Între Huooo, jos Guvernul! şi dansul Pinguinului, ceva despre speranţa României – în viitor!

Miercuri, 19 mai 2010. A trecut şi marele miting – ba au fost 30.000 (cum or fi numărat jandarmii?), ba au fost 50.000 (conform liderilor de sindicat) de protestatari. „Jos Guvernul!”, „Jos Băsescu!”, „Nu scapă unul!”, „Ne-aţi ciuruit, vă ciuruim!”. Sau „Vă informăm: gradul de suportabilitate a atins apogeul”, „România, ultimul episod”, „Vouă vă dăm 25% din salarii dacă plecaţi”… Personal am reţinut lozinca „Băsescu dictachiorul” – mirat de miştocăreala populară, care împuşcă doi iepuri: faptul că Băsescu e considerat oficial un dictator şi că e chior (adică nu e solidar cu necazurile muritorilor de rând; nu se referă la faptul că Băsescu e „şpanchiu”, în stil popular). Aşadar, preşedintele-premier Băsescu „dictachiorul” e principalul vinovat, s-a conştientizat în sfârşit asta? S-a făcut caz, filmat în direct (caz preluat în toată mass-media, apoi) şi de viteazul PDL-ist, Marcel Hoară, preşedintele Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, care a vrut să se vadă (şi să-şi dea cu părerea, să contraatace) la o televiziune de ştiri instalată în direct în Piaţa Victoriei şi a fost alungat de manifestanţi cu ouă şi apă. Şi cu „Huooo!” S-a conştientizat că PDL e principalul vinovat, alături de liderul lui Emil Boc, ajungând premier de paie, şi de Băsescu? Întreb fiindcă am văzut zilele trecute un sondaj, şi Băsescu şi PDL ocupau tot primul loc… Interesant că manifestaţia de amploare de azi (numai în primii ani de după Revoluţie am mai văzut atâţia nemulţumiţi ieşiţi în stradă; au trecut 20 de ani degeaba de postcomunism, suntem călcaţi în picioare de guvernanţi; guvernanţi de toate culorile, care experimentează în continuare pe electoratul ce-i votează şi le dă putere) a fost paşnică, ba chiar veselă de la un moment dat. Ceea ce înseamnă că i-a lăsat de fazani pe propagandiştii de la putere, de la Preşedinţie (de tip Sebastian Lăzăroiu, consilier cu aruncarea de baloane de încercare de la Palatul Cotroceni; s-a făcut de râs) şi parlamentari din PDL (de tip Sever Voinescu, fost gazetar, mare pupător ştiţi dumneavoastră unde, „băsescian de meserie”; îmi e mie ruşine de comportamentul lui nedemn), care speriau lumea că partidele de opoziţie instigă (în principal PSD, care s-a declarat oficial solidar cu protestatarii, fiindcă doctrina îi permite acest lux), că vor ieşi scântei, vor fi provocatori, va curge sânge. Aş putea să zic (dar nu zic, fiindcă zic degeaba): păcat că protestatarii nu s-au dus peste premierul Emil Boc în Palatul Victoria şi nu l-au rugat cu frumosul să plece definitiv acasă, să lase pe altul în loc dacă n-are soluţii de redresare a ţării, de ieşire din criză. Dar cel mai mult a plăcut „Dansul pinguinului” – stupid, dar ce mai contează? „Un pinguin conduce Guvernul / Şi totul se mişcă greu, greu, greu / Un pinguin ce-aduce infernul / Dar se crede mare zmeu, zmeu, zmeu.
Berceanu şi Udrea şi Blaga şi Oprea /Cu toţii-s conduşi de Boc, Boc, Boc
Cu ei în Guvern nu merge nimica / Şi tot aici stă pe loc, loc, loc
Un pinguin conduce o gaşcă / Care nu are spor, spor, spor”. Dacă aveţi chef, ascultaţi aici maneaua: Protestatarii din Piata Victoriei ii canta lui Boc „Dansul pinguinului” (Video) Adevărul e că nu merită mai mult, la nivel de creaţie populară, acest guvern care ne-a adus în sapă de lemn. Boc, „pinguin”… Românul face haz de necaz.

