Dictaturii urii. Sunt amendaţi cei ce-i huiduiesc pe demnitari, fiindcă tulbură liniştea publică! Silvia Chiţimia: şapte ani periculoşi de aici înainte. Suntem maţ şi sex

6 min


Joi, 28 aprilie 2011. Pe zi ce trece sunt tot mai dezorientat: nu mai ştiu în ce fel de Românie trăiesc. Am asistat siderat, pe Realitatea TV, în această seară (pe când stăteam la ştirile de la ora 19 pe Pro TV şi Antena 1, în paralel, enervat de reportajele din Londra cu pregătirea „nunţii secolului”, nuntă a prinţului William, care probabil că va fi mai norocos decât tatăl lui, Charles, şi va apuca să fie rege; nemuritoarea regină Elisabeta, mamă şi bunică, stă de 60 de ani pe tron; că nu ne ajungeau telenovelele cu divorţul lui Irinel de Monica şi al Oanei de Pepe; cum spun, enervat am trecut pe Realitatea TV) la un dialog prin telefon cu purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei – nu mai dau nume, că nu merită să ne încărcăm memoria cu toţi tâmpiţii. A fost întrebat din studioul Realitatea TV de ce jandarmeria a amendat un protestatar care l-a huiduit pe premierul Boc la Drobeta Turnu Severin! Absolut năucitor, individul, purtător de cuvânt al Jandarmeriei, repet, a declarat că a fost amendat cu 200 de lei (după ce l-au umflat, vorba lui Caragiale, în duba jandarmeriei, l-au bătut şi sechestrat), deoarece protestatarul care l-a huiduit pe Boc a… tulburat liniştea publică! Auziţi bine, de azi începând în România protestatarii, toţi cei din opoziţie vor fi amendaţi dacă se manifestă, deoarece tulbură liniştea publică. Aştept acum să fie amendaţi şi toţi cei ce publică în presa scrisă (inclusiv pe propriul blog) critici şi proteste la adresa neisprăviţilor de azi de la putere. În acelaşi timp, profesionist, Realitatea TV a vorbit la telefon şi cu protestatarul păţit – atenţie, un român din SUA (poate, cetăţean american azi)! Ce i s-a întâmplat acestui protestatar nu li s-a întâmplat decât „golanilor” din Piaţa Universităţii, în 13-15 iunie 1990, când protestatarii aflaţi în greva foamei au fost urcaţi cu forţa de poliţai în dube şi apoi daţi pe mâna minerilor, a batalioanelor de pedeapsă civilă. Cum suna ştirea de azi: «Un barbat care l-a huiduit pe premierul Emil Boc la Drobeta Turnu Severin a fost amendat cu 200 de lei pentru tulburarea linistii publice. Premierul se afla la Palatul Administrativ, la o intalnire cu autoritatile locale, iar cativa zeci de oameni au tinut sa-si exprime nemultumirea fata de masurile luate de Guvern. Unul dintre barbati, care a fost mai vehement, a luat amenda 200 de lei pentru tulburarea linistii publice. Nici in localitatea Ciochiuta, din Mehedinti, unde premierul a inaugurat un pasaj peste calea ferata, oamenii nu s-au lasat mai prejos si l-au huiduit pe seful Guvernului. Zeci de oameni l-au huiduit pe premier si miercuri, in fata unui cinematograf din Ramnicu-Valcea, unde si-a prezentat motiunea pentru candidatura la sefia PD-L»… Nu pot să cred. Am fost atât de revoltat de prostia şi reaua-credinţă dovedite de purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei (care tot răsucea pe limbă un articol din nu se ştie ce lege din 1991, de care habar nu avea ce conţine), încât am schimbat canalul de televiziune, speriat că sunt într-o altă Românie decât credeam eu, că a avut loc o trecere într-o altă dimensiune şi eu nu mi-am dat seama. Toată această nebunie publică, prin care un protestatar, care huiduieşte un demnitar pentru incompetenţa dovedită în fruntea Guvernului României, e amendat deoarece a tulburat liniştea publică, e semnalul instaurării tacite a dictaturii urii celor ce ne conduc şi sunt contestaţi. PDL-Boc-Băsescu nu mai ştiu cum să intimideze biata populaţie adusă la sapă de lemn. Aţi citit ştirea, pe unde se duce Boc e huiduit. Iar Băsescu a recunoscut că nu se mai duce nicăieri în public fiindcă e fluierat. Iată că organele de ordine (transformate în organe de represiune) au găsit soluţia, după ce le administrează o bătaie sfântă în secret, să-i înveţe minte, îi amendează inclusiv pe protestatarii spontani, nu numai pe cei aflaţi în opoziţie recunoscută faţă de actuala putere politică. Întoarcerea regimului Ceauşescu (care, vă reamintesc, construia tot o  democraţie; i se spunea socialistă) e mai demult anunţată de mine aici – la nivel simbolic. Iată că de azi se pune în practică şi frica de „organe”, nu numai înfometarea zilnică.

