2006 de la un preot din Constanta – care acum este caterist de IPS Teodosie Petrescu ( coruptul si simoniacul, care lua bani de la catindati pentru hirotonirea in preotie ) – cand treceam prin Bulgaria spre Grecia, ca o mare parte din bulgari sunt atei, adica nebotezati, si ca de fapt Bulgaria ar avea nevoie de o noua catehizare, de o re-evanghelizare.

    Răspunde

48. Multa sanatate, domnule Radu Humor!
    Am mai ,,trecut” pe la dvs…Frumoasa postarea cu dl. Ovidiu Bojor. … Exista oameni care te invata cum sa devii om!
    Viata e o adevarata scoala, pacat ca avem atat de putini ,,dascali” adevarati.
    Daca nu reusesti sa aduni un strop de omenie in tine…esti sarac. … Un veritabil sarantoc! Un ,,obiect” insufletit (un ,,Lemn-tanase” fara pic de …suflet).
    Ati vazut cat de ,,bogat” si bine ghiftuit e un seif de banca…
    E plin de ,,caramizi” cu bani…si cam atat!
    Fara omenie…geaba bogatie!

    Răspunde

49. Revin cu stiri de pe novinite.bg. Se pare ca un episcop de Plovdiv a luat si eparhia fostului Patriarh, nu stiu cum sunt succesiunile la bulgari, caci probabil si aici sunt doua feluri de succesiuni diferite, una pe varianta ruseasca si alta pe varianta apuseana. Pe acest Episcop de Plovdiv il cheama Nicolae Ioaniki, si parese ca este atat pe Roma cea noua cat si pe cea veche. Numele lui este deja vehiculat de novinite ca un nume vehiculat in Bulgaria pentru succesiunea la tronul Patriarhal. Se pare ca asa se justifica prezenta celor doi arhierei greci, a Intaistatatorului Greciei si a Patriarhului ecumenic, se pare deci ca prezenta lor este intemeiata de importanta acestei zone si ca episcopul de Plovdiv va avea succesiunea la scaunul Patriarhal bulgar. Dumnezeu sa il ierte si pa Patriarhul bulgar bolsevic Maxim.

    Răspunde

50. Am uitat sa spun ca un alt Ioanikii si episcop, posibil candidat la tronul patriarhal este un fost colaborator al securitatii bulgare, un anume Sliven.

    Răspunde