0
12 comments

Duminică, 5 februarie 2012. Partea de sud a României a intrat iar sub cod de iarnă portocaliu (că nu ajungeau portocaliii de la putere) până miercuri, în restul țării e cod galben (sau verde). De miercuri e anunțat ger crunt. Șase județe din sud-est sunt de azi blocate de viscol, toate drumurile au fost închise. S-au anunțat până azi 36 de  morți din cauza gerului. Sigur, așa cum au venit aceste viscole-zăpezi-polei-ploi înghețate așa vor trece, să te ferească Dumnezeu să fii unde nu trebuie acum, obligat de împrejurări nefaste. Toată România așteaptă să treacă și de această încercare… În Europa (la fel de năpăstuită ca noi) se caută explicații, se pare că nu mai e o joacă, topirea ghețarilor (datorată încălzirii globale) a schimbat compoziția apei oceanului. De mult se atrage atenția asupra curentului cald gulfstream, care-și poate reduce viteza sau se poate diminua și răci (cu consecințe dezastruoase pentru tot nordul Europei). Aceasta racire se va simti din cauza curentului oceanic Gulfstream responsabil cu echilibrul climatic al Terrei, care s-a schimbat. Acest curent nu va mai transporta apele calde care contracareaza aerul rece format in Oceanul Arctic. Aceiasi specialisti mai spun ca primele semne ale acestui fenomen se vad deja in Peninsula Scandinavia. Gulfstream sau Curentul Golfului actioneaza ca un “radiator” pentru partea nordica a continentului european, iar disparitia sau chiar diminuarea acestuia poate duce la o noua era glaciara, dupa cum avertizeaza expertii. Să sperăm că e o alarmă falsă. Ce e curentul acesta, în definitiv? Curentul Golfului (în engleză Gulf Stream, în spaniolă Corriente del Golfo) este un curent oceanic cald de suprafață în nordul Oceanului Atlantic. Oceanografii îl denumesc „Curentul Nord-Atlantic”. A fost semnalat pentru prima dată în 1513. Se formează în strâmtoarea Florida și străbate oceanul de la vest spre est, influențând clima unor țări litorale din nord-vestul Europei. Lățimea curentului variază între 75 și 500 km, iar temperatura – de la 24 la 26 °C. Curentul se simte până la adâncimea de 1.000 m (Wikipedia). Ce spun specialiștii europeni azi, terorizați și de ei de o iarnă grea, cu ger cumplit și zăpezi unde nici cu gândul nu te duce? Vești proaste. Citiți și înțelegeți ce doriți (probabil acum veți crede în posibilitatea intrării într-o nouă eră glaciară, dar la vară veți uita de ea), las să curgă toată știrea: Gerul a luat in stapanire Europa, iar o eventuala ameliorare este prognozata abia peste vreo alte zece zile. In aceste conditii se pune intrebarea daca aceste fenomene anunta o era glaciara sau sunt efectul incalzirii globale. Conform specialistilor citati de The Independent, gerul din Europa este un efect al incalzirii globale. Iata cateva din argumentele lor. Iarna a fost extrem de blanda in toata Europa pana in urma cu circa zece zile, cand curentii de aer din nord au patruns masiv pe continent. O explicatie a acestor fenomene este pierderea dramatica de gheata care acopera marile Barents si Kara din nordul Rusiei, ceea ce a facut posibila miscarea curentilor de aer, antrenati prin diferentele de temperatura ale apei marii, catre sud si vest, in intreaga Europa. Modelele complexe ale vanturilor care au facut posibil transferul maselor de aer foarte rece din nord au fost alimentate tocmai de topirea gheturilor. Aceasta face posibila dezvoltarea unor sisteme atmosferice cu presiune foarte ridicata care au cuprins toata Europa. Un anticicolon format in nord-vestul Rusiei a antrenat vanturile geroase care au maturat tot continentul. Oamenii de stiinta spun ca frigul extrem din ultima perioada, urmare a unei perioade de iarna foarte uscate si blande, este consecinta primara a lipsei de gheata arctica, efect al incalzirii globale. “Modelul actual se potriveste previziunilor meteo anterioare, realizate pe computere, pentru modul in care atmosfera reactioneaza si raspunde la pierderea de gheata de pe mare din cauza incalzirii globale”, a spus profesorul Stefan Rahmstorf de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului asupra Mediului. “Zonele fara gheata, care in mod normal in aceasta perioada trebuiau sa fie inghetate, au functionat ca un boiler cu apa calda si au facut aerul arctic, greu, sa se puna in miscare spre zonele mai calde, cu presiune atmosferica mai scazuta si sa-l inlocuiasca”. Asa se explica faptul ca aerul rece care a cucerit toata Europa este unul cu presiune atmosferica foarte ridicata. “Fronturile formate deasupra Marii Barents sunt cele care coordoneaza fluxurile de aer rece din Europa”, a mai explicat expertul. Patura de gheata care acopera Marile Barents si Kara, dar si stratul de gheata al Oceanului Inghetat au fost extrem de subtiri in aceasta iarna, potrivit institutului de meteorologie american, iar temperatura aerului deasupra celor doua mari si deasupra oceanului a fost mai mare decat media. Mai mult, studiile oamenilor de stiinta de la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetari Polare si Marine din Germania au confirmat legatura intre pierderea de gheata arctica si dezvoltarea de fronturi de inalta presiune atmosferica care influenteaza intreg continentul european. Pierderea de gheata elibereaza caldura din ocean in aerul mai rece din atmosfera, ceea ce destabilizeaza atmosfera si modifica diferenta de presiune din aer, intre regiunile arctice si cele sudice, ceea ce duce la vanturi puternice. Concluzia este ca iarna grea prin care trecem este efectul incalzirii globale, iar in urmatorii ani efectele vor fi din ce in ce mai severe. Personal, cred că există o ciclicitate în topirea gheții din Arctica și afectarea curentului gulfstream. Poate e legată și de ciclicitatea furtunilor solare: atenție, după epuizarea maximumului solar din acest an și anul viitor, coincidență, e așteptată o răcire a planetei. Las pentru mâine avertismentul intitulat „Uitați de încălzirea globală! Vine marele îngheț” (legat de activitatea scăzută a soarelui în următorul deceniu).