***

Rău ne mai merge. Dar ne va fi şi mai rău. Am schimbat azi o vorbă la telefon cu dulcea poetă (etnolog academic şi scriitor de literatură pentru copii) Silvia Chiţimia, un astrolog performant, cu totul aparte (ea profită şi de sensibilitatea de poetă înnăscută; mi-a atras atenţia că poeţii au din naştere un organ subtil, ”au şansa decorpolizării, ei vor reuşi să iasă din apocalipsă prin sensibilitatea de o înaltă vibraţie; să ştii, planeta Pământ nu suportă asemenea sensibilităţi, de aceea ei au atâta de suferit”; lasă că unii poeţi o duc atât de bine, observ eu). Tocmai lucra la noua ediţie de cinci minute de pe TVR Cultural, „arta.ro” (culmea, ea nu stă pe Internet, nici nu scrie la computer; „trebuie şi eu să câştig un ban în plus, am o pensie de mizerie”; regretă că i-a fost desfiinţată emisiunea intitulată „Zodiac”, de mare succes în spaţiul elitist cultural). Cum mai stăm, Silvia: astral şi spiritual, am întrebat-o. Să fim atenţi la începutul lunii mai, e iar mare aglomeraţie de planete într-o zodie. I-am spus că am avertizat aici în legătură cu acest aspect astral. Altfel? Ce e cu România? Fiindcă e deja prea de tot ce ni se întâmplă… Silvia Chiţimia m-a asigurat că România e pedepsită fiindcă sufletul, cugetul şi inima românilor s-au împietrit de la o vreme, „sunt ca piatra neagră, densificate total la nivel de spiritualitate”. Trăim într-un autism înspăimântător şi într-un şobolanism greţos, a continuat Silvia Chiţimia, revoltată de tot ce ni se întâmplă de câţiva ani. „Românii nu-şi folosesc libertatea pentru a protesta atunci când sunt călcaţi în picioare. E o laşitate generalizată. Trebuie să ieşim din ipocrizie şi minciună, doar adevărul frust ne mai poate salva”. Românii s-au retras în ei înşişi frustraţi şi au toate şansele să li se pietrifice tot ce au mai bun în ei. Ce naiba ni se întâmplă, am întrebat-o. Nu ştiu, mi-a răspuns Silvia Chiţimia, ar fi trebuit să ieşim la lumină, la un capăt al tunelului, în aprilie, anul acesta, atunci când astrologii au declarat într-un glas că „se va rupe pisica”. Dar se pare că românul e mai negru la suflet decât ne imaginăm şi va mai avea de ispăşit mult şi bine. „Liviu, reţine: trebuie să redevenim autentici, nu să ne complăcem în mizerie morală şi demisie pe toate fronturile. Trăim într-o mocirlă a comodităţii şi autosuficienţei, dar mai ales a indiferenţei faţă de cel de lângă noi. Egoismul a triumfat. La nivel subtil, la români se întâmplă lucruri dramatice, mă tem că naţia noastră e atrasă într-o gaură neagră, în timp şi spaţiu. Îmi pare rău că trebuie să recunosc: în 2012 va avea loc un cataclism care va schimba lumea din rădăcini. În 2012 se va încheia ceva foarte grav”… Silvia Chiţimia mi-a spus că timp de şapte ani de aici înainte omenirea va avea de suferit – „sunt şapte ani periculoşi ai lui Uranus, dar şi ai lui Pluton (intrat în Peşti), vor face ravagii, vor răscoli, vor răsturna lumea cu fundul în sus, să descopere acea minimă rezervă a binelui, să scoată binele în evidenţă, fiindcă azi suntem cotropiţi de rău, se va duce o luptă pe viaţă şi pe moarte între spiritualitate şi satanism” (îmi amintesc de comentariile lui Octavian Mihăescu, care e sigur că omenirea nu va avea de suferit dacă se va găsi un grăunte de muştar de credinţă profundă, înălţătoare, de esenţă). Toată Tradiţia, a continuat Silvia Chiţimia, vorbeşte de cutele bogate energetic ale acestui Univers, unde sunt celelalte lumi din poveşti, când vom ajunge în una din aceste cute de dincolo, o să ne mirăm teribil de cât de fraieri am fost că ne-am agăţat de viaţă pe planeta Pământ şi n-am ştiut să ne bucurăm de ceea ce conta, de fapt… „Atenţie, Liviu, depinde de noi dacă în 2012 va avea loc un cataclism care să distrugă orice civilizaţie sau un cataclism care să ne schimbe în bine, stă în puterea noastră şi dacă se va întâmpla sau nu. Când o să se înţeleagă totuşi că decăderea morală are legătură cu funcţiile cosmice şi că dimensiunea de la care pleacă Lumina nu mai suportă dezumanizarea? Fiindcă e la mijloc dezumanizarea în tot ce ni se întâmplă, omul a devenit numai maţ şi sex. Nu vezi? Ne dau clasă cei din lumea animală, aminteşte-ţi în treacăt de câinele acela din Japonia de după tsunami care-şi proteja perechea, ne dau lecţii plantele şi copacii. N-ar trebui să mai fim nici măcar disperaţi că ar putea să ne lovească un cataclism anul viitor, fiindcă nu mai merităm să fim nici măcar disperaţi. Dar mai rămâne, peste toate, speranţa că nu ne lasă Dumnezeu”… Dumnezeu e mare, nu?