Scriam ieri că mitingul protestatar de amploare, paşnic, de azi din Bucureşti (care a impresionat străinătatea) nu va avea nici un efect şi că frustrările celor ieşiţi în stradă vor creşte până la cer abia de aici înainte, după ce se vor pune în aplicare măsurile dramatice de tăiere a unui sfert din salariu şi a 15 la sută din pensie sau indemnizaţie de şomer sau asistat social. Că guvernanţii lui Băsescu au preferat să pauperizeze bugetarii de rând şi să-şi protejeze grupurile de interese (recunoscute mai ales în rândul privaţilor şi al celor ce ridică până la absurd cifra evaziunii fiscale; ei au fost sponsorii PDL şi ai lui Băsescu, şi acum trebuie plătiţi cu orice preţ; n-au ajuns falsificările de licitaţii la tot felul de lucrări în favoarea clientelei PDL-Băsescu). Falimentarea României s-a făcut programatic, fără ruşine, miniştrii milionari în euro PDL (de tip Videanu, Berceanu, Udrea, alături de Băsescu), fac ravagii în banul public şi în resursele statului, fură „legal”, ei nu mai fac prostia ministrului PDL Monica Ridzi de a se lăsa descoperită… Să fiu în locul guvernanţilor m-aş teme pentru viitorul apropiat, populaţia majoritară trăieşte la limita subzistenţei datorită guvernării lor catastrofale, acum ea nu crede că va primi mai puţin cu un sfert salariul de mizerie şi 15 la sută din pensia simbolică, dar după ce se va trezi că nu mai are ce să-i dea copilului să mănânce şi cu ce să-şi plătească întreţinerea şi datoriile, va ieşi în stradă să-şi ceară drepturile cu parul în mână, gata să înfrunte şi gloanţele „dictachiorului Băsescu”! Recitiţi ce am scris ieri în legătură cu Argentina, când în 2001, în majoritate înfometată, după ce a protestat paşnic şi a văzut că n-a fost convingătoare, a dărâmat tot ce i-a ieşit în cale, de la preşedintele ţării la guvernanţi… Am senzaţia că Băsescu şi guvernanţii lui întind coarda să se rupă şi că se joacă deja cu focul, prea siguri pe puterea lor, pe serviciile secrete care le stau la dispoziţie, pe „organele de represiune” – care oricând pot întoarce armele împotriva lor. Acum sunt semne că s-au întors armele electoratului majoritar împotriva PDL-Băsescu, urmează să-i scape din braţe pe PDL-Băsescu şi serviciile secrete, şi „organele de represiune” (coordonate azi de miniştri PDL, dar care nu vor îndrăzni să împuşte poporul răsculat; cred că râde în hohote acum, de acolo unde e, Ceauşescu, văzând că istoria e gata să se repete)…

Bat în lemn. În nici un caz nu mai suport să asist la o revoluţie în care să moară cu sutele oameni nevinovaţi, revoltă care să fie acaparată de altă gaşcă (fiindcă puterea corupe). Scriam ieri că protestatarii de azi, veniţi cu zecile de mii în Piaţa Victoriei, erau resemnaţi – că efectul protestului lor paşnic va fi zero şi că Băsescu şi Boc vor face tot ce vor ei… Culmea cinismului imoral şi iresponsabilităţii, după ce protestatarii au părăsit paşnic Piaţa Victoriei, guvernanţii lui Băsescu-Boc au hotărât să-şi asume răspunderea pe „pachetul de măsuri anticriză” (colosală minciună, nu e nici un pachet de măsuri anticriză să iei banii din salarii şi pensii; măsuri anticriză înseamnă să pui economia în mişcare, să facă bani!) în faţa Parlamentului – profitând de faptul că are majoritate parlamentară asigurată! În loc să micşoreze peste noapte ministerele şi astfel cheltuielile bugetare (cum au făcut zilele acestea ungurii), guvernanţii lui Băsescu taie salariile bugetare şi pensiile (în majoritate mizerabile) populaţiei nevinovate! Guvernanţii nici n-au băgat în seamă protestul celor 50.000 de nemulţumiţi ieşiţi în stradă la Bucureşti (dar azi au ieşit şi în ţară)! N-au făcut nici o referire la el, l-au ignorat pur şi simplu… Mărturisesc, pentru mine e prea mult, această nesimţire trebuie penalizată dur. Mă rog la Dumnezeu să nu se ajungă după 1 iunie la lupte de stradă. Anunţarea grevei generale pentru 31 mai, e mai mult o sperietură sindicală, care nu încălzeşte pe nimeni. Deşi, o punere în aplicare a unei greve generale ar paraliza România şi ar putea să-i forţeze pe Băsescu şi pe guvernanţii lui să demisioneze… În acest moment mai e valabilă şi soluţia politică (singura care ar trebui exploatată de democraţie; în nici un caz nu trebuie provocată populaţia de rând, cum a făcut camarila Băsescu-Boc), să se trezească la realitate o parte dintre cei ce asigură majoritatea parlamentară din PDL-UDMR-Independenţi-alte minorităţi şi să voteze moţiunea de cenzură anunţată de PSD şi PNL! Fie şi cu un risc major, să se declanşeze alegerile parlamentare anticipate – ele sunt de preferat (oricât de costisitoare ar fi, din toate punctele de vedere), decât să ne trezim cu lupte de stradă… România traversează o nouă cumpănă? În condiţiile în care toţi ne amăgim că profeţii au dreptate când afirmă că România e Grădina Maicii Domnului. Vreţi o speranţă, cu orice preţ? Transcriu un nou mesaj primit de la Doina (pe care ea l-a primit de la prietena Crăiţa) legat de profeţiile dedicate României, luaţi-l aşa cum doriţi şi cum vă place, citiţi-l printre rânduri:

 Sfarşitul lumii va incepe cu un mare cutremur in America de 
Sud şi cu o erupţie vulcanică în Islanda”. Aşa a prezis, în 
1940, clarvăzătorul american Edgar Cayce (1877 – 1945).
 Ţinând cont şi de prezicerile străvechi privind sfârşitul lumii 
în 21 decembrie 2012, am cerut părerea unui astrolog. Răspunsul 
pe care l-am primit este uluitor: în timp ce pentru toată lumea 
va fi rău, pentru România va fi, în mod miraculos, bine! (Va urma)

Va urma mâine profeţia intitulată „Speranţa în VIITOR!”. Azi m-am lungit destul aici, nu? Observaţi că românii au trăit din strămoşi cu speranţa de mai bine în viitor – şi unde au ajuns în mai 2010? Ghici!