***

Primesc de la scriitorul Marin Ifrim din Buzău un e-mail de suflet. Poetul Ion Nicolescu (retras de la București la Buzău, unde s-a născut, intrat într-o degradare fizică și morală aberantă) a fost găsit prăbușit în stradă, pe ger, numai norocul l-a salvat. Ion Nicolescu (10 ianuarie 1943, Buzău) este poet şi prozator. Este fiul Ecaterinei (născută Zamfir) şi al lui Traian Niculescu, agronom. După absolvirea Liceului „B.P. Hasdeu” din Buzău (1961), urmează cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roşu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgenţe (1969)… Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătăţii îl obligă să se pensioneze la vârsta de 25 de ani… Ţinând de aripa „modernistă” a noului val al anilor ’70… nonconformist, pus pe şotii, „caraghiozlâcuri” şi „pezevenglâcuri”, el este totodată împotriva lucrului poetic „sofisticat”, fatalmente „perisabil”, supus „dezavuării” publice… A publicat: Ironica, Bucureşti, 1970; Mioritiada, Bucureşti, 1973; Retorica, Bucureşti, 1975; Vox populi, vox Dei. Stilistica, Bucureşti, 1979; Voi de colo, de la Biarritz, Bucureşti, 1979; Scrisori de serviciu, Bucureşti, 1982; Odele pământului pârjolit de iubire, Bucureşti, 1986, citesc pe Crispedia.ro (rămâne o enigmă pentru mine, cine semnează pe acest site Crispedia.ro? Fișele biobibliografice ale scriitorilor sunt adeseori remarcabile). Public o fotografie făcută de mine lui Ion Nicolescu în august 2011 la Neptun (pe Google n-am găsit nici o poză de a lui). Cum spuneam, îmi scrie Marin Ifrim:

Dragă Liviu,

Niciodată nu am avut atâta tristeţe în cuvinte. Poetul Ion Nicolescu e internat la Spitalul Judeţean Buzău. A fost luat de pe stradă, găsit leşinat în faţa celui mai prestigios colegiu buzoian: “B.P. Haşdeu”. L-au recunoscut nişte asistente ieşite din tura lor de serviciu, care au participat la unele manifestări cultuale. Au sunat la 112 şi l-au adăpostit la spital. Acolo a fost ajutat foarte creştineşte de prozatorul Valentin Cojocaru, vrâncean de-al tău, angajat al spitalului respectiv. Ion Nicolescu a ajuns un cerşetor. Când văd cât şi cum suferă, mă gândesc automat la elita lui peşte: Patapievici, Andrei, Gabi, Cărtărel ş.a.