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Revin pe blog din două motive: 1) pentru a incerca să schimb perceptia cuiva asupra persoanei mele (daca o percepţie, o atitudine se pot schimba într-un foarte scurt timp, aşa cum speră Dna Silvia Chiţimia – personal mă îndoiesc !) şi 2) pentru a pune in discuţie relaţia autor-editor – cu referire la dl Vădan.

    1)

    „E cineva pe dincolo de uşi
    Ce-aşteaptă, iată, pocăirea noastră –
    Precum cei duşi.
    Din când în când mai bate,
    Să ne-ncerce,
    Dar nu-i răspunde nimeni,
    Iar când, dus,
    Rămâne-n urma lui – ca o pecete –
    O şoapt-abia rostită: Sunt Iisus
    Ne-ntoarcem, trişti,
    Cu faţa la perete.”

    Dacă nu mai credem în nimic, atunci mai putem spera ?

    Dl Vădan este fostul acţionar la Editura Dacia şi actualul director al Editurii Dacia XXI. (Ni s-a împărtăşit, aici, o poezie din creaţia sa.) Dacă dl Vădan este atât de sensibil la genunchiul zdrelit pe piatră, mă întreb ce poate spune despre cei care sunt în aşteptarea unui semn „al milei Măriei Sale” privind drepturile de autor / traducător publicaţi la „Dacia”. Un editor care, din câte înţeleg eu, nu prea pare a avea de gând să-şi respecte contractele semnate.

    Se face vreo distincţie între cei care au „turnat” şi cei care „beau” din propria breaslă. Cât de „vinovaţi” sunt cei din urmă ? Unde vor fi aşezaţi aceştia ? (Este, aici, explozia unei aşteptări de peste trei ani şi a nenumărate amânări.) Oare nu ar trebui cumva să aibă Uniunea Scriitorilor un avocat care să susţină în instanţă chiar şi aceste diferende interne ? Sau măcar un „sfat” unde să se rezolve pe cale amiabilă asemenea probleme ?

    Poate voi mai reveni.

  2. Da, nu-am urmarit cazul acelui protestatar, ma obosesc, irita nespus absolut toate stirile venite din Ro, motiv ptr care nu mai urmaresc-citesc acea presa. I-mi dau cu parerea, daca manifestatia nu-a fost autorizata, teoretic se poate aplica bastonul jandarmeresco-bocit-basit, practic Nu se aplica bastonul fie si de-i arunca ouo clocite in mecla, eu ma refer la politiceni versati (profesionsiti), sisteme politienesti bine puse la punct cu superprofesionsiti la cârma lor. Acum din douo una-i clara in cazul de fata;

    1) Fie puterea politica din România a dat in boala -lu-calache, in bobor se mai spune cum ca când vrea Dumnezeu pierde iti smangleste mintile, semne pe care le vedem la actuala putere din Ro de ceva vreme incoace. Totusi, am sa-i acord si o justificare acestei puteri teribil-demonic hartuita de presa din primele sale zile, care in final vedem a facut as pierde nervi. Daca un politician isi pierde mai lesne nervi, consilieri nu au voie as pierde ratiunea nici de cade atomica pe guvern (nici macar boul de Dascalescu nu si-a pierdut nervi in 22 dec 89). Prin urmare, este posibil ca aceasta sleheata sa fi dat ordin infasca protestatari pe motiv ca nu a fost autorizata manifestatia, cea ce este legal, nu insa si întelept, asta este o gafa de mari proporti pe care o comit doar dictachiori.

    2) Este foarte posbil ca in sânul jandarmeriei sa fi inceput coace ceva neplacut acestei puteri, respectiv compromite, iar cea mai buna varianta este si ciomagirea protestatarilor, încalcarea drepturilor omului cât mai fatis , provocator. Totusi, este greu ca jandarmeria sa-si faca de cap fara stirea puteri. In cazul care nu-a primit ordin aplica legea împotriva manifestatilor neautorizate, protestatarilor, ptr ca este evident, cele laudative nu vor fi fost sanctionate, desi daca nu au fost autorizate ar fi trebuit si ele intra in aceiasi oala ilegala. Ma indoiesc ca jandarmi români sa nu cunoasca legea nescrisa in asemena situati (spontane), adica, nu se aplica sanctiuni nici daca se arunca cu ouo in ocarinele vizitatorilor, desigur, exceptând anarhisti, tendintele vadite de devastare, noi vorbim de manifestati pasnice de protest ce au loc in urma unei vizite spontane a zeului neiubit de bobor. Manifestatia este ilegala cât timp nu a fost autorizata, autoritatile sunt in drepet sanctiona cf legi, insa, nicaieri in lumea civilizata Nu se sanctioneaza, decât daca puterea si-a pierdut mintile. Sa nu stie jandarmeria aceasta lege nescrisa? ma indoiesc.

    Nu se provoaca manifestanti, adica nu-i irtii mai tare, oriunde sanctionarea acelui protestatar pare fi mai degraba o provocare ordinara in cazul unei jandarmeri profesionsite, a unui stat demcoratic, civilizat. Parerea mea este ca puterea de la Bucuresti a inceput lua pe ulei, se pare ca betivi aia de la palinca a trecut la matravuna de le lua mintile.

  3. Iara-si vad-aud profeti rele de la stele… mai sa fie ele de astre numa belele anunta proroci lor si, de unde au pe pamânt atât de multi proroci aceste stele si astre, iar Dumnezeu Niet! Ceva pute a leteratura, de sertar… Traiasca-trosneasca înaintasele lor de la Delphi, cel mai fain-reusit oracol. La câta prostime pe lume careia minciuna-i hrana de baza, mai au inca loc din beslug si asti profeti, ei, lasa-i sa haleasca si ei o pita alba. Partea cea mai proasta-i alta;

    se buleste in veselie, pe banda rulanta pâna si farâma aia de credinta curata, acel bob de mustar, iar asta-i mare belea.