Acum o jumătate de oră, după ce m-a sunat dl. Cojocaru, m-am dus acasă şi am golit garderoba mea modestă. Nu am bani să cumpăr pentru Ion Nicolescu îmbrăcăminte şic. I-am umplut o sacoşă cu îmbrăcăminte de second-marin. Am dat şi cămaşa de pe mine. În fine, pentru Ion Nicolescu m-am împrumutat la un alt mare suflet poetic, la Tudor Cicu, care, în nici o jumătate de oră după ce l-am solicitat, mi-a adus nişte bani pentru a cumpăra mâncare pentru un poet de o mie de ori mai valoros decât Mircea Dinescu, patronul-asociat al loviturii antiromâneşti din  1989. Nu bravez. Trăim vremuri incredibile.

 Impresionant e gestul prozatorului Cojocaru. În timp ce Ion Nicolescu zăcea în reanimare, a xeroxat nişte poezii ale acestuia, dându-le tuturor angajaţilor din spital. S-a întâmplat un mic miracol. După ce i-au citit poeziile, aceşti extraordinari oameni ai spitalelor s-au dus să-l vadă pe poet.  Restul nu mai contează. Să ai grijă de tine. Te îmbrăţişez, Marin

PS. Azi a fost a 24-a zi de protest în Piața Universității din București (și la Ploiești) – aceleași câteva zeci de „nebuni care nu se lasă”, i-am văzut și pe Antena 3 și pe Jurnalul.ro, pe camera video instalată acolo, cerând „Demisia!” și „Alegeri anticipate!”. Se va anunța mâine vreo demisie la Palatul Cotroceni, unde au fost chemate de președintele Traian Băsescu la consultări toate partidele parlamentare? Vor fi așteptări deșarte. Presa audio-vizuală și scrisă crede că premierul Emil Boc pleacă la Cluj-Napoca să candideze la primărie. Eu nu cred. Apropo de proteste, dați click neapărat (dacă n-ați citit ieri la Comentarii, aici, avertismentul prozatorului Dumitru Ungureanu) pe http://dumitru-ungureanu.blogspot.com/2012/02/scrisoare-deschisa.html.


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Like it? Share with your friends!

0
12 comments

12 Comments

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Superb poet Ion Nicolescu, impresionant gestul oamenilor simpli din spital

    Ion Nicolescu:
    Cântul LXXXVI
    cum poţi să treci
    tu pe Calea Victoriei
    cum poţi să bei cafea liniştit
    când alt om ca tine
    pe-aceeaşi planetă
    poate-i bolnav
    poate-i nefericit
    un om ţine-o floare în dinţi
    toată viaţa
    şi cel mai moral dintre lucruri
    e viaţa
    şi cea mai frumoasă poveste e viaţa
    pe care-o-nvăţăm cât trăim
    pe de rost

  2. Guvernul Boc este istorie! Basescu ar face bine sa-l desemneze pe Ponta forma noul guvern, pregati anticipatele inclusiv ptr presedentie care trebuie si ea cât mai urgent schimbata! Dupa un an-doi oricum români vor regreta schimbarea, nu ptr ca actuala putere a fost si este buna ci ptr ca dupa ea va veni una si mai nebuna decât prezenta putere politica din România!

    “felicitari” USR, deoarece dovedeste din plin umbra ce-o face pamântului. “felcitari” scriitorimi ce mentine in viata USR. Scriitorii pot muri de foame, USR vegheaza la acest deziderat.

  3. Frumos gestul dlui Ifrim. Lauda poeziei lui Ion Nicolescu. Dar nu trebuie sa exageram in ceea ce priveste vinovatia unor Dinescu, Cartarescu sau Patapievici in ceea ce priveste soarta tuturor scriitorilor din Romania. Multi isi fac singuri rau, se autodispretuiesc, se decupleaza greu de la conducta cu alcool. Fiecare cu lectia lui de supravietuire pe care a invatat-o ….