    In ce priveste România, geaba profetesc astia toate relele din lume si astre, a trecut de marele cutremur , programat avea loc in Noiembrie 2011, ca si razbelul mundial ce nu mai vrea trosni, ca sa plineasca doleantele profetilor lu 2012, dar va trosni când draci bolsevici vor socoti ca prostimea -i cosmetizata ghine de tot.

    Iar acu sa trosnesc io una si mai si, asti cetitori nu vad o mare taina ce se petrece sub privirile lor. De nu era asa cum voi sutine mai jos, nu vedeai urma de cetitor in stele si alte bazaconi prin Romania, iata motivul existentei lor, al inflatiei de care se bucura România si la acest capitol.

    România, o regiune la marginea imperilor, mai ales cel Roman refacut prin U.E, are particularitatile ei specifice acestor regiuni, in mare formate din cei mai jegosi scalvi, cei mai mari tâlhari prin aceste regiuni se stabilesc. Crestinismul este o religie a sclavilor, al tâlharilor, al curvelor de toate nuantele posibile si imposibile, Hristos cu ei a halit pe pamânt mai abitiri decât cu cei preacivilizati, prea buni, preaculti, deci, cu jegosi lumi asteia, iar Dumnezeu asigura; ca in cele salbe se face tare, ca pe ele le-a ales, la acest capitol, al jegului si scalvagismului România sta bine, sa vedem de sta si cu Dumnezeu.

    O sumedenie de activisti crestini al diferitelor culori politico-ideologice al unor mari imperi, dar mai ales al acelui tap mic ce crescu si facu balaur ros de va inghiti tot pamântul, acesti activisti sutin cum ca România numa crestina nu ar fi, la o prima vedere, a jegului existent (moral-spiritual, civilizator), pare sa fie chiar asa, dar si astia sunt orbi, ba mai orbi decât cetitori in stele.

    Am curaj face pariu cu orcine doreste, ca nici un teolog nu va sti raspunde concret la întrebarea;

    Unde se ascunde Dumnezeu in România, unde il vedem deslusit pe Dumnezeu in aceasta Tara, ptr ca trebuie sa va asigur; in România Dumnezeu este foarte, foarte vizibil, numa orbi nu-l pot vedea. Multi, tare multi, habar nu au ca sunt purtatori lui Dumnezeu in ei, si atentie, in cel mai de degradant jeg posibil! A venit timpul ca cineva (proroc a lui Dumnezeu), sa le spuna românilor ce comoara de pret poarta in ei, sa-o conserve si exploateze spre mânutirea neamului. Dar cine sa le zica, teologi cu mari scoli nu vad comoara asta, ca de-o vedea, povatuia nemul si-l mântuia de cel rau.

    Cele mai teribile lovituri se dau pentru a -le smangli românilor comoara din ei, pe Dumnezeu atât de vizibil pe acele melalguri. M-am întrbeam ce avu Dumnezeu cu noi români alege locui atât de vizibil prin noi, iar alte natiuni par compelect lipsite sde prezenta lui, cu toate ca economic, moral, spiritual sunt in prima linie din toate punctele de vedere, eh, ce avu, pai cu ovrei ce avu, ce ei erau mai breji decât români, ba mai rai decât ovrei nu era neam pe fata pamântului pe vremea când a ales Dumnezeu acest neam ptr a locui, manifesta prin ei, si asa a fost si ramas si ptr ei.

    Majoritatea românilor au acel graunte de mustar al credintei, cu el pot face mari minuni, dar ptr a ajunge in acest stadiu trebuie ca fiecare sa-l redescopere pe Dumnezeu in ei insasi, sa-si recapte bucuria mântuiri si atunci natia toata se va mântui de cel rau, de bolsevicu ce ne mânaca ficatei de atâta amarar de ani, fie prin ceasca-ilici fie prin tapi- boci-basinesti, ce au misiunea de la cel rau descuraja, ucide pe Dumnezeu din mijlocul românilor, sa se plineasca profetia nebunului lu Nietzsche si in România.