  4. În fine, a căzut Boc şi analfabeţii din jurul său. Acum Băsescu o face din nou pe şeful tribului, se consultă la derută cu partidele. Presa vehiculează fel de fel de nume pentru funcţia de prim-ministru. La cât de pervers e, Traian e-n stare să-l propună prim-ministru pe Mircea Geoană. Cu o asemenea numire aruncă în aer USL. Treabă americănescă…curat democratică. Jocurile sunt făcute. Nişte actori rataţi ne consideră spectatori în sală de pe la şcoli speciale. Băsescu nu a fost numai securist. Ar fi fost prea simplu. El e “alesul”. Aştept clipa când cei care-l ţin în braţe îl vor scăpa cu fundul în colacul de sârmă ghimpată.

  5. Aşa-i trebuie minunatului poet Ion Nicolescu, dacă a fost toată viaţa lui un “vertical”, dacă n-a ştiut şi nici n-a vrut să înveţe să facă tot soiul de compromisuri cu tot soiul de vremelnice puteri!
    Aşa-i trebuie celui care a avut curajul să batjocorească prostia, ticăloşia, preacurvia culturală şi parvenitismul …!
    “Cine n-a păcătuit să arunce primul cu piatra!”.
    Să trăieşti, Marin Ifrim, pentru gestul tău şi, în genere, pentru faptul exişti şi ai rămas totdeauna identic cu tine!

  6. În aceste zile geroase are şi bietul Ion Nicolescu un pat curat şi mâncare caldă. Ne ducem pe rând la el, fiecare cu ce poate. L-au vizitat până acum: prof. Mircea Costache (omul care, de ani buni, îl ajută cu o consecvenţă creştină de admirat), poeţii Teo Cabel, Ştefan Dima, Mihai M. Macovei şi Dumitru Ion Dincă. Facem şi noi ce putem. Am înţeles că are bronşită şi un diabet grav. Acum se simte mai bine. Să ne rugăm pentru sănătatea lui, frate Paul Spirescu. Dumnezeu să-l ocrotească.

  7. Stimate Domnule Marin Ifrim,

    as dori face si eu un minim gest de solidaritate cu dl Ion Nicolescu. Problema consta;

    a) prin Posta ori banka ma costa mai scump decât ajunge la destinatar.

    b) am “abonati” mei constanti mai ales in aceste vremuri de criza, deci; trebuie sa rup de undeva ptr ca mis unul si prea multe probleme se aduna bob cu bob.

    Nu stiu daca ceva haine vor fi binevenite dat fiind ca boarfe se gasesc si-n in Ro din beslug, dar daca vorfi binevenite niste haine acolo as putea uita si ceva maruntisi si astfel as fenta posta si banka (comisioanele piperate). De la mine din oras pleaca un autocar spre Ro, nu ajunge prin Moldova dar pe la Bucuresti stiu ca ajungea, poate o rezolvam cumva pe aceasta cale.

    Daca ceva haine sunt binevenite as vrea sti masurile dl Nicolescu. va asigur, nu va voi trimite boarfe ordinare, chiloti si alte joarse de aruncat la gunoi, ceva care sa fie bine primit, folosit si de multumit mai ales lui Dumnezeu de-o ajuta la acest mic gest.

    Doamne ajuta!

    O.M.

  8. Am inteles de la domnul Marin Ifrim ( pe care-l felicit pentru gestul dlui crestinesc) ca nu de haine are nevoie bietul poet, ci de un adapost si mai ales de ceva bani pentru plata tratamentelor si medicamentelor.
    O rezolvare de moment vad ca au gasit inimosii oameni de cultura care l-au cunoscut pe Ion Nicolescu, dar pe termen lung trebuie gasite alte mijloace de a-l ajuta, in primul rand moral si mai apoi social !
    Pana atunci, cei care nu-l putem ajuta si altfel din diferite motive
    ( cel putin pana nu se gaseste o modalitate ceva, cont bancar, etc.), ne ramane posibilitatea de a ne ruga pentru el.
    Si multi dintre cei care vin pe acest blog stiu cum sa o faca .
    Sa ne rugam deci !

    Doamne Ajuta !

  9. Stiu dle Humor, haine se gasesc si-n Ro din belsug. Vom vedea in ce nisa as putea aducesi eu un mic aport! Bob cu bob se aduna…